Language of document : ECLI:EU:T:2019:572

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a treia)

10 septembrie 2019(*)

„Contracte de achiziții publice de servicii – Procedură de cerere de ofertă – Servicii de gestionare a aplicațiilor și a infrastructurii informatice – Respingerea ofertei unui ofertant și atribuirea contractului altor ofertanți – Obligația de motivare – Aprecierea existenței unor oferte anormal de mici – Caracteristici și avantaje relative ale ofertelor câștigătoare – Cerere de motivare din partea unui ofertant care nu se află într‑o situație de excludere și a cărui ofertă este conformă cu documentele de achiziție”

În cauza T‑741/17,

TRASYS International EEIG, cu sediul în Bruxelles (Belgia),

Axianseu – Digital Solutions SA, cu sediul în Lisabona (Portugalia),

reprezentate de L. Masson și de G. Tilman, avocați,

reclamante,

împotriva

Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA), reprezentată de S. Rostren, de E. Tellado Vásquez și de H. Köppen, în calitate de agenți, asistați de V. Ost, de M. Vanderstraeten și de F. Tulkens, avocați,

pârâtă,

având ca obiect o cerere întemeiată pe articolul 263 TFUE prin care se solicită anularea deciziei AESA din 28 august 2017 de respingere a ofertei depuse de consorțiul reclamantelor în cadrul cererii de ofertă EASA.2017.HVP.08 referitoare la un contract de achiziții publice de servicii privind gestionarea aplicațiilor și a infrastructurii informatice din Köln (Germania) și atribuirea contractului în cascadă altor trei ofertanți,

TRIBUNALUL (Camera a treia),

compus din domnii S. Frimodt Nielsen, președinte, I. S. Forrester (raportor) și E. Perillo, judecători,

grefier: domnul L. Ramette, administrator,

având în vedere faza scrisă a procedurii și în urma ședinței din 11 aprilie 2019,

pronunță prezenta

Hotărâre

 Istoricul și contextul litigiului

1        Printr‑un anunț de participare din 5 aprilie 2017, publicat în Suplimentul la Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 15 aprilie 2017 (JO 2017, S 075‑144229), cu referința EASA.2017.HVP.08 (denumit în continuare „anunțul de participare”), Agenția Europeană de Siguranță a Aviației (AESA) a lansat o procedură de cerere de ofertă referitoare la un contract de achiziții publice de servicii privind gestionarea aplicațiilor și a infrastructurii informatice din Köln (Germania).

2        Anunțul de participare privea încheierea unuia sau a mai multe contracte‑cadru de servicii de gestionare a aplicațiilor și a infrastructurii informatice. Contractele‑cadru instituiau un sistem în cascadă. Astfel, AESA adresa mai întâi comenzile sale operatorului clasat pe prima poziție, apoi operatorului clasat pe a doua poziție și, în sfârșit, ofertantului clasat pe a treia poziție.

3        La 31 mai 2017, reclamantele, Trasys International EEIG (denumit în continuare „Trasys”), un grup european de interes economic, și Axianseu – Digital Solutions SA (fostă Novabase IMS – Infrastructures & Management Services SA), societate de drept portughez, au depus o ofertă comună sub forma unui consorțiu condus de Trasys. Alți șapte ofertanți au prezentat o ofertă ca răspuns la anunțul de participare.

4        Caietul de sarcini enunța că contractul‑cadru era atribuit pe baza ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic potrivit principiului celui mai bun raport calitate‑preț, calitatea tehnică și prețul având fiecare o pondere de 50 % în evaluarea ofertelor propuse, cu condiția ca ofertantul sau ofertanții selectați să îndeplinească anumite criterii minime în ceea ce privește eligibilitatea, neexcluderea, capacitatea și conformitatea ofertei.

5        La 13 iulie 2017, în cadrul analizei ofertelor primite și pe baza unei comparații a ratelor propuse de diferiții ofertanți, AESA le‑a adresat la patru dintre aceștia (Atos, Icarus, e‑KARE și UniSystems) cereri de justificare privind în special prețul aparent anormal de mic pe care îl propuneau. Ca urmare a răspunsurilor trimise de acești ofertanți la cererile de justificare, AESA a solicitat la 18 august 2017 informații suplimentare de la fiecare dintre ofertanții vizați care își completaseră răspunsurile. Reclamantele nu au fost informate cu privire la această corespondență.

6        Prin decizia din 28 august 2017 (denumită în continuare „decizia atacată”), AESA a respins oferta depusă de consorțiul reclamantelor în cadrul cererii de ofertă EASA.2017.HVP.08 și a atribuit contractul‑cadru, potrivit sistemului în cascadă, următorilor trei ofertanți: Icarus, clasată pe prima poziție, Atos, clasată pe a doua poziție, și UniSystems, clasată pe a treia poziție.

7        Prin scrisoarea din 28 august 2017, AESA a informat Trasys că evaluarea ofertei consorțiului format de reclamante, clasată pe poziția a cincea, nu a permis să se concluzioneze că această ofertă era cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Astfel, dintr‑un tabel comparativ între primul ofertant câștigător și consorțiul reclamantelor, care figurează în această scrisoare, reieșea că „scorul tehnic” al primului ofertant câștigător era 82, în timp ce cel al reclamantelor era 91, ceea ce conducea la un „scor tehnic ponderat” 41 pentru primul ofertant câștigător și 45,5 pentru reclamante. „Scorul financiar ponderat” era 48,8 pentru primul ofertant câștigător și numai 29,64 pentru reclamante, ceea ce conducea la un „scor total” 89,80 pentru primul ofertant câștigător și 75,14 pentru reclamante. AESA invita Trasys să solicite mai multe informații dacă dorește.

8        Prin e‑mailul din 31 august 2017, Trasys a solicitat AESA să îi furnizeze raportul de evaluare detaliat.

9        La 1 septembrie 2017, AESA a comunicat reclamantelor numele și rangul ofertanților selectați, precum și un extras din raportul de evaluare, care consta într‑un tabel care compara scorurile primului ofertant câștigător cu cele ale consorțiului reclamantelor în ceea ce privește evaluarea tehnică.

