 | Vassilios Skouris născut în anul 1948; licenţiat în drept al Universităţii Libere din Berlin (1970); doctor în drept constituţional şi administrativ al Universităţii din Hamburg (1973); profesor agregat la Universitatea din Hamburg (1972-1977); profesor la Catedra de drept public a Universităţii din Bielefeld (1978); profesor la Catedra de drept public a Universităţii din Salonic (1982); ministru al afacerilor interne (în anii 1989 şi 1996); membru al Comitetului de administraţie al Universităţii din Creta (1983-1987); director al Centrului de Drept Economic Internaţional şi European din Salonic (1997-2005); preşedintele Asociaţiei Elene pentru Dreptul European (1992-1994); membru al Comitetului Naţional Grec de Cercetare (1993-1995); membru al Comitetului Superior pentru Recrutarea Funcţionarilor Greci (1994-1996); membru al Consiliului ştiinţific al Academiei de Drept European din Trier (începând cu anul 1995); membru al Comitetului de administraţie al Şcolii Naţionale de Magistratură din Grecia (1995-1996); membru al Consiliului ştiinţific din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1997-1999); preşedintele Consiliului Economic şi Social din Grecia în anul 1998; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 8 iunie 1999; preşedintele Curţii de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2003. |
 | Antonio Tizzano născut în anul 1940; profesor de drept al Uniunii Europene la Universitatea La Sapienza, Roma; profesor la Universităţile „Istituto Orientale" (1969-1979) și „Federico II" din Napoli (1979-1992), la Universitatea din Catania (1969-1977) și la Universitatea din Mogadiscio (1967-1972); avocat la Curtea de Casaţie italiană; consilier juridic la Reprezentanţa Permanentă a Republicii Italiene pe lângă Comunităţile Europene (1984-1992); membru al delegaţiei italiene la negocierile de aderare a Regatului Spaniei și a Republicii Portugheze la Comunităţile Europene, la negocierile pentru Actul Unic European și pentru Tratatul privind Uniunea Europeană; autor a numeroase publicaţii, printre care Comentarii la tratatele europene și Codurile Uniunii Europene; fondator și director, începând cu anul 1996, al revistei „Il Diritto dell'Unione Europea"; membru al comitetelor de conducere sau de redacţie al mai multor reviste juridice; raportor la numeroase congrese internaţionale; conferinţe și cursuri în cadrul mai multor instituţii internaţionale, printre care Academia de Drept Internaţional de la Haga (1987); membru al grupului de experţi independenţi desemnat să examineze situaţia financiară a Comisiei Comunităţilor Europene (1999); avocat general la Curtea de Justiţie între 7 octombrie 2000 și 3 mai 2006; judecător la Curtea de Justiţie începând cu 4 mai 2006. |
 | José Narciso da Cunha Rodrigues născut în anul 1940; a îndeplinit diverse funcţii judiciare (1964-1977); i-au fost încredinţate diferite misiuni din partea guvernului în vederea realizării şi a coordonării de studii privind reforma sistemului judiciar; agent guvernamental pe lângă Comisia Europeană a Drepturilor Omului şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (1980-1984); expert pe lângă Comitetul Director al Drepturilor Omului al Consiliului Europei (1980-1985); membru al Comisiei de revizuire a Codului penal şi a Codului de procedură penală; Procurador-Geral da República (procuror general) (1984-2000); membru al Comitetului de supraveghere din cadrul Oficiului de Luptă Antifraudă al Uniunii Europene (OLAF) (1999-2000); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2000. |
 | Christiaan Willem Anton Timmermans născut în anul 1941; referent juridic la Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (1966-1969); funcţionar la Comisia Comunităţilor Europene (1969-1977); doctor în drept (Universitatea din Leyda); profesor de drept european la Universitatea din Groningen (1977-1989); magistrat asistent la Curtea de Apel din Arnhem; responsabil cu editarea a diferite publicaţii; director general adjunct la Serviciul juridic al Comisiei Comunităţilor Europene (1989-2000); profesor de drept european la Universitatea din Amsterdam; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2000. |
