Language of document : ECLI:EU:F:2013:50

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE (Camera a treia)


24 aprilie 2013


Cauza F‑73/11


CB

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică – Funcționari – Concurs general – Anunțul de concurs EPSO/AD/181/10 – Neadmiterea participării la probele de evaluare”

Obiectul:      Acțiune introdusă în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a din acesta, prin care CB solicită anularea deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului general EPSO/AD/181/10, comunicată prin scrisoarea Oficiului European pentru Selecția Personalului (EPSO) din 20 august 2010 et confirmată după reexaminare, prin care i s‑a refuzat dreptul de acces la probele de evaluare ale concursului menționat

Decizia:      Respinge acțiunea. Comisia suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată să suporte jumătate din cheltuielile efectuate de CB. CB suportă jumătate din cheltuielile sale de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Concurs – Concurs pe bază de dosare și de examene – Condiții de admitere – Diplomele prezentate sau experiența profesională atestată – Apreciere de către comisia de evaluare – Control jurisdicțional – Limite

(Statutul funcționarilor, art. 27; anexa III, art. 5)

2.      Funcționari – Concurs – Organizare – Putere de apreciere a autorității împuternicite să facă numiri – Concurs caracterizat printr‑o participare numeroasă – Recurgerea la teste de preselecție – Verificarea întrunirii condițiilor de admitere stabilite prin anunțul de concurs – Decizie de excludere care intervine după testele de preselecție – Admisibilitate

(Statutul funcționarilor, anexa III, art. 4 și 5)

3.      Funcționari – Concurs – Evaluarea aptitudinilor candidaților – Modalități de luare în considerare a numărului de publicații

(Statutul funcționarilor, anexa III, art. 5)

1.      Anunțul de concurs se poate limita să preia, fără a specifica nivelul de experiență cerut pentru postul care urmează să fie ocupat, o formulă generală și să lase, în consecință, comisiei de evaluare din cadrul concursului responsabilitatea de a aprecia, de la caz la caz, dacă dosarele și diplomele prezentate, precum și experiența profesională prezentată de fiecare candidat corespund nivelului cerut prin statut și, prin urmare, prin anunțul de concurs pentru exercitarea atribuțiilor care intră sub incidența categoriei vizate de acesta.

În această privință, comisia de evaluare din cadrul concursului dispune de o putere discreționară în aprecierea experienței profesionale anterioare a candidaților, în ceea ce privește atât aprecierea naturii și a duratei acesteia, cât și a legăturii mai mult sau mai puțin strânse pe care o poate prezenta cu cerințele postului care urmează să fie ocupat. În cadrul controlului de legalitate, instanța Uniunii trebuie să se limiteze să verifice că exercitarea de către comisia de evaluare din cadrul unui concurs a puterii sale discreționare nu este afectată de o eroare vădită de apreciere.

În ceea ce privește un anunț de concurs care menționează că o experiență profesională în domeniul negocierii la nivel internațional ar constitui un avantaj în vederea selecționării candidaților, ținând seama de natura atribuțiilor aferente posturilor care urmează să fie ocupate vizate de acest anunț de concurs, în special în măsura în care aceste funcții pot cuprinde participarea la negocieri între Uniune și state terțe sau organizații internaționale, comisiei de evaluare îi este permis, în limitele puterii sale largi de apreciere, să interpreteze acest avantaj ca raportându‑se exclusiv la negocierile publice internaționale, și aceasta fără să încalce anunțul de concurs. În această privință, faptul de a lua în considerare numai o astfel de experiență nu poate fi calificat drept eroare vădită de apreciere.

Pe de altă parte, comisia de evaluare nu poate lua în considerare de două ori aceeași activitate a unui candidat pentru selecționarea candidaților. Astfel, comisia de evaluare urmărește admiterea candidaților cu cel mai înalt nivel de competență, ceea ce presupune, în special, cu cea mai multă experiență posibil. Or, în ipoteza în care un candidat, a cărui aceeași activitate ar fi fost contabilizată de două sau de mai multe ori, ar fi fost admis, iar candidați cu mult mai multă experiență, care nu ar fi fost contabilizată decât o singură dată, ar fi fost excluși, această situație ar contraveni, în consecință, obiectivului articolului 27 din statut.

(a se vedea punctele 42-44, 52, 63 și 74)

Trimitere la:

Curte: 14 iunie 1972, Marcato/Comisia, 44/71, punctul 14; 12 iulie 1989, Belardinelli și alții/Curtea de Justiție, 225/87, punctele 13 și 14

Tribunalul de Primă Instanță: 12 iunie 1997, Carbajo Ferrero/Parlamentul European, T‑237/95, punctul 48; 21 noiembrie 2000, Carrasco Benítez/Comisia, T‑214/99, punctul 70; 28 noiembrie 2002, Pujals Gomis/Comisia, T‑332/01, punctele 39 și 40; 31 ianuarie 2006, Giulietti/Comisia, T‑293/03, punctele 64 și 65

2.      Autoritatea împuternicită să facă numiri dispune de o largă putere de apreciere pentru a determina condițiile și modalitățile de organizare a unui concurs și nu este de competența instanței Uniunii să cenzureze alegerea făcută de aceasta decât în cazul în care limitele acestei puteri nu au fost respectate.

În cadrul acestei largi puteri de apreciere, autoritatea menționată poate să prevadă în anunțul de concurs, atunci când organizează un concurs general, o primă etapă de preselecție a candidaților de către comisia de evaluare pentru a reține numai pe aceia dintre ei care au calificările cerute pentru a fi admiși să concureze în domeniul vizat, aceasta pentru a îndeplini astfel cerințele unei organizări raționale a concursului, în conformitate cu principiul bunei administrări.

În acest context, procedeul care constă, în special în cadrul procedurilor de concurs caracterizate printr‑o participare numeroasă, în a verifica numai după testele de preselecție dacă acei candidați îndeplinesc condițiile speciale de admitere la concurs este în conformitate cu articolele 4 și 5 din anexa III la statut și cu interesul instituției de a dispune numai de candidați care îndeplinesc aceste condiții, pentru participarea la probele concursului, precum și cu principiul bunei administrări.

(a se vedea punctele 81-83)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 26 octombrie 2004, Falcone/Comisia, T‑207/02, punctele 38-40

3.      În ceea ce privește atribuirea de puncte de către comisia de evaluare candidaților având în vedere publicațiile acestora, în cazul în care comisia de evaluare poate atribui cel mult patru puncte, nu poate exista o corespondență matematică între, pe de o parte, numărul de pagini și numărul de publicații și, pe de altă parte, numărul de puncte atribuite de comisia de evaluare din cadrul concursului.

(a se vedea punctul 94)