10      Prin scrisoarea din 6 septembrie 2017, reclamantele au contestat rezultatul procedurii de cerere de ofertă. În special, acestea au solicitat AESA să suspende semnarea contractului‑cadru și să le permită accesul la o decizie motivată în ceea ce privește atribuirea împreună, dacă este cazul, cu o copie a raportului de evaluare a ofertelor. Reclamantele indicau astfel că prețurile ofertanților selectați nu puteau fi decât anormal de mici, având în vedere în special faptul că prestațiile urmau să fie efectuate la Köln.

11      Prin scrisoarea din 15 septembrie 2017, AESA a indicat reclamantelor că refuză să suspende semnarea contractului‑cadru și a evidențiat faptul că în cadrul procedurii de evaluare s‑a solicitat, în special celor trei ofertanți selectați, să aducă precizări cu privire la prețurile propuse și că aceste precizări au fost considerate suficiente de comitetul de evaluare. AESA a anexat la această scrisoare tabelele de evaluare tehnică a celor trei ofertanți selectați, cu câteva pasaje înnegrite.

12      În aceeași zi, Trasys a adresat Ombudsmanului european o plângere, înregistrată cu numărul de referință 1633/2017/MDC.

13      La 25 septembrie 2017, consorțiul reclamantelor, reiterând cererea de suspendare a semnării contractului, invocând cerințele obligației de motivare stabilite de jurisprudență și indicând îndoielile sale în ceea ce privește prețurile anormal de mici ale cel puțin doi dintre ofertanți, a solicitat AESA prezentarea documentelor prin care aceasta a adresat întrebări ofertanților și răspunsurile date de aceștia din urmă, precum și documentul care conținea raționamentul care a determinat AESA să accepte justificările aduse de ofertanții chestionați.

14      La 17 octombrie 2017, AESA a transmis reclamantelor o copie a deciziei atacate, precum și a raportului de evaluare și a corespondenței prin care ea solicitase clarificări ofertanților. În aceste copii, erau ocultate părți extinse care conțineau elementele a căror divulgare AESA considera că ar putea aduce atingere vieții private sau intereselor comerciale legitime ale ofertanților vizați. În ceea ce privește răspunsurile la cererile de justificare, AESA a explicat reclamantelor că, în cazul unei îndoieli cu privire la natura potențial confidențială a unui document, aceasta avea obligația de a solicita acordul ofertanților vizați.

15      La 30 octombrie 2017, reclamantele au depus cererea lor introductivă la grefa Tribunalului și au introdus prezenta acțiune.

16      La 7 noiembrie 2017, după schimburi cu cei patru ofertanți vizați de cererile de justificare ale autorității contractante cu privire la chestiunea prețurilor anormal de mici, și anume Atos, e‑KARE, Icarus și UniSystems, care invocau secrete de afaceri și date personale, AESA a informat reclamantele că refuză să le comunice documentele solicitate.

17      Prin scrisoarea din 4 decembrie 2017, la cererea Ombudsmanului, căruia Trasys îi adresase plângerea sa, AESA a furnizat informații suplimentare arătând că în cursul procesului de evaluare au apărut îndoieli în ceea ce privește chestiunea prețurilor anormal de mici propuse de patru ofertanți, precum prețurile zilnice pentru anumite profiluri specifice care apăreau substanțial mai mici decât prețurile actuale ale pieței pentru un serviciu echivalent, și că două schimburi fuseseră efectuate pentru a clarifica acest aspect referitor la acești ofertanți. AESA a explicat Ombudsmanului că, exceptând câteva întrebări specifice care fuseseră adresate, fuseseră solicitate probe ofertanților că prețurile lor erau în conformitate cu legile privind mediul, cu legile sociale și de muncă aplicabile și că serviciile erau efectuate la rate comparabile cu cele conținute în oferte. AESA a menționat de asemenea că toți ofertanții au răspuns, furnizând probe precum, printre altele, chitanțe, facturi și numere de referință ale unor contracte pentru servicii efectuate într‑un mediu similar. De altfel, toți ofertanții ar fi confirmat că respectă legile naționale privind munca și securitatea socială pe durata integrală a contractului, furnizând AESA calcule cu titlu de probă, pe care aceasta le‑a prezentat Ombudsmanului într‑o anexă confidențială. AESA a explicat că comitetul de evaluare a acceptat prețurile conținute în ofertele financiare ținând seama de declarațiile făcute de ofertanți, precum și de documentația și de formulele de calcul al costurilor prezentate în susținerea declarațiilor, întrucât nu existau elemente suficient de puternice și nici probe pe baza cărora ar fi putut fi respinse cele trei oferte clasate primele. AESA a menționat de asemenea că a analizat cu atenție scrisoarea din partea Trasys din 6 septembrie 2017, dar că a concluzionat că aceasta era întemeiată pe prezumții și nu furniza probe suficiente.

18      În comunicările sale cu Ombudsmanul, AESA a susținut că a transmis reclamantelor toată documentația solicitată. Cu toate acestea, AESA nu a precizat Ombudsmanului că documentele trimise reclamantelor nu conțineau detaliile verificării pe care a efectuat‑o cu privire la posibilitatea unor prețuri anormal de mici și nici că aceste documente erau, din motive de confidențialitate, ocultate.

19      În paralel, într‑o anexă confidențială, AESA a depus documente confidențiale în calitate de probe destinate Ombudsmanului.

20      Prin scrisoarea din 4 februarie 2018, AESA a informat Ombudsmanul cu privire la litispendența în fața Tribunalului. Ombudsmanul s‑a pronunțat însă susținând că obiectul acțiunii în fața Tribunalului nu era identic cu cel al plângerii formulate de Trasys în fața sa, el limitându‑se să solicite AESA un răspuns mai bun la întrebările sale referitoare la conformitatea ofertelor prezentate de ofertanții câștigători cu dreptul muncii național și al Uniunii Europene. În acest context, la 1 iunie 2018, Ombudsmanul a închis procedura, concluzionând că, din moment ce AESA îmbunătățise răspunsurile sale inițiale, furnizând Trasys un răspuns aprofundat, adecvat și mai complet, cauza era soluționată.

 Procedura și concluziile părților

21      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 30 octombrie 2017, reclamantele au introdus prezenta acțiune.