 | Allan Rosasnăscut în anul 1948; doctor în drept al Universităţii din Turku (Finlanda); profesor de drept la Universitatea din Turku (1978-1981) şi la Åbo Akademi (Turku/Åbo) (1981-1996), directorul Institutului pentru Drepturile Omului din cadrul acestei instituţii (1985-1995); diverse posturi universitare de răspundere, naţionale şi internaţionale; membru al unor societăţi ştiinţifice; coordonator al mai multor proiecte şi programe de cercetare, naţionale şi internaţionale, mai ales în următoarele domenii: drept comunitar, drept internaţional, drepturile omului şi drepturile fundamentale, drept constituţional şi administraţie publică comparată; reprezentant al guvernului finlandez în calitate de membru sau consilier al delegaţiilor finlandeze la diferite conferinţe şi reuniuni internaţionale; expert al sistemului juridic finlandez, în special în cadrul comisiilor juridice guvernamentale şi parlamentare din Finlanda, precum şi în cadrul Naţiunilor Unite, al UNESCO, al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi al Consiliului Europei; începând cu anul 1995, consilier juridic principal la Serviciul juridic al Comisiei Europene, însărcinat cu relaţiile externe; din martie 2001, director general adjunct al Serviciului juridic al Comisiei Europene; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 17 ianuarie 2002. |
 | Rosario Silva de Lapuertanăscută în anul 1954; licenţiată în drept (Universitatea Complutense din Madrid); Abogado del Estado repartizată la Málaga; Abogado del Estado la Serviciul juridic al Ministerului Transporturilor, Turismului şi Comunicaţiilor şi, în continuare, la Serviciul juridic al Ministerului Afacerilor Externe; Abogado del Estado-Jefe la serviciul juridic al statului, responsabilă cu cauzele în faţa Curţii de Justiţie şi director general adjunct al Serviciului de asistenţă juridică comunitară şi internaţională din cadrul Abogacía General del Estado (Ministerul Justiţiei); membru al grupului de reflecţie al Comisiei asupra viitorului sistemului jurisdicţional comunitar; şef al delegaţiei spaniole a grupului „Prietenii Preşedinţiei” (Amis de la Présidence) pentru reforma sistemului jurisdicţional comunitar prevăzută în Tratatul de la Nisa şi al grupului ad-hoc „Curtea de Justiţie” al Consiliului; profesor de drept comunitar la Şcoala Diplomatică din Madrid; codirector al revistei Noticias de la Unión Europea; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2003. |

| Koen Lenaertsnăscut în anul 1954; licenţiat şi doctor în drept (Universitatea Catolică din Louvain); Master of Laws, Master in Public Administration (Harvard University); asistent (1979-1983) şi apoi profesor de drept european la Universitatea Catolică din Louvain (începând cu 1983); referent juridic la Curtea de Justiţie (1984-1985); profesor la Colegiul Europei din Bruges (1984-1989); avocat în baroul din Bruxelles (1986-1989); profesor invitat la Harvard Law School (1989); judecător la Tribunalul de Primă Instanţă în perioada 25 septembrie 1989-6 octombrie 2003; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2003. |
 | Juliane Kokott născută în anul 1957; studii juridice (Universităţile din Bonn şi Geneva); LL. M. (American University / Washington DC); doctor în drept (Universitatea din Heidelberg, 1985; Universitatea Harvard, 1990); profesor invitat la Universitatea din Berkeley (1991); profesor de drept public german şi străin, profesor de drept internaţional şi de drept european la Universităţile din Augsburg (1992), Heidelberg (1993) şi Düsseldorf (1994); judecător asistent pentru guvernul german la Curtea Internaţională pentru Conciliere şi Arbitraj a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE); vicepreşedinte al Consiliului consultativ federal pentru schimbarea globală (WBGU, 1996); profesor de drept internaţional, de drept internaţional al afacerilor şi de drept european la Universitatea St. Gallen (1999); director al Institutului de Drept European şi Internaţional al Afacerilor la Universitatea din St. Gallen (2000); director adjunct al programului de specializare în dreptul afacerilor la Universitatea din St. Gallen (2001); avocat general la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2003. |
 | Konrad Hermann Theodor Schiemannnăscut în anul 1937; studii juridice la Universitatea Cambridge; Barrister (1964-1980); Queen's Counsel (1980-1986); judecător la High Court of England and Wales (1986-1995); Lord Justice of Appeal (1995-2003); Bencher din 1985 şi Treasurer în 2003 al Honourable Society of the Inner Temple; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 8 ianuarie 2004. |
