Language of document :

Recurs introdus la 20 septembrie 2019 de Sony Corporation, Sony Electronics, Inc împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a cincea) din 12 iulie 2019 în cauza T-762/15, Sony și Sony Electronics/Comisia

(Cauza C-697/19 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurente: Sony Corporation, Sony Electronics, Inc (denumite în continuare „Sony” sau „recurentele”) (reprezentanți: N. Levy, avocat, R. Snelders, avocat, E. M. Kelly, Solicitor)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții:

anularea hotărârii atacate;

admiterea concluziilor prezentate în primă instanță;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a cheltuielilor de judecată efectuate în primă instanță.

Cu titlu subsidiar, dacă stadiul procedurii nu permite pronunțarea unei hotărâri de către Curte, recurentele solicită Curții:

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal;

soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată efectuate în primă instanță și în recurs.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, recurentele invocă patru motive.

Primul motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare prin faptul că a înlocuit raționamentul deciziei (Decizia C(2015) 7135 final a Comisiei în cazul AT.39639 – Unități de disc optic) cu propriul raționament.

Decizia s-a bazat pe o constatare potrivit căreia recurentele au participat la „mai multe încălcări distincte” care ar putea fi caracterizate, de asemenea, ca reprezentând o încălcare unică și continuă. Tribunalul a acceptat că nu au fost dovedite toate contactele individuale menționate în decizie.

Contactele nedovedite nu pot constitui încălcări ale articolului 101 alineatul (1) TFUE. Totuși, Tribunalul a menținut constatarea din decizie cu privire la o încălcare unică și continuă în baza acelor contacte nedovedite care formează o parte a unui ansamblu de „probe” pe care Comisia se putea întemeia. Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, prin înlocuirea raționamentului deciziei cu propriul raționament.

Al doilea motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a menținut constatarea participării la o încălcare unică și continuă în perioada invocată în baza unui număr mai restrâns de contacte față de cel identificat în cadrul deciziei.

Tribunalul a reținut în mod eronat că Sony a participat la pretinsa încălcare continuă între 23 august 2004 și 15 septembrie 2006, deși a acceptat faptul că a existat o perioadă de aproximativ opt luni pentru care Comisia nu a dovedit niciun contact anticoncurențial care să implice Sony.

Raționamentul Tribunalului este lipsit de coerență internă, întrucât acceptă inexistența unor contacte dovedite care să implice Sony pentru o perioadă mai mare de șase luni și în același timp constată că aceste contacte au avut loc o dată „la doua sau la trei luni”.

Al treilea motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a tratat o încălcare unică și continuă ca fiind în mod necesar constituită dintr-o serie de încălcări distincte.

Tribunalul a omis să constate că Comisia a încălcat dreptul la apărare al Sony, în pofida constatării făcute de Comisie în decizie − fără să o fi invocat anterior în comunicarea privind obiecțiunile − potrivit căreia comportamentul invocat constituia nu numai o încălcare unică și continuă, ci, de asemenea, mai multe încălcări distincte.

Tribunalul a reținut în mod eronat că Comisia a oferit motive adecvate pentru propria constatare potrivit căreia Sony comisese mai multe încălcări distincte.

Al patrulea motiv: Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, a încălcat principiile egalității de tratament și proporționalității și a încălcat obligația de motivare, prin faptul că a menținut amenda împotriva Sony pe baza acelorași venituri care au reprezentat temeiul pentru o amendă separată împotriva Lite-On.

Tribunalul nu a respectat principiul, cuprins în Orientările privind calcularea amenzilor, potrivit căruia valoarea vânzărilor trebuie să „reflect[e] importanța economică a încălcării”, precum și „ponderea relativă a fiecărei întreprinderi participante la încălcare”, și a încălcat principiile egalității de tratament și proporționalității.

Tribunalul și-a încălcat obligația de motivare deoarece a omis să răspundă în mod corespunzător argumentului potrivit căruia luarea în considerare de două ori a veniturilor a crescut importanța economică a încălcării.

Tribunalul a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a respins argumentul recurentelor potrivit căruia Comisia a omis să își justifice îndepărtarea de practica sa consacrată.

____________