22      AESA și‑a depus memoriul în apărare la grefa Tribunalului la 19 martie 2018.

23      Prin Ordonanța din 22 noiembrie 2018, în temeiul articolului 103 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, Tribunalul a dispus depunerea de către AESA a versiunii confidențiale complete a raportului de evaluare, a cererilor de justificare a prețurilor și a scrisorilor de răspuns la cererile de justificare a prețurilor. Tribunalul a arătat de asemenea că aceste documente nu urmau să fie comunicate celorlalte părți în acest stadiu. AESA a depus documentele solicitate în termenul stabilit.

24      Pledoariile părților și răspunsurile acestora la întrebările orale adresate de Tribunal au fost ascultate în ședința din 11 aprilie 2019 și în temeiul unei măsuri de organizare a procedurii care a precedat desfășurarea ședinței.

25      La finalul ședinței, Tribunalul a acordat un termen părților pentru ca acestea să poată negocia un acord susceptibil să pună capăt judecății. La 2 mai 2019, AESA a informat Tribunalul că părțile nu au ajuns la un acord în termenul stabilit, ceea ce a determinat închiderea fazei orale a procedurii.

26      Reclamantele solicită Tribunalului:

–        anularea deciziei atacate;

–        obligarea AESA la plata cheltuielilor de judecată.

27      AESA solicită Tribunalului:

–        declararea inadmisibilității acțiunii în măsura în care este îndreptată împotriva „deciziei implicite de a nu atribui contractele‑cadru reclamantelor”;

–        respingerea acțiunii ca nefondată;

–        obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

 În drept

28      Reclamantele invocă un motiv unic, întemeiat pe motivarea insuficientă a deciziei atacate în ceea ce privește un aspect esențial. Acestea reproșează astfel AESA că nu a precizat corespunzător cerințelor legale motivele care au determinat‑o să considere că prețurile propuse de cei trei ofertanți selectați nu erau anormal de mici. În această privință, reclamantele se întemeiază în special pe statistici publice și pe compararea scorurilor tehnice ale ofertanților câștigători cu ale lor.

 Cu privire la obiectul litigiului

29      AESA susține că, în măsura în care vizează „decizia implicită de a nu atribui diferitele contracte‑cadru reclamantelor”, acțiunea este inadmisibilă. Astfel, presupunând că Tribunalul decide să anuleze, pentru insuficiența motivării, decizia atacată în măsura în care aceasta atribuie contractele‑cadru celor trei ofertanți selectați, în acest caz, AESA ar avea obligația să ia măsurile pe care le presupune executarea acestei hotărâri în temeiul articolului 266 TFUE. Tribunalul nu ar putea să înlocuiască aprecierea AESA cu aprecierea sa, impunându‑i să atribuie unul dintre contractele‑cadru reclamantelor.

30      Această obiecție trebuie să fie respinsă. Din cererea introductivă reiese că, în concluziile lor, reclamantele nu solicită să le fie atribuit contractul, ci numai ca decizia atacată, care atribuie acest contract altor trei ofertanți și decide, așadar, în mod implicit să nu îl atribuie reclamantelor, să fie anulată.

31      Nu se contestă că reclamantele au un interes real în obținerea anulării deciziei atacate. Astfel, s‑a statuat deja că ofertanții ale căror oferte au fost respinse au un interes de a exercita acțiunea în anularea unei decizii de atribuire în vederea obținerii, în temeiul obligației care decurge din articolul 266 TFUE, a unei restabiliri corespunzătoare a situației lor, care poate, dacă este cazul, să ia forma unei compensații pecuniare adecvate a prejudiciului suferit (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 octombrie 2015, Direct Way și Direct Way Worldwide/Parlamentul, T‑126/13, EU:T:2015:819, punctul 44).

32      În împrejurările din speță, trebuie să se arate că decizia atacată, care conține în anexă raportul de evaluare, cuprinde, pe de o parte, o parte referitoare la atribuirea contractului de achiziții de servicii celor trei ofertanți clasați potrivit sistemului în cascadă și, pe de altă parte, în mod implicit, dar necesar, o parte referitoare la respingerea ofertei consorțiului reclamantelor, care nu este clasat pe primele trei locuri în urma evaluării ofertelor, dar care figurează în fiecare etapă a acestei evaluări. Aceste două părți constituie în realitate una și aceeași decizie (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2016, PRIMA/Comisia, T‑722/14, nepublicată, EU:T:2016:61, punctul 16 și jurisprudența citată).

33      Prin urmare, este necesar să se considere că acțiunea are ca obiect anularea deciziei atacate în măsura în care atribuie contractul în litigiu altor trei ofertanți decât reclamantele și, procedând astfel, respinge oferta depusă de acestea din urmă pentru contractul respectiv. Cauza de inadmisibilitate invocată de AESA trebuie, așadar, să fie respinsă.

 Cu privire la fond

34      Cu titlu introductiv, trebuie să se constate că, întrucât se limitează la un motiv unic, întemeiat pe insuficiența motivării în ceea ce privește aspectul dacă prețurile ofertelor câștigătoare nu erau anormal de mici, reclamantele nu susțin o altă argumentație, referitoare de exemplu, potrivit AESA, la accesul la documentele a căror confidențialitate este invocată sau la existența unei erori vădite de apreciere săvârșite de autoritatea contractantă în procedura de atribuire a contractului de achiziții publice.

 Cu privire la aprecierea existenței unor oferte anormal de mici și la obligația de motivare

35      Cu titlu introductiv, trebuie amintit că autoritatea contractantă dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește elementele care trebuie luate în considerare în vederea adoptării unei decizii de atribuire a unui contract pe baza unei cereri de ofertă. Această largă putere de apreciere îi este recunoscută pe tot parcursul procedurii de atribuire a contractului de achiziții, inclusiv în ceea ce privește alegerea și evaluarea criteriilor de atribuire (a se vedea Hotărârea din 26 ianuarie 2017, TV1/Comisia, T‑700/14, nepublicată, EU:T:2017:35, punctul 44 și jurisprudența citată).