 | Pranas Kūris
născut în anul 1938; licenţiat în drept al Universităţii Vilnius (1961); doctorand în ştiinţe juridice la Universitatea din Moscova (1965); doctor în drept (Dr. hab), Universitatea din Moscova (1973); stagiar la Institutul de Înalte Studii Internaţionale (director: profesor Ch. Rousseau), Universitatea din Paris (1967-1968); membru titular al Academiei de Ştiinţe din Lituania (1996); doctor honoris causa al Universităţii de Drept din Lituania (2001); diverse funcţii administrative şi didactice în cadrul Universităţii din Vilnius (1961-1990); conferenţiar universitar, profesor agregat, profesor de drept internaţional public, decan al Facultăţii de Drept; mai multe posturi guvernamentale în cadrul serviciului diplomatic şi în domeniul justiţiei în Lituania; ministru al justiţiei (1990-1991), consilier de stat (1991), ambasadorul Republicii Lituania în Belgia, Luxemburg şi Ţările de Jos (1992-1994); judecător la fosta Curte Europeană a Drepturilor Omului (iunie 1994–noiembrie 1998); judecător la Curtea Supremă de Justiţie din Lituania şi preşedinte al acesteia din decembrie 1994 până în octombrie 1998; judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (din noiembrie 1998); a participat la mai multe conferinţe internaţionale; membru al delegaţiei Republicii Lituania pentru negocierile cu URSS (1990-1992); autor al mai multor publicaţii (în jur de 200); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | Endre Juhásznăscut în anul 1944; licenţiat în drept al Universităţii din Szeged, Ungaria (1967); examen de admitere în Baroul maghiar (1970); studii postuniversitare de drept comparat la Universitatea din Strasbourg, Franţa (1969, 1970, 1971, 1972); funcţionar la Departamentul juridic al Ministerului Comerţului Exterior (1966-1974), director pentru probleme legislative (1973-1974); prim-ataşat comercial la Ambasada Ungariei din Bruxelles, responsabil de probleme comunitare (1974-1979); director în cadrul Ministerului Comerţului Exterior (1979-1983); prim-ataşat comercial, ulterior consilier comercial la Ambasada Ungariei din Washington DC, Statele Unite ale Americii (1983-1989); director general în cadrul Ministerului Comerţului şi al Ministerului Relaţiilor Economice Internaţionale (1989-1991); negociator şef pentru Acordul de asociere între Ungaria, Comunităţile Europene şi statele lor membre (1990-1991); secretar general la Ministerul Relaţiilor Economice Internaţionale, director al Oficiului pentru Afaceri Europene (1992); secretar de stat la Ministerul Relaţiilor Economice Internaţionale (1993-1994); secretar de stat, preşedinte al Oficiului pentru Afaceri Europene din Ministerul Industriei şi Comerţului (1994); ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şef al misiunii diplomatice a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană (ianuarie 1995–mai 2003); negociator şef pentru aderarea Ungariei la Uniunea Europeană (iulie 1998–aprilie 2003); ministru fără portofoliu pentru coordonarea problemelor de integrare europeană (din mai 2003); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | George Arestisnăscut în anul 1945; licenţiat în drept al Universităţii din Atena (1968); M.A. Comparative Politics and Government, Universitatea Kent din Canterbury (1970); a exercitat profesia de avocat în Cipru (1972-1982); numit judecător la Tribunal (1982); promovat în funcţia de preşedinte al Tribunalului (1995); preşedinte administrativ al Tribunalului din Nicosia (1997-2003); judecător la Curtea Supremă de Justiţie din Cipru (2003); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | Anthony Borg Barthet U.O.M.născut în anul 1947; doctor în drept al Universităţii Regale din Malta (1973); intră în administraţia publică malteză în calitate de Notary to Government în 1975; consilier al Republicii în 1978, prim-consilier al Republicii în 1979, Assistant Attorney General în 1988 şi numit Attorney General de către preşedintele Maltei în 1989; lector de drept civil la Universitatea din Malta (1985-1989); membru al Consiliului Universităţii din Malta (1998-2004); membru al Comisiei pentru Administrarea Justiţiei (1994-2004); membru al Comitetului director al Centrului de Arbitraj din Malta (1998-2004); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | Marko Ilešič
