HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
(Camera întâi)

14 decembrie 2010

Cauza F‑80/09

Erika Lenz

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică — Funcționari — Asigurări sociale — Suportarea costurilor aferente unor tratamente efectuate de un «Heilpraktiker» — Principiul nediscriminării”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care doamna Lenz solicită anularea deciziei sistemului de asigurări de sănătate comun instituțiilor Uniunii Europene de a‑i refuza rambursarea costurilor aferente tratamentului efectuat de un Heilpraktiker (terapeut sau practician care nu are calitatea de medic) stabilit în Germania și care nu este titular al unei diplome în medicină

Decizia:      Respinge acțiunea. Reclamanta suportă totalitatea cheltuielilor de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari — Decizie care lezează — Obligația de motivare

(Statutul funcționarilor, art. 25 al doilea paragraf)

2.      Funcționari — Asigurări sociale — Asigurare de sănătate — Costuri ocazionate de boală — Rambursare

[Statutul funcționarilor, art. 72 alin. (1)]

3.      Funcționari — Egalitate de tratament — Limite — Avantaj acordat ilegal

1.       Administrația își îndeplinește obligația de motivare a unei decizii de refuz al rambursării costurilor ocazionate de boală prin motivarea deciziei de respingere a reclamației, motivarea acestei din urmă decizii trebuind să coincidă cu motivarea deciziei împotriva căreia era îndreptată reclamația.

(a se vedea punctul 29)

Trimitere la:

Tribunalul Uniunii Europene : 9 decembrie 2009, Comisia/Birkhoff, T‑377/08 P, RepFP, p. I‑B‑1‑133 și II‑B‑1‑807, punctele 55 și 56

2.      Definiția domeniului de aplicare al sistemului de asigurări de sănătate comun instituțiilor Uniunii Europene este de competența exclusivă a legiuitorului Uniunii. Împrejurarea că funcționarii și foștii funcționari ai unui stat membru beneficiază, din partea sistemului lor de asigurări sociale și a caselor de asigurări de sănătate private, de o posibilitate de rambursare a tratamentelor efectuate de un „Heilpraktiker” (terapeut sau practician care nu are calitatea de medic) nu poate, prin ea însăși, câtuși de puțin să implice faptul că funcționarilor și foștilor funcționari europeni ar trebui să li se acorde o asemenea posibilitate, aceasta cu atât mai mult cu cât excluderea rambursării costurilor aferente tratamentelor efectuate de un „Heilpraktiker” fără diplomă de medicină nu este vădit inadecvată, în principiu sau în modul său de aplicare, din perspectiva principiului protecției sociale care inspiră articolul 72 alineatul (1) primul paragraf din statut.

Funcționarii și foștii funcționari europeni stabiliți în acest stat membru și funcționarii și foștii funcționari ai statului membru în cauză depind de regimuri de asigurări sociale diferite și nu se găsesc, așadar, în situații comparabile.

(a se vedea punctul 44)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 16 aprilie 1997, Kuchlenz‑Winter/Comisia, T‑66/95, Rec., p. II‑637, punctul 64

3.      Respectarea principiului egalității de tratament trebuie să se concilieze cu principiul legalității, potrivit căruia nimeni nu poate invoca, în favoarea sa, o nelegalitate săvârșită în favoarea altei persoane, o astfel de abordare echivalând cu a consacra principiul „egalității de tratament în nelegalitate”. Astfel, o eventuală nelegalitate săvârșită în favoarea unei alte persoane afiliate la sistemul de asigurări de sănătate comun instituțiilor Uniunii Europene nu poate conduce instanțele Uniunii să constate o discriminare și, prin urmare, o nelegalitate în privința unui funcționar. În aceste condiții, doar împrejurarea că o persoană a beneficiat, în pofida regulilor prevăzute de dispozițiile generale de executare a articolului 72 din statut adoptate de Comisie, de rambursarea de către respectivul sistem de asigurări de sănătate a costurilor ocazionate de tratamente efectuate de un „Heilpraktiker” (terapeut sau practician care nu este titular al unei diplome în medicină) nu poate crea un astfel de drept în favoarea persoanei în cauză.

(a se vedea punctul 45)

Trimitere la:

Tribunalul Funcției Publice: 21 februarie 2008, Skoulidi/Comisia, F‑4/07, RepFP, p. I‑A‑1‑47 și II‑A‑1‑229, punctul 81