36      Trebuie arătat de asemenea că, atunci când autorul actului dispune de o largă putere de apreciere, respectarea garanțiilor conferite de ordinea juridică a Uniunii în procedurile administrative are, cu atât mai mult, o importanță fundamentală. Printre aceste garanții figurează în special obligația autorului actului de a‑și motiva în mod suficient deciziile. Numai astfel instanța Uniunii este în măsură să verifice dacă au fost întrunite elementele de fapt și de drept de care depinde exercitarea puterii de apreciere (a se vedea Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 36 și jurisprudența citată). Or, nerespectarea unor norme fundamentale de procedură aplicabile unei decizii trebuie să determine anularea acesteia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 30 martie 1995, Parlamentul/Consiliul, C‑65/93, EU:C:1995:91, punctul 21).

37      Pe de altă parte, pentru a examina dacă AESA și‑a îndeplinit obligația de motivare în ceea ce privește aprecierea existenței unor oferte anormal de mici, trebuie să se identifice elementele impuse în această privință de jurisprudență.

38      Aceste elemente privesc, în primul rând, conținutul motivării, în al doilea rând, termenul în care motivarea trebuie să fie furnizată ofertantului interesat și, în al treilea rând, întinderea motivării necesare.

39      În primul rând, în ceea ce privește conținutul motivării, trebuie amintit că aprecierea existenței unor oferte anormal de mici constituie unul dintre factorii pe care autoritatea contractantă trebuie să îi verifice, potrivit articolului 151 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1268/2012 al Comisiei din 29 octombrie 2012 privind normele de aplicare a Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii (JO 2012, L 362, p. 1), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul delegat (UE) 2015/2462 al Comisiei din 30 octombrie 2015 (JO 2015, L 342, p. 7) (denumit în continuare „regulamentul de punere în aplicare”).

40      În această privință, este necesar să se arate că noțiunea de „ofertă anormal de mică” nu este definită nici de dispozițiile Regulamentului (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO 2012, L 298, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE, Euratom) 2015/1929 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 octombrie 2015 (JO 2015, L 286, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), nici de cele ale regulamentului de punere în aplicare. Cu toate acestea, potrivit jurisprudenței, caracterul anormal de mic al unei oferte trebuie să fie apreciat în raport cu conținutul ofertei și cu prestația în cauză (Hotărârea din 28 ianuarie 2016, Agriconsulting Europe/Comisia, T‑570/13, EU:T:2016:40, punctul 55).

41      În temeiul articolului 276 alineatul (4) din regulamentul de punere în aplicare, în cazul unor oferte anormal de mici, comitetul de evaluare solicită clarificările pe care le consideră oportune privind conținutul ofertei.

42      Obligația unei autorități contractante de a verifica caracterul serios al unei oferte rezultă din existența prealabilă a unor îndoieli referitoare la fiabilitatea sa, întrucât articolul 276 alineatul (4) din regulamentul de punere în aplicare are ca scop principal să permită unui ofertant să nu fie respins din procedură fără să fi avut posibilitatea de a justifica conținutul ofertei sale care ar părea anormal de mică. Așadar, numai atunci când există asemenea îndoieli, comitetul de evaluare este obligat să solicite clarificările pe care le consideră oportune privind conținutul ofertei înainte să o respingă, dacă este cazul. În schimb, în ipoteza în care o ofertă nu pare anormal de mică în sensul articolului 151 alineatul (1) din regulamentul de punere în aplicare, articolul 276 alineatul (4) din acest regulament nu se aplică (a se vedea prin analogie Hotărârea din 26 ianuarie 2017, TV1/Comisia, T‑700/14, nepublicată, EU:T:2017:35, punctul 40 și jurisprudența citată).

43      Asemenea îndoieli pot exista în special atunci când pare incert, pe de o parte, că o ofertă respectă legislația țării în care serviciile ar trebui să fie prestate în materie de remunerare a personalului, de contribuție la sistemul de securitate socială, de respectare a normelor de securitate și de sănătate la locul de muncă și de vânzare în pierdere și, pe de altă parte, că prețul propus include toate costurile determinate de aspectele tehnice ale ofertei (Hotărârea din 8 octombrie 2015, Secolux/Comisia, T‑90/14, nepublicată, EU:T:2015:772, punctul 62). Situația este aceeași atunci când prețul propus într‑o ofertă depusă este considerabil mai mic decât cel al celorlalte oferte depuse sau decât prețul obișnuit al pieței (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2017, European Dynamics Luxembourg și alții/Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, T‑392/15, EU:T:2017:462, punctul 88).

44      Din ceea ce precedă reiese că aprecierea de către autoritatea contractantă a existenței unor oferte anormal de mici are loc în două etape (Hotărârea din 4 iulie 2017, European Dynamics Luxembourg și alții/Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, T‑392/15, EU:T:2017:462, punctul 87).

45      Într‑o primă etapă, autoritatea contractantă trebuie să aprecieze dacă prețul sau costurile propuse într‑o ofertă „par” anormal de mici [a se vedea articolul 151 alineatul (1) din regulamentul de punere în aplicare]. Folosirea verbului „a părea” în regulamentul de punere în aplicare presupune că autoritatea contractantă face o apreciere prima facie a caracterului anormal de mic al unei oferte. Prin urmare, regulamentul de punere în aplicare nu impune autorității contractante să procedeze din oficiu la o analiză detaliată a conținutului fiecărei oferte pentru a stabili că aceasta nu constituie o ofertă anormal de mică. Astfel, într‑o primă etapă, autoritatea contractantă trebuie să stabilească numai dacă ofertele depuse conțin un indiciu de natură să trezească suspiciunea că acestea ar putea fi anormal de mici (a se vedea prin analogie Hotărârea din 4 iulie 2017, European Dynamics Luxembourg și alții/Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, T‑392/15, EU:T:2017:462, punctul 88, care se referă la vechea redactare a articolului 151 din regulamentul de punere în aplicare, a cărei substanță nu s‑a schimbat în versiunea regulamentului de punere în aplicare aplicabilă în speță).

46      Într‑o a doua etapă, dacă există indicii de natură să trezească suspiciunea că o ofertă ar putea fi anormal de mică, autoritatea contractantă trebuie să procedeze la verificarea conținutului ofertei pentru a se asigura că aceasta nu este anormal de mică. Atunci când procedează la această verificare, autoritatea contractantă are obligația de a‑i da ofertantului care a prezentat oferta menționată posibilitatea să expună motivele pentru care consideră că oferta sa nu este anormal de mică. În continuare, autoritatea contractantă trebuie să aprecieze explicațiile furnizate și să stabilească dacă oferta în discuție prezintă un caracter anormal de mic, caz în care are obligația de a o respinge (Hotărârea din 4 iulie 2017, European Dynamics Luxembourg și alții/Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, T‑392/15, EU:T:2017:462, punctul 89).