născut în anul 1947; doctor în drept (Universitatea din Ljubljana); curs de specializare în drept comparat (Universităţile din Strasbourg şi Coimbra); avocat, membru al Baroului; judecător la Tribunalul pentru litigii de muncă din Ljubljana (1975-1986); preşedintele Tribunalului pentru sport (1978-1986); arbitru la Curtea de Arbitraj a Companiei de Asigurări Triglav (1990-1998); preşedintele Camerei Arbitrale a Bursei (din 1995); arbitru la Tribunalul Arbitral al Bursei (din 1998); arbitru pe lângă Camera de Comerţ a Iugoslaviei (până în anul 1991) şi a Sloveniei (din 1991); arbitru pe lângă Camera Internaţională de Comerţ din Paris; judecător la Curtea de Apel a UEFA (din 1988) şi a FIFA (din 2000); preşedintele Uniunii Asociaţiilor Juriştilor Sloveni; membru al International Law Association, al Comitetului Maritim Internaţional şi al mai multor asociaţii juridice internaţionale; profesor de drept civil, de drept comercial şi de drept privat internaţional; decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Ljubljana; autorul mai multor publicaţii juridice; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | Jirí Malenovskýnăscut în anul 1950; doctor în drept al Universităţii Karlovy din Praga (1975); profesor asistent (1974-1990), prodecan (1989-1991) şi şef al Departamentului de drept internaţional şi de drept european (1990-1992) la Universitatea Masaryk din Brno; judecător la Curtea Constituţională cehoslovacă (1992); ambasador pe lângă Consiliul Europei (1993-1998); preşedintele Comitetului Delegaţilor Miniştrilor al Consiliului Europei (1995); director general la Ministerul Afacerilor Externe (1998-2000); preşedinte la secţia cehă şi slovacă a Asociaţiei de Drept Internaţional (1999-2001); judecător la Curtea Constituţională (2000-2004); membru al Consiliului legislativ (1998-2000); membru al Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga (din 2000); profesor de drept internaţional public la Universitatea Masaryk din Brno (2001); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | Uno Lõhmus
născut în anul 1952; doctor în drept (1986); membru al Baroului (1977-1998); profesor de drept penal invitat la Universitatea din Tartu; judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (1994-1998); preşedintele Curţii Supreme de Justiţie a Estoniei (1998-2004); membru al Comisiei juridice a Constituţiei; consultant în cadrul Comitetului de elaborare a Codului penal; membru al grupului de lucru însărcinat cu elaborarea Codului de procedură penală; autor al mai multor lucrări în domeniul drepturilor omului şi al dreptului constituţional; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | Egils Levits
născut în anul 1955; licenţiat în drept şi în ştiinţe politice la Universitatea din Hamburg; colaborator ştiinţific la Facultatea de Drept a Universităţii din Kiel; consilier în cadrul Parlamentului leton pe probleme de drept internaţional, de drept constituţional, precum şi pe probleme privind reforma legislativă; ambasadorul Letoniei în Germania şi Elveţia (1992-1993), în Austria, în Elveţia şi în Ungaria (1994-1995); viceprim-ministru şi ministru al justiţiei, acţionând în calitate de ministru al afacerilor externe (1993-1994); conciliator la Curtea de Conciliere şi Arbitraj din cadrul OSCE (din 1997); membru al Curţii Permanente de Arbitraj (din 2001); ales judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (1995), reales în 1998 şi în 2001; numeroase publicaţii în domeniul dreptului constituţional, al dreptului administrativ, al reformei legislative şi al dreptului comunitar; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 mai 2004. |
 | Aindrias Ó Caoimhnăscut în anul 1950; licenţiat în drept civil (National University of Ireland, University College Dublin, 1971); Barrister (King's Inns, 1972); diplomă de studii superioare în drept european (University College Dublin, 1977); Barrister în Baroul din Irlanda (1972-1999); lector universitar în drept european (King's Inns, Dublin); Senior Counsel (1994-1999); reprezentant al guvernului irlandez în numeroase cauze în faţa Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene; judecător la High Court din Irlanda (din 1999); Bencher (decan) al Honorable Society of King's Inns (din 1999); vicepreşedinte al Societăţii Irlandeze de Drept European; membru al Asociaţiei de Drept Internaţional (secţia irlandeză); fiul lui Andreas O'Keeffe (Aindrias Ó Caoimh), judecător la Curtea de Justiţie (1974-1985); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 13 octombrie 2004. |
