Componenţa Competenţa Procedura

Componenta

Tribunalul Funcţiei Publice a Uniunii Europene este compus din şapte judecători numiţi de Consiliu pentru o perioadă de şase ani care poate fi reînnoită, după ce se face apel la candidaturi şi după obţinerea avizului unui comitet format din şapte personalităţi alese dintre foşti membri ai Curţii de Justiţie şi ai Tribunalului şi dintre jurişti a căror competenţă este notorie.

Prin numirea judecătorilor, Consiliul urmăreşte asigurarea unei compuneri echilibrate a Tribunalului Funcţiei Publice, pentru a dispune de o reprezentare geografică cât mai largă în privinţa resortisanţilor statelor membre şi a sistemelor juridice naţionale.

Judecătorii Tribunalului Funcţiei Publice desemnează din rândul lor preşedintele, pentru o perioadă de trei ani ce poate fi reînnoită.

Tribunalul Funcţiei Publice se întruneşte în camere compuse din trei judecători. Cu toate acestea, atunci când dificultatea sau importanţa problemelor de drept justifică acest lucru, o cauză poate fi trimisă în faţa plenului. În plus, în situaţiile determinate prin Regulamentul său de procedură, Tribunalul Funcţiei Publice poate soluţiona cauza în cameră compusă din cinci judecători sau în complet format dintr-un judecător unic.

Judecătorii numesc un grefier pentru un mandat de şase ani.
Tribunalul Funcţiei Publice dispune de o grefă proprie, dar recurge la serviciile Curţii de Justiţie pentru alte necesităţi administrative şi lingvistice.

Competenta

În cadrul instituţiei jurisdicţionale, Tribunalul Funcţiei Publice este instanţa specializată în materia contenciosului funcţiei publice a Uniunii Europene. Această competenţă a fost exercitată anterior de Curtea de Justiţie şi, de la crearea sa în 1989, de Tribunal.

Tribunalul soluţionează în primă instanţă litigiile dintre Uniunea Europeană şi agenţii săi, conform articolului 270 TFUE, ceea ce reprezintă aproximativ 120 de cauze pe an, în condiţiile în care personalul instituţiilor Uniunii este compus din aproximativ 35 000 de persoane. Aceste litigii au drept obiect nu numai probleme referitoare la relaţiile de muncă propriu-zise (remuneraţie, desfăşurarea carierei, recrutare, măsuri disciplinare etc.), ci şi regimul de securitate socială (boală, vârstă, invaliditate, accidente de muncă, alocaţii familiale etc.).

Tribunalul soluţionează de asemenea litigiile dintre organe, oficii sau agenții și personalul lor, pentru care competența este atribuită Curții de Justiție a Uniunii Europene [de exemplu, litigii între Europol, Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI) sau Banca Europeană de Investiții și agenții acestora].

Tribunalul nu poate, în schimb, soluţiona litigiile dintre administraţiile naţionale şi agenţii lor.

Hotărârile pronunțate de Tribunalul Funcției Publice pot face obiectul unui recurs limitat la probleme de drept. Acest recurs poate fi introdus în termen de două luni în faţa Tribunalului.

Procedura

Procedura în faţa Tribunalului Funcției Publice se desfăşoară conform dispoziţiilor din Statul Curţii de Justiție a Uniunii Europene, în special a celor cuprinse în anexa I la acesta, precum și din propriul său regulament de procedură, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 2007.

În principiu, procedura cuprinde o fază scrisă şi o fază orală.

Faza scrisă

O cerere introductivă scrisă de un avocat și adresată grefei declanşează procedura. Cererea introductivă este comunicată de către grefier părţii adverse, care dispune de un termen pentru a depune un memoriu în apărare.
Tribunalul Funcției Publice poate hotărî că este necesar un al doilea schimb de memorii scrise.

Orice persoană care justifică un interes în soluţionarea unui litigiu aflat pe rolul Tribunalului Funcției Publice, precum şi statele membre şi instituţiile Uniunii Europene pot interveni în procedură. Intervenientul depune un memoriu, prin care urmăreşte susţinerea sau respingerea concluziilor uneia dintre părţi, la care părţile pot ulterior să răspundă. În anumite situaţii, intervenientul poate să îşi prezinte observaţiile şi în cadrul fazei orale.

Faza orală

În timpul fazei orale are loc o şedinţă publică. În cadrul acesteia, judecătorii pot adresa întrebări reprezentanţilor părţilor şi, dacă este cazul, chiar părţilor. Judecătorul raportor întocmește un raport pregătitor de ședință, care conţine elementele esenţiale ale cauzei şi indică aspectele pe care părţile trebuie să se concentreze în pledoarii. Acest document este pus la dispoziţia publicului în limba de procedură.

Judecătorii deliberează pe baza proiectului de hotărâre redactat de către judecătorul raportor.
Hotărârea se pronunţă în şedinţă publică.

Cheltuielile de judecată

Procedura la Tribunalul Funcției Publice este scutită de taxe. În schimb, onorariul avocatului, care are dreptul să îşi exercite profesia în faţa unei instanţe a unui stat membru şi care trebuie să reprezinte partea, nu este în sarcina Tribunalului Funcției Publice. Cu toate acestea, o parte poate solicita să beneficieze de asistenţă judiciară în cazul în care se află în imposibilitate de a face faţă cheltuielilor de judecată.

Soluţionarea amiabilă a litigiilor

În orice stadiu al procedurii, începând din momentul depunerii cererii introductive, Tribunalul Funcției Publice poate încerca să faciliteze soluţionarea amiabilă a litigiilor.

Măsurile provizorii

Introducerea unei acţiuni la Tribunalul Funcției Publice nu are ca efect suspendarea executării actului atacat. Cu toate acestea, Tribunalul Funcției Publice poate să dispună suspendarea executării acestuia sau să prescrie alte măsuri provizorii. Preşedintele Tribunalului Funcției Publice sau, dacă este cazul, un alt judecător delegat cu luarea măsurilor provizorii se pronunţă asupra unei astfel de cereri prin ordonanţă motivată.

Măsurile provizorii se dispun numai dacă sunt întrunite trei conditii:
1. acţiunea principală trebuie să pară, la prima vedere, întemeiată;
2. solicitantul trebuie să dovedească împrejurările care determină urgenţa măsurilor, în lipsa cărora ar suporta un prejudiciu grav şi ireparabil;
3. măsurile provizorii trebuie să ţină seama de punerea în balanţă a intereselor părţilor şi a interesului general.

Ordonanţa are caracter provizoriu şi nu prejudecă fondul asupra căruia Tribunalul Funcţiei Publice se pronunţă în acţiunea principală. În plus, aceasta poate fi atacată cu recurs în faţa Tribunalului.

Regimul lingvistic

Limba în care este redactată cererea introductivă, care poate fi una dintre cele 23 de limbi oficiale ale Uniunii Europene, va fi limba de procedură în cauza respectivă.

Dezbaterile care au loc cu ocazia fazei orale a procedurii beneficiază de interpretare simultană, în funcţie de necesităţi, în diferite limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judecătorii deliberează fără interpret într-o limbă comună, limba franceză.

Schema procedurii

Etapele facultative ale procedurii sunt indicate între paranteze pătrate.

* Aceste documente sunt disponibile pe internet, pe site-ul CURIA şi în baza de date EUR-Lex (legătura spre această bază se găseşte pe site-ul www.europa.eu).

** Aceste documente se găsesc pe o etajeră aflată în apropierea sălii de audieri şi sunt de asemenea disponibile la cerere, la Serviciul presă şi informare al Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Celelalte documente nu sunt publice.