47      În speță, existența unor îndoieli cu privire la prețurile propuse de mai mulți ofertanți este stabilită. Pe de o parte, AESA însăși avea îndoieli cu privire la acest aspect, care au determinat autoritatea contractantă să adreseze întrebări ofertanților vizați, printre care cei trei ofertanți selectați, la 13 iulie și la 18 august 2017. Pe de altă parte, după ce au fost informate cu privire la rezultatul cererii de ofertă, reclamantele au comunicat AESA, la 6 și la 25 septembrie 2017, propriile îndoieli și indicii cu privire la existența unor oferte anormal de mici. În mai multe rânduri, de îndată ce au putut, reclamantele au solicitat de asemenea AESA să furnizeze o motivare explicită a aprecierii sale cu privire la existența unor oferte anormal de mici în cadrul evaluării și al atribuirii contractului în litigiu.

48      Trebuie să se constate că, atunci când au solicitat comunicarea motivelor în temeiul cărora comitetul de evaluare a estimat că ofertele ofertanților selectați nu erau anormal de mici, reclamantele urmăreau ca autoritatea contractantă să expună caracteristicile și avantajele acestor oferte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 46 și jurisprudența citată). Trebuie amintit că consorțiul reclamantelor nu se afla într‑o situație de excludere, că oferta sa era conformă cu documentele de achiziție și că această ofertă nu a fost desemnată câștigătoare întrucât nu a fost considerată cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Este de asemenea adevărat că, în cadrul evaluării ofertelor sub aspectul lor tehnic, oferta consorțiului reclamantelor a ajuns la primul loc, cu 91 de puncte din 100. Cu toate acestea, în urma evaluării și ținând seama de rezultatul evaluării ofertelor sub aspectul lor financiar, oferta consorțiului reclamantelor a fost clasată pe a cincea poziție din cei șase ofertanți clasați.

49      Trebuie amintit de asemenea că, în prezența unor indicii de natură să trezească suspiciune în ceea ce privește existența unor oferte anormal de mici, autoritatea contractantă este obligată să aducă la cunoștința ofertantului exclus care face o cerere expresă în acest sens motivele care permit să se înțeleagă de ce oferta pe care a desemnat‑o câștigătoare nu i s‑a părut anormal de mică (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2017, European Dynamics Luxembourg și alții/Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate, T‑392/15, EU:T:2017:462, punctul 93).

50      Cu alte cuvinte, într‑o asemenea situație, aprecierea existenței unor oferte anormal de mici figurează printre caracteristicile și avantajele relative ale ofertelor câștigătoare cu privire la care, în conformitate cu articolul 113 alineatul (3) litera (a) din Regulamentul financiar, autoritatea contractantă trebuie să comunice informațiile relevante dacă i se solicită în mod expres de către un ofertant care nu se află într‑o situație de excludere și a cărui ofertă este conformă cu documentele de achiziție.

51      În al doilea rând, în ceea ce privește termenul în care trebuie furnizată motivarea, jurisprudența a precizat că motivarea trebuie în principiu să fie comunicată persoanei interesate în același timp cu decizia cauzatoare de prejudicii (Hotărârea din 29 septembrie 2011, Elf Aquitaine/Comisia, C‑521/09 P, EU:C:2011:620, punctul 149, și Hotărârea din 19 iulie 2012, Alliance One International și Standard Commercial Tobacco/Comisia, C‑628/10 P și C‑14/11 P, EU:C:2012:479, punctul 74).

52      Cu toate acestea, informații comunicate la un moment ulterior pot fi luate în considerare pentru examinarea caracterului suficient al motivării cu condiția ca ele să se limiteze la a furniza detalii suplimentare cu privire la motivarea inițială și să se întemeieze pe elemente de fapt și de drept care există la data deciziei menționate (a se vedea Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 38 și jurisprudența citată).

53      Totuși, aspectul dacă obligația de motivare a fost respectată trebuie apreciat în funcție de elementele de informație de care reclamantul dispunea cel târziu la momentul introducerii acțiunii (a se vedea Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 37 și jurisprudența citată). Lipsa motivării nu poate fi, așadar, remediată prin faptul că persoana interesată află care este motivarea deciziei în cursul procedurii în fața instanțelor Uniunii (Hotărârea din 29 septembrie 2011, Elf Aquitaine/Comisia, C‑521/09 P, EU:C:2011:620, punctul 149, și Hotărârea din 19 iulie 2012, Alliance One International și Standard Commercial Tobacco/Comisia, C‑628/10 P și C‑14/11 P, EU:C:2012:479, punctul 74).

54      Explicații prezentate pentru prima dată a posteriori în fața instanței nu pot fi luate în considerare decât în cazul unor împrejurări excepționale (a se vedea în acest sens Hotărârea din 20 mai 2009, VIP Car Solutions/Parlamentul, T‑89/07, EU:T:2009:163, punctul 76 și jurisprudența citată).

55      În speță, în lipsa unor împrejurări excepționale, elementele de informație care permit examinarea motivării deciziei atacate în ceea ce privește aprecierea existenței unor oferte anormal de mici sunt, așadar, cele care au fost comunicate reclamantelor de către AESA cel târziu la momentul introducerii acțiunii, la 30 octombrie 2017.

56      În al treilea rând, trebuie luate în considerare criteriile pe care jurisprudența le‑a stabilit cu privire la întinderea motivării necesare, în special în ceea ce privește aprecierea existenței unor oferte anormal de mici.

57      În ce privește motivarea deciziilor individuale, obligația prevăzută la articolul 296 TFUE are ca scop, în afară de a permite un control judiciar, să evidențieze în mod clar și neechivoc raționamentul instituției autoare a actului, astfel încât să permită persoanelor interesate să cunoască justificările măsurii luate și să le furnizeze indicii suficiente pentru a stabili dacă decizia este eventual afectată de un viciu care să permită contestarea validității sale (a se vedea Hotărârea din 29 septembrie 2011, Elf Aquitaine/Comisia, C‑521/09 P, EU:C:2011:620, punctele 147 și 148 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 11 iulie 2013, Ziegler/Comisia, C‑439/11 P, EU:C:2013:513, punctul 115 și jurisprudența citată).