| Lars Bay Larsennăscut în anul 1953; licenţiat în ştiinţe politice (1976), licenţiat în drept (1983), Universitatea din Copenhaga; funcţionar în cadrul Ministerului Justiţiei (1983-1985); lector (1984-1991) şi ulterior profesor asociat (1991-1996) la Catedra de dreptul familiei a Universităţii din Copenhaga; şef de secţie la Advokatsamfund (Asociaţia Barourilor Daneze) (1985-1986); şef de serviciu (1986-1991) la Ministerul Justiţiei; admis în Barou (1991); şef de secţie (1991-1995), şef al Departamentului de poliţie (1995-1999) şi al Departamentului juridic (2000-2003) din cadrul Ministerului Justiţiei; reprezentantul Danemarcei în Comitetul K-4 (1995-2000), în Grupul central Schengen (1996-1998) şi la Europol Management Board (1998-2000); judecător la Højesteret (Curtea Supremă de Justiţie) (2003-2006); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 ianuarie 2006. |
 | Eleanor Sharpstonnăscută în anul 1955; studii în economie, limbi străine şi drept la King’s College, Cambridge (1973-1977); asistent şi cercetător la Corpus Christi College, Oxford (1977-1980); admisă la examenul de intrare în Barou (Middle Temple, 1980); Barrister (1980-1987 şi 1990-2005); referent juridic pe lângă Sir Gordon Slynn, avocat general, apoi judecător (1987-1990); profesor de drept european şi de drept comparat (Director of European Legal Studies) la University College London (1990-1992); profesor (Lecturer) la Facultatea de Drept (1992-1998), apoi profesor asociat (Affiliated Lecturer) (1998-2005) la Universitatea din Cambridge; Fellow în cadrul King’s College, Cambridge (din 1992); profesor asociat şi cercetător (Senior Research Fellow) la Centre for European Legal Studies al Universităţii din Cambridge (1998-2005); Queen’s Counsel (1999); Bencher în cadrul Middle Temple (2005); avocat general la Curtea de Justiţie începând cu data de 11 ianuarie 2006. |
 | Paolo Mengozzi născut în anul 1938; profesor de drept internaţional şi titular al Catedrei Jean Monnet de dreptul Comunităţilor Europene a Universităţii din Bologna; doctor honoris causa al Universităţii Carlos III din Madrid; profesor invitat la Universităţile Johns Hopkins (Bologna Center), St. Johns (New York), Georgetown, Paris II, Georgia (Atena) şi la Institutul Universitar Internaţional (Luxemburg); coordonator al European Business Law Pallas Program, organizat în cadrul Universităţii din Nimègue; membru al Comitetului consultativ al Comisiei Comunităţilor Europene pentru achiziţii publice; subsecretar de stat pentru industrie şi comerţ cu ocazia semestrului preşedinţiei italiene a Consiliului; membru al grupului de reflecţie al Comunităţii Europene asupra Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC) şi director al sesiunii 1997 a Centrului de Cercetări din cadrul Academiei de Drept Internaţional de la Haga consacrată OMC; judecător la Tribunalul de Primă Instanţă în perioada 4 martie 1998–3 mai 2006; avocat general la Curtea de Justiţie începând cu data de 4 mai 2006. |
| Pernilla Lindh
născută în 1945; licenţiată în drept a Universităţii din Lund; referent juridic și judecător la Tribunalul de Primă Instanţă din Trollhättan (1971-1974); referent juridic la Curtea de Apel din Stockholm (1974-1975); judecător la Tribunalul de Primă Instanţă din Stockholm (1975); consilier pe probleme juridice și administrative al Președintelui Curţii de Apel din Stockholm (1975-1978); consilier special la Domstolverket (Administraţia Naţională a Instanţelor) (1977); consilier în cadrul cabinetului Cancelarului Justiţiei (Justice Chancellor) (1979-1980); magistrat-asistent la Curtea de Apel din Stockholm (1980-1981); consilier juridic la Ministerul Comerţului (1981-1982); consilier juridic, apoi director și director general pentru probleme juridice la Ministerul Afacerilor Externe (1982-1995); obţine titlul de ambasador în 1992; vice-președinte al Swedish Market Court; responsabilă cu problemele juridice și instituţionale în cadrul negocierilor SEE (vice-președinte, apoi președinte al grupului AELS) și cu ocazia negocierilor de aderare a Regatului Suediei la Uniunea Europeană; judecător la Tribunalul de Primă Instanţă începând cu 18 ianuarie 1995 și până la 6 octombrie 2006; judecător la Curtea de Justiţie începând cu 7 octombrie 2006. |
