HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera întâi)
13 decembrie 2018(*)
„Marcă a Uniunii Europene – Cerere de înregistrare a mărcii Uniunii Europene verbale upgrade your personality – Motiv absolut de refuz – Lipsa caracterului distinctiv – Slogan publicitar – Articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2017/1001”
În cauza T‑102/18,
Martin Knauf, cu domiciliul în Berlin (Germania), reprezentat de H. Jaeger, avocat,
reclamant,
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de R. Manea și de A. Folliard‑Monguiral, în calitate de agenți,
pârât,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a patra de recurs a EUIPO din 18 decembrie 2017 (cauza R 1011/2017‑4) privind o cerere de înregistrare a semnului verbal upgrade your personality ca marcă a Uniunii Europene,
TRIBUNALUL (Camera întâi),
compus din doamna I. Pelikánová (raportor), președinte, și domnii P. Nihoul și J. Svenningsen, judecători,
grefier: domnul E. Coulon,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 19 februarie 2018,
având în vedere memoriul în răspuns depus la grefa Tribunalului la 30 aprilie 2018,
având în vedere că niciuna dintre părți nu a formulat, în termen de trei săptămâni de la comunicarea închiderii fazei scrise a procedurii, o cerere de organizare a unei ședințe și întrucât a decis, în temeiul articolului 106 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, să se pronunțe fără parcurgerea fazei orale a procedurii,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 La 15 august 2016, reclamantul, Martin Knauf, a formulat o cerere de înregistrare a unei mărci a Uniunii Europene la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), în temeiul Regulamentului (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene (JO 2009, L 78, p. 1), cu modificările ulterioare [înlocuit prin Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1)].
2 Marca a cărei înregistrare a fost solicitată este semnul verbal upgrade your personality.
3 Produsele pentru care s‑a solicitat înregistrarea fac parte în special din clasele 9 și 28 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și a serviciilor în vederea înregistrării mărcilor din 15 iunie 1957, cu revizuirile și modificările ulterioare, și corespund în special, pentru fiecare dintre aceste clase, următoarei descrieri:
– clasa 9: „Programe de calculator înregistrate; programe de calculator [descărcabile]; software; software pentru jocuri de calculator; software pentru jocuri video; software de procesare de date; software pentru grafică pe calculator; software pentru jocuri de realitate virtuală; software pentru realitatea virtuală; suporturi optice cu software înregistrate; suporturi magnetice preînregistrate; casete pentru jocuri video; casete video; casete video înregistrate”;
– clasa 28: „Console de jocuri”.
4 La 3 mai 2017, examinatorul a respins cererea de înregistrare a mărcii pentru toate produsele care figurează la punctul 3 de mai sus pentru motivul că aceasta nu era conformă articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001]. În schimb, nu s‑au ridicat obiecții cu privire la respectiva cerere în ceea ce privește alte produse și servicii din clasele 9, 28 și 42. La 15 mai 2017, reclamantul a introdus o cale de atac contra deciziei examinatorului la EUIPO în partea în care aceasta privea respingerea parțială a acestei cereri.
5 Prin Decizia din 18 decembrie 2017, Camera a patra de recurs a EUIPO a respins calea de atac în integralitatea sa, exclusiv în temeiul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 (denumită în continuare „decizia atacată”). Aceasta a apreciat în esență că semnul verbal upgrade your personality are o funcție pur elogioasă și promoțională și nu este apt să asume funcția de bază a mărcii, și anume aceea de a furniza informații privind originea comercială. Această concluzie ar fi valabilă pentru toate produsele pentru care a fost refuzată înregistrarea.
Concluziile părților
6 Reclamantul solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– înregistrarea mărcii solicitate.
7 EUIPO solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
Cu privire la cel de al doilea capăt de cerere al reclamantului
8 Prin intermediul celui de al doilea capăt de cerere, reclamantul solicită Tribunalului să „înregistreze marca solicitată”.
9 EUIPO arată că această cerere trebuie respinsă ca inadmisibilă.
10 Trebuie să se arate, în această privință, că al doilea capăt de cerere al reclamantului trebuie interpretat ca o cerere de modificare, în sensul articolului 72 alineatul (3) din Regulamentul 2017/1001, care prevede că, în cazul acțiunilor introduse împotriva deciziilor camerelor de recurs, „Tribunalul are competența atât de a anula, cât și de a modifica decizia atacată”.