58      În plus, în măsura în care motivarea trebuie să evidențieze în special interesul pe care destinatarii actului îl pot avea să primească explicații, acest interes se manifestă de exemplu prin argumentele invocate în fața autorității contractante de către persoanele interesate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 29 septembrie 2011, Elf Aquitaine/Comisia, C‑521/09 P, EU:C:2011:620, punctele 150-161).

59      Astfel cum subliniază AESA, cerința motivării trebuie de asemenea apreciată în funcție de împrejurările cauzei, în special de conținutul actului, de natura motivelor invocate și de interesul pe care îl pot avea destinatarii actului sau alte persoane vizate în mod direct și individual de acesta de a primi explicații. Nu este obligatoriu ca motivarea să specifice toate elementele de fapt și de drept pertinente, având în vedere că problema dacă motivarea unui act respectă condițiile impuse la articolul 296 TFUE trebuie să fie apreciată nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă (Hotărârea din 29 septembrie 2011, Elf Aquitaine/Comisia, C‑521/09 P, EU:C:2011:620, punctul 150, și Hotărârea din 11 iulie 2013, Ziegler/Comisia, C‑439/11 P, EU:C:2013:513, punctul 116).

60      În general, în ceea ce privește contractele de achiziții publice încheiate de instituțiile Uniunii, pe de o parte, articolul 113 alineatul (2) din Regulamentul financiar prevede că autoritatea contractantă notifică tuturor ofertanților ale căror oferte au fost respinse motivele pe care s‑a întemeiat această decizie. Pe de altă parte, în temeiul articolului 113 alineatul (3), autoritatea contractantă informează fiecare ofertant care nu se află într‑o situație de excludere, a cărui ofertă este conformă cu documentele de achiziție și care formulează o cerere în scris, cu privire la caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare, precum și despre denumirea ofertantului căruia i se atribuie contractul. În această privință, articolul 161 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare precizează că „autoritatea contractantă comunică informațiile prevăzute la articolul 113 alineatul (3) din Regulamentul financiar cât mai curând posibil și, în orice caz, în termen de 15 zile de la primirea unei cereri în scris”.

61      Articolul 113 alineatele (2) și (3) din Regulamentul financiar și articolul 161 alineatul (2) din regulamentul de punere în aplicare prevăd, așadar, în privința ofertanților care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 113 alineatul (3) din Regulamentul financiar o motivare în două etape.

62      Mai precis, în ceea ce privește aprecierea existenței unor oferte anormal de mici, este necesar să se arate că a impune autorității contractante să prezinte motivele pentru care o ofertă nu a fost considerată anormal de mică nu o obligă să dezvăluie informații precise cu privire la aspectele tehnice și financiare ale acestei oferte, precum prețurile oferite sau resursele pe care ofertantul selectat propune să le pună în aplicare pentru a furniza serviciile pe care le oferă. Pentru a furniza o motivare suficientă a acestui aspect al ofertei câștigătoare, autoritatea contractantă trebuie să expună raționamentul în temeiul căruia a concluzionat că, pe de o parte, prin caracteristicile sale în principal financiare, o asemenea ofertă respecta în special legislația țării în care serviciile trebuiau să fie prestate în materia remunerării personalului, a contribuției la sistemul de securitate socială și a respectării normelor de securitate și de sănătate la locul de muncă și, pe de altă parte, prețul propus includea toate costurile determinate de aspectele tehnice ale ofertei câștigătoare (Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 49 și jurisprudența citată).

63      În același sens, nu este suficient ca autoritatea contractantă să se limiteze la o simplă constatare, într‑o singură frază, potrivit căreia oferta desemnată câștigătoare în cadrul procedurii de depunere a ofertelor nu este anormal de mică și nici să se limiteze la a arăta că s‑a estimat că nu aceasta era situația (a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctele 45 și 47 și jurisprudența citată). O autoritate contractantă nu poate stabili lipsa caracterului anormal de mic al unei oferte limitându‑se să arate că, în urma clarificărilor aduse de ofertantul în discuție, s‑a estimat că oferta menționată nu era anormal de mică (a se vedea în acest sens Hotărârea din 15 octombrie 2013, European Dynamics Belgium și alții/EMA, T‑638/11, nepublicată, EU:T:2013:530, punctul 64).

64      În plus, jurisprudența a precizat că nu era suficient să se prezinte tabele izolate sau date cifrice și că, în lipsa unor comentarii explicative cu privire la oferte, punctele atribuite de autoritatea contractantă nu reflectau decât rezultatul evaluării efectuate și nu puteau să exprime însăși evaluarea reținută de autoritatea contractantă sau un rezumat succint al acesteia. Potrivit jurisprudenței, trebuie să fie posibil să se înțeleagă modul în care autoritatea contractantă a ajuns la rezultatul în cauză (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 iulie 2016, Argus Security Projects/Comisia, T‑266/14, nepublicată, EU:T:2016:415, punctele 47-51).

65      În cazul unor îndoieli cu privire la existența unor oferte anormal de mici, autoritatea contractantă trebuie să prezinte, așadar, raționamentul în urma căruia a concluzionat că, pe de o parte, prin caracteristicile lor în principal financiare, ofertele câștigătoare respectau în special legislația țării în care serviciile trebuiau executate în materie de remunerare a personalului, de contribuție la sistemul de securitate socială și de respectare a standardelor de securitate și de sănătate la locul de muncă și, pe de altă parte, prețul propus includea toate costurile determinate de aspectele tehnice ale ofertelor câștigătoare (Hotărârea din 15 octombrie 2013, European Dynamics Belgium și alții/EMA, T‑638/11, nepublicată, EU:T:2013:530, punctul 68).

 Cu privire la informațiile comunicate reclamantelor cu privire la aprecierea existenței unor oferte anormal de mici

66      În lumina considerațiilor enunțate la punctele 35-65 de mai sus trebuie să se examineze motivul unic referitor la nemotivare privind suspiciunea că ofertele câștigătoare ale ofertanților sunt anormal de mici.