 | Yves Botnăscut în anul 1947, absolvent al Facultăţii de Drept din Rouen, doctor în drept (Universitatea Paris II Panthéon-Assas); profesor asociat la Facultatea de Drept din Mans (1974–1982); procuror adjunct (substitut), apoi prim-procuror adjunct (premier substitut) la parchetul din Mans (1974-1982); procuror al Republicii pe lângă Tribunal de grande instance din Dieppe (1982-1984); procuror adjunct al Republicii pe lângă Tribunal de grande instance din Strasbourg (1984-1986); procuror al Republicii pe lângă Tribunal de grande instance din Bastia (1986-1988); avocat general pe lângă Curtea de Apel din Caen (1988-1991); procuror al Republicii pe lângă Tribunal de grande instance din Mans (1991-1993); chargé de mission pe lângă ministrul justiţiei (1993-1995); procuror al Republicii pe lângă Tribunal de grande instance din Nanterre (1995-2002); procuror al Republicii pe lângă Tribunal de grande instance din Paris (2002-2004); procuror general pe lângă Curtea de Apel din Paris (2004-2006); avocat general la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2006. |
 | Ján Mazáknăscut în anul 1954; doctor în drept (Universitatea Pavol Jozef Safarik, Košice, 1978); profesor de drept civil (1994) şi de drept comunitar (2004); director al Institutului de Drept Comunitar al Facultăţii de Drept din Košice (2004); judecător la Krajský súd (tribunalul régional) din Košice (1980); vicepreşedinte (1982) şi preşedinte (1990) al Mestský súd (tribunalul oraşului) din Košice; membru al Asociaţiei Baroului Slovac (1991); consilier juridic la Curtea Constituţională (1993-1998); viceministru al justiţiei (1998-2000); preşedinte al Curţii Constituţionale (2000-2006); membru al Comisiei de la Veneţia (2004); avocat general la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2006. |
 | Jean-Claude Bonichotnăscut în anul 1955; licenţiat în drept al Universităţii din Metz, absolvent al Institutului de Studii Politice din Paris, fost student al Şcolii Naţionale de Administraţie; raportor (1982-1985), commissaire du gouvernement (1985-1987 şi 1992-1999); judecător (assesseur) (1999-2000); preşedinte al celei de-a şasea subsecţii de contencios (2000-2006) în cadrul Consiliului de Stat (Conseil d'État); referent juridic la Curtea de Justiţie (1987-1991); director de cabinet al ministrului muncii, al forţei de muncă şi al formării profesionale, apoi ministru de stat, ministru al funcţiei publice şi al modernizării administraţiei (1991-1992); şef al misiunii juridice a Consiliului de Stat pe lângă Casa Naţională de Asigurări Medicale a Salariaţilor (2001-2006); profesor asociat la Universitatea din Metz (1988-2000), apoi la Universitatea Paris I Panthéon-Sorbonne (începând cu 2000); autor a numeroase publicaţii în domeniul dreptului administrativ, al dreptului comunitar şi al dreptului european al drepturilor omului; fondator şi preşedinte al comitetului de redacţie al Buletinului de jurisprudenţă din domeniul dreptului urbanismului, cofondator şi membru al comitetului de redacţie al Buletinului juridic al colectivităţilor locale, preşedinte al consiliului ştiinţific al grupului de cercetare privind instituţiile şi dreptul amenajării urbanistice şi al habitatului; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2006. |
 | Thomas von Danwitznăscut în anul 1962; studii la Bonn, Geneva şi Paris; examen de stat în drept (1986 şi 1992); doctor în drept (Universitatea din Bonn, 1988); diplomă internaţională de administraţie publică (École nationale d'administration, 1990); diplomă de abilitare (Universitatea din Bonn, 1996); profesor de drept public german şi de drept european (1996-2003), decan al Facultăţii de Drept a Universităţii din Ruhr, Bochum (2000-2001); profesor de drept public german şi de drept european (Universitatea din Köln, 2003-2006); director al Institutului de Drept Public şi de Ştiinţe Administrative (2006); profesor invitat al Fletcher School of Law and Diplomacy (2000), al Universităţii François Rabelais (Tours, 2001-2006) şi al Universităţii Paris I Panthéon-Sorbonne (2005-2006); judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2006. |
