Language of document :

Acțiune introdusă la 8 noiembrie 2019 – Comisia Europeană/Ungaria

(Cauza C-821/19)

Limba de procedură: maghiara

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Condou-Durande, J. Tomkin și A. Tokár, agenți)

Pârâtă: Ungaria

Concluziile reclamantei

Comisia solicită Curții:

a)    constatarea faptului că:

prin introducerea unui nou motiv de inadmisibilitate, pe lângă cele prevăzute în mod expres în directiva menționată în legătură cu inadmisibilitatea cererilor de azil, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 33 alineatul (2) din Directiva 2013/32/UE;

prin adoptarea unor măsuri prin care este calificată drept infracțiune activitatea de organizare desfășurată pentru a permite inițierea unor proceduri de azil în privința unor persoane care nu îndeplinesc criteriile prevăzute de dreptul național în materie de azil și prin care se prevede adoptarea de măsuri restrictive în ceea ce privește persoanele acuzate de o asemenea infracțiune sau condamnate pentru aceasta, Ungaria nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 8 alineatul (2), al articolului 12 alineatul (1) litera (c) și al articolului 22 alineatul (1) din Directiva 2013/32/UE, precum și al articolului 10 alineatul (4) din Directiva 2013/33/UE;

b)    obligarea Ungariei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Ca urmare a creșterii bruște a numărul cererilor de azil din anul 2015, Ungaria și-a modificat de mai multe ori sistemul de azil. În 2018, reglementarea maghiară privind dreptul de azil a fost modificată în mod substanțial. La 20 iunie 2018, Parlamentul Ungariei a adoptat az egyes törvényeknek a jogellenes bevándorlás elleni intézkedésekkel kapcsolatos módosításáról szóló, 2018. Évi VI. törvény (Legea VI din 2018 de modificare a anumitor legi în legătură cu măsurile împotriva imigrației ilegale) și a șaptea modificare a Constituției Ungariei. Acest ansamblu de măsuri legislative este cunoscut și sub numele de Legea „Stop Soros”. Prin aceste modificări s-a restrâns și mai mult cercul de persoane care pot beneficia de dreptul de azil, întrucât, în conformitate cu modificarea Legii privind dreptul de azil, se va considera inadmisibilă cererea atunci când solicitantul a ajuns pe teritoriul Ungariei printr-o țară în care nu a fost expus unei persecuții sau riscului direct de a fi persecutat. În același sens a fost modificat și Büntető Törvénykönyv (Codul penal). Astfel, a fost calificată drept infracțiune activitatea organizatorică având drept scop să permită inițierea de proceduri de azil de către persoane care nu sunt persecutate în țara de origine, în țara de reședință obișnuită sau în altă țară prin care au ajuns [în Ungaria] pe motive de rasă, naționalitate, apartenență la un anumit grup social, religie sau opinii politice ori care nu au o temere justificată că ar putea fi persecutate în mod direct.

Considerând că reglementarea adoptată în 2018 este contrară dreptului Uniunii, Comisia a inițiat o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Ungariei. Întrucât argumentele formulate de Ungaria în cursul procedurii administrative prealabile nu înlătură îndoielile Comisiei, aceasta a decis să sesizeze Curtea.

____________