11 Trebuie amintit că competența de modificare a Tribunalului constă în adoptarea de către acesta a deciziei pe care camera de recurs ar fi trebuit să o adopte în conformitate cu dispozițiile din Regulamentul 2017/1001 [a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 septembrie 2007, Koipe/OAPI–Aceites del Sur (La Española), T‑363/04, EU:T:2007:264, punctele 29 și 30, Hotărârea din 11 februarie 2009, Bayern Innovativ/OAPI–Life Sciences Partners Perstock (LifeScience), T‑413/07, nepublicată, EU:T:2009:34, punctele 14-16, și Hotărârea din 9 septembrie 2011, Deutsche Bahn/OAPI–DSB (IC4), T‑274/09, nepublicată, EU:T:2011:451, punctul 22].
12 Prin urmare, admisibilitatea unui capăt de cerere prin care se solicită modificarea de către Tribunal a deciziei unei camere de recurs trebuie examinată prin prisma competențelor care sunt conferite acesteia de Regulamentul 2017/1001.
13 Or, în special în cadrul unei acțiuni formulate împotriva unei decizii a examinatorului, o cameră de recurs nu este competentă să soluționeze o cerere prin care i se solicită înregistrarea unei mărci a Uniunii Europene [a se vedea în acest sens Ordonanța din 1 februarie 2018, ExpressVPN/EUIPO (EXPRESSVPN), T‑265/17, EU:T:2018:79, punctele 18-24 și jurisprudența citată].
14 În aceste împrejurări, nici Tribunalul nu are competența de a soluționa o cerere de reformare având ca obiect modificarea de către acesta a deciziei adoptate în acest sens de o cameră de recurs [Ordonanța din 30 iunie 2009, Securvita/OAPI (Natur‑Aktien‑Index),T‑285/08, EU:T:2009:230, punctul 23].
15 Din ansamblul considerațiilor care precedă rezultă că al doilea capăt de cerere al reclamantului trebuie respins ca inadmisibil.
Cu privire la primul capăt de cerere al reclamantului
16 În susținerea cererii sale de anulare a deciziei atacate, reclamantul invocă în esență un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001. Acesta susține în esență că, în respectiva decizie, camera de recurs a procedat la o apreciere eronată a caracterului distinctiv concret al mărcii solicitate.
17 În conformitate cu articolul 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001, se respinge înregistrarea mărcilor care sunt lipsite de caracter distinctiv. Potrivit unei jurisprudențe constante, mărcile vizate de această dispoziție sunt cele care sunt considerate incapabile să îndeplinească funcția esențială a mărcii, și anume identificarea originii comerciale a produsului sau a serviciului în cauză pentru a permite astfel consumatorului care achiziționează produsul sau serviciul desemnat de marcă să facă aceeași alegere, la o achiziționare ulterioară, dacă experiența se dovedește pozitivă, sau să aleagă în mod diferit, dacă aceasta se dovedește negativă [Hotărârea din 27 februarie 2002, Eurocool Logistik/OAPI (EUROCOOL), T‑34/00, EU:T:2002:41, punctul 37, și Hotărârea din 15 septembrie 2009, Wella/OAPI (TAME IT), T‑471/07, EU:T:2009:328, punctul 14].
18 Potrivit unei jurisprudențe constante, înregistrarea unei mărci constituite din semne sau din indicații care sunt, pe de altă parte, utilizate drept sloganuri publicitare, indicații de calitate sau expresii ce incită la cumpărarea produselor sau a serviciilor vizate de această marcă nu este exclusă, ca atare, din cauza unei astfel de utilizări. Cu toate acestea, o marcă ce, asemenea unui slogan publicitar, îndeplinește alte funcții decât pe aceea a unei mărci în înțelesul clasic al termenului nu este distinctivă, în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001, decât în cazul în care aceasta poate fi percepută de la bun început ca o indicație a originii comerciale a produselor sau a serviciilor vizate pentru a permite publicului interesat să distingă fără vreo confuzie posibilă produsele sau serviciile titularului mărcii de cele care au o altă proveniență comercială [Hotărârea din 3 iulie 2003, Best Buy Concepts/OAPI (BEST BUY), T‑122/01, EU:T:2003:183, punctul 21, și Hotărârea din 15 septembrie 2009, TAME IT, EU:T:2009:328, punctul 15].