 | Verica Trstenjaknăscută în anul 1962; examen judiciar (1987); doctor în drept al Universităţii din Ljubljana (1995); profesor (începând cu 1996) de teoria statului şi a dreptului (doctrină) şi de drept privat; cercetător; studii de doctorat la Universitatea din Zürich, la Institutul de Drept Comparat al Universităţii din Viena, la Institutul Max Planck de drept internaţional privat de la Hamburg, la Universitatea Liberă din Amsterdam; profesor invitat la Universităţile din Viena şi din Freiburg (Germania) şi la Şcoala de Drept Bucerius din Hamburg; şef al Serviciului juridic (1994-1996) şi secretar de stat în Ministerul Ştiinţei şi al Tehnologiei (1996-2000); secretar general al guvernului (2000); membru al grupului de lucru pentru elaborarea Codului Civil European (Study Group on European Civil Code) începând din 2003; responsabilă cu proiectul de cercetare Humboldt (Humboldt Stiftung); a publicat mai mult de o sută de articole juridice şi mai multe cărţi în domeniul dreptului european şi al dreptului privat; premiul „Juristul anului 2003” al Asociaţiei Juriştilor Sloveni; membru în consiliului editorial al mai multor reviste juridice; secretar general al Asociaţiei Juriştilor Sloveni, membru al mai multor asociaţii de jurişti, printre care Gesellschaft für Rechtsvergleichung; judecător la Tribunalul de Primă Instanţă în perioada 7 iulie 2004–6 octombrie 2006; avocat general la Curtea de Justiţie începând cu data de 7 octombrie 2006. |
| Alexander Arabadjievnăscut în 1949; studii de drept (Universitatea Sfântul Clement de Ohrid, Sofia); judecător la Tribunalul de Primă Instanţă din Blagoevgrad (1975-1983); judecător la Curtea Regională din Blagoevgrad (1983-1986); judecător la Curtea Supremă (1986-1991); judecător la Curtea Constituţională (1991-2000); membru al Comisiei Europene a Drepturilor Omului (1997-1999); membru al Convenţiei Europene asupra Viitorului Europei (2002-2003); deputat (2001-2006); observator la Parlamentul European; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 12 ianuarie 2007. |
| Camelia Toadernăscută în 1963; licenţiată în drept (1986), doctor în drept (1997) (Universitatea Bucureşti); judecător stagiar la Judecătoria Buftea (1986-1988); judecător la Judecătoria Sectorului 5 din Bucureşti (1988-1992); responsabilă de curs (1992-2005), apoi profesor (2005-2006) de drept civil şi de dreptul european al contractelor la Universitatea Bucureşti; mai multe studii doctorale şi de cercetare la Institutul Max Planck de drept internaţional privat de la Hamburg (între 1992 şi 2004); şef al departamentului pentru integrare europeană la Ministerul Justiţiei (1997-1999); judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (1999-2006); profesor invitat la Universitatea din Viena (2000); formator în drept comunitar la Institutul Naţional al Magistraturii (2003 şi 2005-2006); membru al comitetului de redacţie al mai multor reviste juridice; judecător la Curtea de Justiţie începând cu data de 12 ianuarie 2007. |
 | Jean-Jacques Kasel
născut în 1946; doctor în drept, licenţă (licence spéciale) în drept administrativ (ULB, 1970); absolvent al IEP din Paris (Ecofin, 1972); avocat stagiar; consilier juridic la Banque de Paris et des Pays-Bas (1972-1973); atașat de legaţie, ulterior secretar de legaţie la Ministerul Afacerilor Externe (1973-1976); președintele unor grupuri de lucru în cadrul Consiliului de Miniștri (1976); secretar I de ambasadă, reprezentant permanent adjunct pe lângă OCDE (Paris, 1976-1979); șef de cabinet al vice-președintelui guvernului (1979-1980); președinte al Cooperării Politice Europene (1980); consilier, ulterior șef de cabinet adjunct al președintelui Comisiei Comunităţilor Europene (1981); director pentru buget și statut la Secretariatul general al Consiliului de Miniștri (1981-1984); însărcinat cu afaceri la reprezentanţa permanentă pe lângă Comunităţile Europene (1984-1985); președinte al comitetului bugetar; ministru plenipotenţiar, director al Afacerilor politice și culturale (1986-1991); consilier diplomatic al primului ministru (1986-1991); ambasador în Grecia (1989-1991, nerezident); președinte al comitetului politic (1991); ambasador, reprezentant permanent pe lângă Comunităţile Europene (1991-1998); președinte al Coreper (primul semestru al anului 1997); ambasador (Bruxelles, 1998-2002); reprezentant permanent la NATO (1998-2002); mareșal al Curţii și șef de cabinet al Alteţei Sale Regale Marele Duce (2002-2007); judecător la Curtea de Justiţie începând cu 15 ianuarie 2008. |
