Language of document :

Recurs introdus la 20 septembrie 2019 de Silver Plastics GmbH & Co. KG și de Johannes Reifenhäuser Holding GmbH & Co. KG împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 11 iulie 2019 în cauza T-582/15, Silver Plastics GmbH & Co. KG și Johannes Reifenhäuser Holding GmbH & Co. KG/Comisia Europeană

(Cauza C-702/19 P)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurente: Silver Plastics GmbH & Co. KG (reprezentanți: M. Wirtz și S. Möller, avocați) și Johannes Reifenhäuser Holding GmbH & Co. KG (reprezentant: C. Karbaum, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană

Concluziile recurentelor

Recurentele solicită Curții

anularea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal;     

în subsidiar, anularea hotărârii atacate și anularea deciziei în litigiu în ceea ce o privește pe cea de a doua recurentă și reducerea amenzii aplicate primei recurente;    

în subsidiar, anularea hotărârii atacate și reducerea amenzii aplicate în solidar recurentelor;     

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în procedura de recurs și în procedura în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Prin intermediul primului motiv de recurs, recurentele invocă încălcarea de către Tribunal a articolului 6 alineatul (3) TUE, a articolului 6 paragraful 1 din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului, precum și a articolului 47 al doilea paragraf din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene coroborat cu principiul nemijlocirii.

În pofida mai multor solicitări ale recurentelor, Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de procedură prin faptul că nu l-a citat ca martor și nu l-a audiat în persoană pe domnul W., principala sursă a cererii de clemență a concurentului L., de care s-a ținut cont împotriva recurentelor. În plus, Tribunalul ar fi apreciat că declarațiile scrise ale domnului W. prezentate de recurente și care se opun cererii de clemență nu sunt în ansamblu credibile, fără audierea domnului W. în acest sens. Potrivit principiului administrării nemijlocite a probelor, Tribunalul ar fi trebuit să îl citeze și să îl audieze în persoană (în mod nemijlocit) pe domnul W. în această privință.

Prin intermediul celui de al doilea motiv de recurs, recurentele invocă încălcarea de către Tribunal a principiului contradictorialității consacrat la articolul 6 alineatul (1) [coroborat cu articolul 3 litera (d)] din Convenția europeană pentru apărarea Drepturilor Omului.

De asemenea, în pofida solicitărilor repetate ale recurentelor, Tribunalul ar fi refuzat interogarea domnului W. în calitate de sursă relevantă a cererii de clemență invocată împotriva recurentelor. Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de procedură prin faptul că a apreciat credibilitatea declarațiilor domnului W. din cadrul cererii de clemență fără să acorde posibilitatea unei confruntări și prin faptul că a motivat răspunderea recurentelor în principal pe baza acestor declarații, fără a exista motive legitime care să justifice o limitare a principiului contradictorialității.

Prin intermediul celui de al treilea motiv de recurs, recurentele invocă o încălcare a principiului egalității armelor în temeiul articolului 6 paragraful 3 litera (d) din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului.

În pofida solicitărilor repetate ale recurentelor, Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de procedură prin faptul că nu l-a audiat pe domnul W. în calitate de martor al apărării, deși Comisia l-a contactat pe domnul W. în calitate de sursă relevantă a cererii de clemență în cadrul procedurii anterioare privind amenda, fără știrea și cu excluderea recurentelor, precum și fără întocmirea unui proces-verbal. De asemenea, refuzul audierii în persoană a altor martori în apărare indicați de recurente ar încălca egalitatea armelor garantată recurentelor.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv de recurs, recurentele invocă o încălcare a obligației de motivare în temeiul articolului 36 din Statutul Curții coroborat cu articolul 53 alineatul (1) din Statut, întrucât pentru acestea nu ar fi clar (i) de unde deduce Tribunalul (prin confirmarea acesteia) participarea la presupusele contacte de natură anticoncurențială, (ii) care sunt motivele pentru care acesta apreciază ca nefiind credibile declarațiile dezincriminatoare (scrise) ale domnului W., precum și (iii) care sunt motivele specifice pentru care Tribunalul refuză să acorde dreptul la confruntare.

Cel de al cincilea motiv de recurs se întemeiază pe o pretinsă încălcare de către Tribunal a articolului 23 alineatul (3) din Regulamentul (CE) nr. 1/20031 întrucât acesta ar fi constatat în mod excesiv existența unei încălcări unice și continue.

Potrivit constatărilor Tribunalului, recurentele nu ar fi participat pe parcursul întregii perioade de încălcare luate în considerare la practici anticoncurențiale în legătură cu toate domeniile de producție. Cu toate acestea, calculul amenzii confirmat de Tribunal ar fi efectuat pe baza cifrelor de afaceri aferente tuturor domeniilor de producție pentru întreaga perioadă de încălcare luată în considerare.

Prin intermediul celui de al șaselea motiv de recurs, recurentele invocă o încălcare a articolului 23 alineatul (2) prima și a doua teză din Regulamentul nr. 1/2003.

Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de drept pornind de la premisa că recurentele alcătuiesc o unitate economică și, prin urmare, acesta ar fi săvârșit o eroare de drept prin includerea cifrelor de afaceri ale primei recurente în calculul amenzii, chiar dacă recurentele au explicat motivele pentru care a doua recurentă nu exercită o influență determinantă asupra primei recurente, contrazicând astfel prezumția utilizată de Tribunal privind o unitate economică.

Prin intermediul celui de al șaptelea motiv de recurs, recurentele invocă un calcul eronat al amenzii în temeiul articolului 23 alineatul (2) paragraful al doilea din Regulamentul nr. 1/2003, întrucât, la calculul amenzii, Tribunalul ar include în mod eronat cifrele de afaceri ale unei foste filiale a celei de a doua recurente. Astfel, amenda ar depăși limita superioară reglementată de 10 % din cifra de afaceri a întreprinderii căreia i-a fost aplicată.

____________

1     Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 167).