67      În cele două luni care s‑au scurs între momentul în care autoritatea contractantă a informat reclamantele, la 28 august 2017, că oferta lor nu era câștigătoare în urma procedurii de evaluare și introducerea acțiunii, la 30 octombrie 2017, reclamantele au solicitat în mod clar și repetat să cunoască raționamentul care a permis autorității contractante să considere că ofertele prezentate de cei trei ofertanți selectați nu erau anormal de mici.

68      În primul rând, trebuie să se constate că AESA nu a răspuns cu titlu individual la cererile reclamantelor, deși acestea au invocat motive concrete pe care își întemeiau îndoielile, referindu‑se în special la statisticile privind ratele zilnice minime publicate de PayScale, un site internet specializat în informații referitoare la compensațiile salariale și la remunerații, în scrisoarea lor din 6 septembrie 2017 și prin referire la o comparație a scorurilor lor tehnice cu cele ale ofertanților câștigători în scrisoarea lor din 25 septembrie 2017. Potrivit jurisprudenței citate la punctele 63-65 de mai sus, reclamantele aveau dreptul de a primi explicații, ținând seama de argumentele invocate.

69      Dacă AESA considera că punctele de comparație utilizate pentru calculele reclamantelor nu erau valabile, ea ar fi putut menționa acest aspect (a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 51). În orice caz, AESA nu era dispensată de obligația sa de a furniza explicații.

70      În al doilea rând, din examinarea informațiilor pe care AESA le‑a furnizat efectiv reclamantelor și pe care aceasta le enumeră în memoriul său în apărare pentru a justifica faptul că și‑a îndeplinit în acest mod obligațiile de motivare în ceea ce privește chestiunea prețurilor potențial anormal de mici, rezultă că aceste informații erau fie lipsite de relevanță, fie incomplete.

71      Informațiile pe care AESA le‑a divulgat reclamantelor nu se refereau la chestiunea prețurilor anormal de mici. Astfel, răspunsurile din 1 și din 15 septembrie 2017 la cererile reclamantelor conțineau numele celor trei ofertanți câștigători, un extras din raportul de evaluare și informațiile suplimentare privind evaluarea tehnică, precum și confirmarea generală că nu fusese detectată nicio neregulă în procedura de atribuire. Detaliile dezvăluite nu priveau decât aspecte tehnice. În plus, decizia atacată, a cărei copie completă au primit‑o reclamantele la 17 octombrie 2017, nu se referă la prețuri. Raportul de evaluare, a cărui copie este anexată la decizia atacată și la care aceasta făcea trimitere, cuprinde foarte multe pasaje înnegrite și nu oferă informații cu privire la prețuri și la compoziția lor. Acest raport conține o observație generală care indică faptul că evaluatorii au controlat ofertele financiare din punctul de vedere al erorilor aritmetice. Scorurile financiare sunt de asemenea menționate, însă fără nicio explicație, și o anexă E este comunicată împreună cu textul unui „model de ofertă financiară”. Raportul de evaluare indică de asemenea că ofertanților ale căror oferte necesitau o clarificare li s‑a oferit posibilitatea de a răspunde la astfel de cereri de clarificare. Raportul face trimitere cu privire la acest aspect la „anexa G” pentru o prezentare succintă a ofertanților vizați și un rezumat al schimburilor și al corespondenței.

72      Anexa G la raportul de evaluare, precum și mai multe e‑mailuri, ale căror copii, parțial ocultate, au fost transmise reclamantelor, abordează astfel subiectul prețurilor anormal de mici.

73      Reclamantele au primit deci un formular‑tip cu diverse întrebări, inclusiv cu privire la prețuri, însă răspunsurile la aceste formulare nu au fost furnizate. În plus, anexa G conține observații potrivit cărora cei trei ofertanți câștigători au furnizat clarificările și probele solicitate, dintre care Atos și Icarus după o prelungire a termenului până la 26 iulie 2017, în timp ce pentru e‑KARE fuseseră formulate noi cereri de clarificare la aceeași dată.

74      Cu toate acestea, copia raportului de evaluare transmisă reclamantelor și anexele sale nu menționează raționamentul care, având în vedere clarificările solicitate și primite, a determinat evaluatorii să considere că ofertele celor patru consorții menționate nu erau, în pofida suspiciunii lor inițiale, anormal de mici.

75      AESA a dezvăluit de asemenea reclamantelor e‑mailurile sale privind cererile de justificare a prețurilor, transmise ofertanților vizați în iulie și în august 2017. Toate informațiile specifice erau ocultate. Aceste documente indică obiectul cererilor de justificare, și anume rata anumitor profiluri, fără a identifica profilurile problematice. Pe de altă parte, în e‑mailurile sale, AESA solicită probe, amintind categoriile de probe admisibile, și le menționează ofertanților obligația lor de a dovedi respectarea normelor dreptului social și al muncii. Într‑unul din e‑mailurile adresate UniSystems, AESA subliniază obligația ofertantului de a confirma că este în măsură să aplice prețurile oferite pe toată durata acordului‑cadru.

76      Deși aceste documente conțin informații puțin mai detaliate decât o constatare laconică, divulgarea acestor informații dispersate nu este suficientă pentru a îndeplini obligația de motivare. Primo, aceste documente se limitează să transmită câteva informații cu privire la procedura urmată de AESA, însă nu expun raționamentul său cu privire la caracteristicile relevante ale prețurilor. Așadar, aceste informații nu permit să se stabilească care era raționamentul autorului actului, astfel încât să dea posibilitatea nu numai instanței să își exercite controlul, ci și persoanelor interesate să ia cunoștință de justificările măsurii luate pentru a‑și valorifica drepturile (Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 47).

77      Secundo, reiese din jurisprudența citată la punctul 64 de mai sus că autoritatea contractantă este obligată să însoțească informațiile comunicate sub forma unor cifre sau a unor tabele de comentarii explicative care să permită să se înțeleagă modul în care a ajuns la rezultatul în cauză și care să exprime evaluarea pe care a reținut‑o. Singurul comentariu pe care reclamantele l‑au primit în timp util cu privire la aprecierea chestiunii prețurilor potențial anormal de mici se află în scrisoarea din 15 septembrie 2017, potrivit căreia clarificările solicitate diferiților ofertanți se refereau la diverse subiecte, iar răspunsurile fuseseră evaluate și acceptate de comitetul de evaluare. Aceste comunicări nu sunt suficiente pentru a îndeplini cerințele de motivare stabilite de jurisprudență.