 | Marek Safjan Născut în anul 1949; doctor în drept (Universitatea din Varșovia, 1980); doctor abilitat în științe juridice (Universitatea din Varșovia, 1990); profesor titular de drept (1998-2009); director al Institutului de Drept Civil al Universității din Varșovia (1992-1996); vice-rector al Universității din Varșovia (1994-1997); Secretar general al secției poloneze a Asociației Henri Capitant a prietenilor culturii juridice franceze (1994-1998); reprezentant al Poloniei în Comitetul pentru bioetică al Consiliului Europei (1991-1997); președinte al Consiliului științific al Institutului pentru Justiție (1998); judecător la Tribunalul Constituțional (1997-1998), apoi președinte al aceluiași tribunal (1998-2006); membru al Academiei Internaționale de Drept Comparat (din 1994); membru al Asociației Internaționale de Drept, Etică și Știință (din 1995), membru al Comitetului polonez Helsinki; membru al Academiei Poloneze de Arte și Litere; medalia pro merito decernată de Secretarul general al Consiliului Europei (2007); autor a numeroase publicații în domeniul dreptului civil, al dreptului medical și al dreptului european; judecător la Curtea de Justiție începând cu data de 7 octombrie 2009. |
 | Daniel Šváby Născut în anul 1951; doctor în drept (Universitatea din Bratislava); judecător la Tribunalul de Primă Instanță din Bratislava; judecător la Curtea de Apel în cauze civile și vicepreședinte al Curții de Apel din Bratislava; membru al Secției de drept civil și de dreptul familiei din cadrul Institutului de Drept al Ministerului Justiției; judecător interimar la Curtea Supremă în cauze comerciale; membru al Comisiei Europene pentru Drepturile Omului (Strasbourg); judecător la Curtea Constituțională (2000-2004); judecător la Tribunalul de Primă Instanță în perioada 12 mai 2004 6 octombrie 2009; judecător la Curtea de Justiție începând cu data de 7 octombrie 2009. |
 | Maria Berger Născută în anul 1956; studii de drept și de economie (1975-1979), doctor în drept; asistent și lector la Institutul de Drept Public și de Științe Politice al Universității din Innsbruck (1979-1984); administrator la Ministerul Federal al Științei și Cercetării, ultima dată ca șef de unitate adjunct (1984-1988); responsabilă de problemele privind Uniunea Europeană în Cancelaria federală (1988-1989); șef al serviciului „Integrare europeană" al Cancelariei federale (pregătirea aderării Austriei la Uniunea Europeană) (1989-1992); directoare a Autorității AELS de Supraveghere, la Geneva și la Bruxelles (1993-1994); vicepreședintă a Donau Universität din Krems (1995-1996); deputat în Parlamentul European (noiembrie 1996 - ianuarie 2007 și decembrie 2008 - iulie 2009) și membru al Comisiei juridice; membru supleant al Convenției Europene privind Viitorul Europei (februarie 2002 - iulie 2003); membru al Consiliului municipal al orașului Perg (septembrie 1997 - septembrie 2009); ministru federal al justiției (ianuarie 2007 - decembrie 2008); judecător la Curtea de Justiție începând cu data de 7 octombrie 2009. |
 | Niilo Jääskinen Născut în anul 1958; licență în drept (1980), diplomă de studii aprofundate în drept (1982), doctorat (2008) la Universitatea din Helsinki; lector la Universitatea din Helsinki (1980-1986); referent juridic și judecător temporar la Tribunalul de Primă Instanță din Rovaniemi (1983-1984); consilier juridic (1987-1989), apoi șef al Secției de drept european (1990-1995) în cadrul Ministerului Justiției; consilier juridic la Ministerul Afacerilor Externe (1989-1990); consilier și secretar pentru afaceri europene în Marea Comisie a Parlamentului finlandez (1995-2000); judecător temporar (iulie 2000 decembrie 2002), apoi judecător (ianuarie 2003 septembrie 2009) la Curtea Supremă Administrativă; responsabil cu problemele juridice și instituționale în cadrul negocierilor pentru aderarea Republicii Finlanda la Uniunea Europeană; avocat general la Curtea de Justiție începând cu data de 7 octombrie 2009. |
 | Roger Grassnăscut în anul 1948; absolvent al Institutului de Studii Politice din Paris, titular al unei diplome de studii superioare de drept public; procuror adjunct al Republicii pe lângă Tribunalul de Mare Instanţă din Versailles; administrator principal la Curtea de Justiţie; secretarul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel din Paris; membru în cabinetul ministrului justiţiei; referent juridic al preşedintelui Curţii de Justiţie; grefier la Curtea de Justiţie începând cu data de 10 februarie 1994. |