19 Pentru a se constata lipsa caracterului distinctiv este suficient ca respectivul conținut semantic al mărcii verbale în cauză să indice consumatorului o caracteristică a produsului sau a serviciului referitoare la valoarea sa comercială și care, fără a fi precisă, este de natura unei informații cu caracter promoțional sau publicitar pe care publicul relevant o va percepe la prima vedere ca atare, mai curând decât ca pe o indicație a originii comerciale a produsului sau a serviciului în cauză [Hotărârea din 30 iunie 2004, Norma Lebensmittelfilialbetrieb/OAPI (Mehr für Ihr Geld), T‑281/02, EU:T:2004:198, punctul 31, și Hotărârea din 15 septembrie 2009, TAME IT, EU:T:2009:328, punctul 16].
20 Cu toate acestea, Curtea a reținut că o marcă poate fi percepută uneori de publicul vizat drept o formulă promoțională și, concomitent, drept o indicație a originii comerciale a produselor sau a serviciilor. Într‑un asemenea caz, aceasta a decis că, în măsura în care acest public percepe marca respectivă ca fiind o indicație a acestei origini, faptul că marca este fie simultan, fie chiar în primul rând percepută drept o formulă promoțională nu are efect asupra caracterului său distinctiv (Hotărârea din 21 ianuarie 2010, Audi/OAPI, C‑398/08 P, EU:C:2010:29, punctul 45).
21 Aprecierea caracterului distinctiv al unei mărci trebuie să se facă luându‑se în considerare, pe de o parte, produsele sau serviciile pentru care este solicitată înregistrarea și, pe de altă parte, percepția mărcii de către publicul relevant care este format din consumatorul mediu al acestor produse sau servicii (Hotărârea din 29 aprilie 2004, Henkel/OAPI, C‑456/01 P și C‑457/01 P, EU:C:2004:258, punctul 35, și Hotărârea din 15 septembrie 2009, TAME IT, EU:T:2009:328, punctul 17).
Cu privire la publicul relevant
22 Camera de recurs a reținut în mod întemeiat, fără ca acest fapt să fie contestat de părți, că produsele pentru care înregistrarea a fost refuzată vizează domeniul software‑urilor și al jocurilor video și se adresează în primul rând consumatorului mediu și că, întrucât marca solicitată este compusă din cuvinte din vocabularul de bază al limbii engleze, iar utilizarea acestei limbi este uzuală în domeniul informatic, inclusiv printre altele în Germania, este necesar să se țină seama de consumatorii anglofoni ai Uniunii Europene care nu se limitează la cei din Regatul Unit sau din Irlanda.
Cu privire la lipsa caracterului distinctiv al mărcii solicitate
23 Camera de recurs a apreciat în esență că elementul verbal „upgrade your personality” are o funcție pur elogioasă și promoțională, al cărei scop este de a incita consumatorii să utilizeze produsele reclamantului pentru dezvoltarea propriei personalități. Dat fiind că acest slogan se adresează exclusiv consumatorului și că vehiculează anumite promisiuni, el nu ar fi apt pentru a asuma funcția de bază a unei mărci, și anume aceea de a furniza informații privind originea comercială.
24 Reclamantul arată în această privință că marca solicitată nu este exclusiv un mesaj elogios și promoțional și că în special afirmația camerei de recurs potrivit căreia, din punct de vedere lingvistic, respectiva marcă nu necesită o interpretare este incorectă.
25 EUIPO contestă argumentele reclamantului.
26 Reclamantul arată că invitația conținută în fraza „upgrade your personality” nu este ușor de înțeles. Acesta susține că noțiunea de personalitate, care desemnează ansamblul calităților personale ale unui individ, este o noțiune neutră în sine și, prin urmare, în mare măsura supusă interpretării. Dată fiind incompatibilitatea de principiu a termenului „upgrade”, care ar desemna o actualizare tehnică, cu referirea la o ființă vie și la trăsăturile sale de caracter personale, ar exista un conflict conceptual chiar în cadrul mărcii solicitate. Întrucât publicul vizat este încurajat atunci să procedeze la propria interpretare în ceea ce privește efectul care trebuie să fie atins în final, respectiva frază ar avea nevoie totodată de o introspecție pentru a conștientiza punctele forte și punctele slabe ale fiecărei persoane. Reclamantul subliniază, în ceea ce privește în special jocurile pe calculator, că este posibil să se amelioreze un personaj executabil pe măsură ce jocul progresează și că această frază sugerează că un astfel de succes în joc se va reflecta în viața reală a publicului vizat. Acesta face trimitere la alte mărci comparabile care ar fi fost înregistrate de EUIPO. În sfârșit, acesta constată că respectiva cameră de recurs nu a indicat motive obiective care să justifice că marca solicitată poate să fie înregistrată pentru anumite produse și servicii, iar pentru altele nu.
27 Trebuie constatat că argumentele reclamantului nu ar putea repune în mod valabil în discuție analiza camerei de recurs.
28 În primul rând, contrar a ceea ce afirmă reclamantul, mesajul vehiculat de marca solicitată este ușor de înțeles. În consecință, sloganul „upgrade your personality” conține o invitație adresată consumatorului de a îmbunătăți și a dezvolta propria personalitate cu ajutorul produselor desemnate de marca solicitată, eventual asociată cu promisiunea că respectivele produse vor face posibilă sau vor facilita o astfel de îmbunătățire sau o astfel de dezvoltare. Faptul că sunt posibile nuanțe în înțelegerea sloganului menționat nu implică în niciun caz că semnificația sa ar fi vagă, imprecisă sau ambiguă. În special, faptul că noțiunea de personalitate poate să fie interpretată în mai multe moduri nu va împiedica consumatorul să înțeleagă mesajul vehiculat de slogan, pe baza propriei sale înțelegeri a respectivei noțiuni.
29 În al doilea rând, faptul că termenul „upgrade” aparține domeniului informatic nu generează în niciun caz un „conflict conceptual”, după cum pretinde reclamantul. Astfel, pe de o parte, acest termen este în prezent utilizat în contexte care depășesc semnificativ simplul domeniu informatic și, pe de altă parte, trebuie să se țină seama de faptul că produsele desemnate de marca solicitată fac parte tocmai din domeniul informatic, astfel încât utilizarea termenului menționat este naturală și nu poate surprinde publicul relevant.
30 În al treilea rând, este lipsită de interes problema dacă, astfel cum susține reclamantul, personalitatea umană nu este susceptibilă să facă obiectul unei îmbunătățiri în sens tehnic (upgrade), deoarece aici este vorba despre un slogan cu caracter publicitar a cărui proximitate cu realitatea nu este un criteriu de apreciere pertinent. Consumatorul este astfel obișnuit cu mesaje publicitare care îi fac, implicit sau explicit, promisiuni nerealiste.
31 În consecință, conținutul semantic al mărcii solicitate indică consumatorului o caracteristică a produselor desemnate referitoare la valoarea lor comercială care, fără să fie precisă, transmite o informație cu caracter promoțional sau publicitar pe care publicul o va percepe mai degrabă ca atare, decât ca o indicație a originii comerciale a produselor în cauză, în sensul jurisprudenței citate la punctul 19 de mai sus.
32 Așadar, în mod întemeiat a apreciat camera de recurs că marca solicitată este lipsită de caracter distinctiv în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul 2017/1001 pentru ansamblul produselor pentru care cererea de înregistrare a fost respinsă.
33 În măsura în care reclamantul se prevalează de înregistrarea ca marcă, de către EUIPO, a unor semne verbale analoge mărcii solicitate, și anume semnele „upgrade your life”, „upgrade your garden”, „upgrade youself”, trebuie amintit că deciziile adoptate de camerele de recurs ale EUIPO, în temeiul Regulamentului 2017/1001, cu privire la înregistrarea unui semn ca marcă a Uniunii Europene fac parte din exercitarea unei competențe reglementate, iar nu a unei puteri discreționare. În consecință, legalitatea deciziilor camerelor de recurs trebuie apreciată doar în temeiul acestui regulament, iar nu pe baza practicii decizionale anterioare acestora [Hotărârea din 26 aprilie 2007, Alcon/OAPI, C‑412/05 P, EU:C:2007:252, punct 65, și Hotărârea din 24 noiembrie 2005, Sadas/OAPI – LTJ Diffusion (ARTHUR ET FELICIE), T‑346/04, EU:T:2005:420, punctul 71].
34 Dacă, în temeiul principiilor egalității de tratament și bunei administrări, EUIPO trebuie să ia în considerare deciziile deja adoptate și să analizeze cu o deosebită atenție aspectul dacă este sau nu necesar să decidă în același sens, aplicarea acestor principii trebuie conciliată însă cu respectarea principiului legalității (Hotărârea din 17 iulie 2014, Reber Holding/OAPI, C‑141/13 P, EU:C:2014:2089, punctul 45; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din 10 martie 2011, Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, C‑51/10 P, EU:C:2011:139, punctele 73-75).
35 În consecință, persoana care solicită înregistrarea unui semn ca marcă nu poate invoca, în beneficiul său, o nelegalitate care ar fi fost eventual săvârșită în favoarea unei alte persoane pentru a obține o decizie identică (Hotărârea din 10 martie 2011, Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, C‑51/10 P, EU:C:2011:139, punctul 76).
36 În plus, pentru motive de securitate juridică și, mai exact, de bună administrare, examinarea oricărei cereri de înregistrare trebuie să fie strictă și completă pentru a se evita înregistrarea necorespunzătoare a mărcilor. Această examinare trebuie să aibă loc în fiecare caz concret. Astfel, înregistrarea unui semn ca marcă depinde de criterii specifice, aplicabile în cadrul împrejurărilor de fapt ale cauzei, care au ca obiectiv să se verifice dacă semnul în cauză nu intră sub incidența unui motiv de refuz (Hotărârea din 10 martie 2011, Agencja Wydawnicza Technopol/OAPI, C‑51/10 P, EU:C:2011:139, punctul 77).
37 În speță, s‑a dovedit că prezenta cerere de înregistrare era afectată, în privința anumitor produse pentru care a fost solicitată înregistrarea și a percepției mediilor interesate, de unul dintre motivele de refuz prevăzute la articolul 7 alineatul (1) din Regulamentul 2017/1001 (a se vedea punctul 32 de mai sus).
38 În sfârșit, reclamantul arată că respectiva cameră de recurs nu a indicat motivele obiective care justifică diferența de apreciere între, pe de o parte, produse pentru care aceasta a refuzat înregistrarea mărcii solicitate și, pe de altă parte, produse asupra cărora examinatorul nu a ridicat nicio obiecție. Această omisiune i se pare arbitrară.
39 Este suficient să se observe în această privință că acțiunea formulată împotriva deciziei examinatorului avea ca obiect doar refuzul acestuia de a înregistra marca solicitată pentru anumite produse și că abținerea examinatorului de la a ridica obiecții privind alte produse precizate în cererea de înregistrare nu făcea parte, prin urmare, din litigiul în fața camerei de recurs, astfel cum aceasta din urmă a explicat la punctul 9 din decizia atacată. În consecință, nu exista niciun motiv, pentru respectiva cameră, de a lua poziție cu privire la motivele care justificau de ce examinatorul nu a ridicat nicio obiecție privind anumite produse sau asupra problemei de a ști prin ce se deosebeau produsele pentru care examinatorul nu a ridicat obiecții de cele cărora acesta le‑a refuzat înregistrarea.
40 Rezultă din ceea ce precedă că trebuie respins motivul unic invocat de reclamant și, prin urmare, acțiunea în integralitatea sa.
Cu privire la cheltuielile de judecată
41 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamantul a căzut în pretenții, se impune obligarea acestuia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera întâi)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Martin Knauf suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și pe cele efectuate de Oficiul European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO).
Pelikánová | Nihoul | Svenningsen |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 13 decembrie 2018.
Semnături