78      AESA susține că înscrisurile divulgate ofereau reclamantelor o cunoaștere suficientă a contextului. Aceasta invocă Hotărârea din 4 iulie 2017, European Dynamics Luxembourg și alții/Agenția Uniunii Europene pentru Căile Ferate (T‑392/15, EU:T:2017:462, punctul 97), din care reiese că cunoașterea contextului este de natură să permită reclamantelor să conteste temeinicia deciziei. În speță însă, informațiile parțiale divulgate reclamantelor, chiar combinate pentru a constitui o cunoaștere a contextului în care a fost adoptată decizia atacată, nu sunt suficiente. În cauza în care s‑a pronunțat hotărârea menționată anterior, autoritatea contractantă considerase că ofertele câștigătoare nu conțineau niciun indiciu de natură să trezească suspiciuni referitoare la caracterul anormal de mic al acestora. În prezenta cauză, suspiciunea inițială de prețuri anormal de mici nu este contestată. Reclamantele sunt interesate de motivul pentru care autoritatea contractantă a decis să înlăture îndoielile sale inițiale. AESA ar fi putut explica, fără a aduce atingere obligațiilor sale de confidențialitate, în ce mod cei trei ofertanți selectați au convins‑o de caracterul adecvat al ofertelor lor, astfel cum a procedat mai târziu în cadrul procedurii în fața Ombudsmanului.

79      În plus, chiar având în vedere extrasele din anumite e‑mailuri și din raportul de evaluare, în speță, nicio informație nu reieșea din aceste documente divulgate în ceea ce privește aspectul dacă prețul propus includea toate costurile determinate de aspectele tehnice ale ofertei câștigătoare, deși reclamantele, în scrisoarea lor din 25 septembrie 2017, au amintit în mod expres că, potrivit jurisprudenței, o motivare corespunzător cerințelor legale în ceea ce privește chestiunea prețurilor anormal de mici trebuia în mod necesar să cuprindă acest element.

80      În al treilea rând, trebuie să se recunoască faptul că informația furnizată de AESA în cadrul procedurii în fața Ombudsmanului conține un raționament mai aprofundat, care l‑a determinat pe acesta din urmă să închidă procedura, considerând că era soluționată cauza. Astfel, dacă o asemenea explicație ar fi fost comunicată în timp util reclamantelor, litigiul actual ar fi putut fi eventual evitat. Cu toate acestea, informațiile suplimentare furnizate de AESA nu pot fi luate în considerare pentru a motiva decizia atacată, întrucât datează din 4 decembrie 2017, în timp ce acțiunea fusese deja introdusă la 30 octombrie 2017.

81      În al patrulea rând, AESA nu se poate sustrage obligației sale de motivare evocând confidențialitatea documentelor.

82      Astfel, accesul la documente nu este singurul mijloc disponibil pentru a face cunoscute informațiile necesare pentru a constata caracterul suficient al motivării în drept. Pretinsa confidențialitate a unor documente nu împiedică autoritatea contractantă să reformuleze într‑un mod mai abstract motivele pe baza cărora a adoptat decizia de a nu exclude ofertanții vizați de la procedura de atribuire din cauza prețurilor anormal de mici.

83      Desigur, astfel cum evocă AESA, obligația de a furniza o motivare nu permite divulgarea unor informații confidențiale. Cu toate acestea, AESA nu susține că nu era posibil să furnizeze, ca răspuns la cerere explicită, o motivare adecvată prin parafrazarea detaliilor confidențiale sau o motivare mai clarificatoare și mai utilă decât pagini înnegrite. Deși anumite date nu pot fi divulgate, este posibil în principiu să se descrie cel puțin natura acestor date sau categoria căreia îi aparțin sau chiar să se furnizeze procente care să permită compararea prețurilor în discuție cu puncte de reper. Jurisprudența a recunoscut astfel ca justificări care pot explica o diferență substanțială de preț, de exemplu, următoarele elemente: recurgerea la subcontractare de către reclamant în proporție de 35 %, deși ofertantul câștigător dispunea de personal pentru toate sarcinile, faptul că reclamantul era un operator nou‑intrat pe piață, care nu cunoștea obiectul prestațiilor și care a aplicat, așadar, o marjă mai ridicată, precum și efortul cu privire la preț realizat de ofertantul câștigător, fiind efectuate comparații cu contracte similare anterioare în ceea ce privește prețul și calitatea (a se vedea în acest sens Hotărârea din 8 octombrie 2015, Secolux/Comisia, T‑90/14, nepublicată, EU:T:2015:772, punctele 64 și 65).

84      Informații de acest gen nu ar aduce atingere confidențialității cifrelor comerciale, a denumirilor cocontractanților din contractele anterioare și a altor detalii sensibile. Astfel, în prezenta cauză, AESA a divulgat ea însăși, în scrisoarea sa din 28 august 2017, „scorul financiar ponderat” al primului ofertant câștigător. Dacă, prin urmare, acest scor nu figura printre datele pe care le considera confidențiale, se ridică problema motivului pentru care „scorul financiar ponderat” al ofertanților câștigători clasați pe a doua și pe a treia poziție nu fusese comunicat reclamantelor. AESA trebuia să țină seama atât de principiul transparenței, cât și de protecția intereselor comerciale legitime ale întreprinderilor și de concurența loială. Potrivit jurisprudenței, aceste obiective trebuie conciliate pentru a asigura o aplicare coerentă a Regulamentului financiar și a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2001 privind accesul public la documentele Parlamentului European, ale Consiliului și ale Comisiei (JO 2001, L 145, p. 43, Ediție specială, 01/vol. 3, p. 76) (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 decembrie 2017, Evropaïki Dynamiki/Parlamentul, T‑136/15, EU:T:2017:915, punctul 67 și jurisprudența citată).

85      În speță, în special, AESA nu susține că nu ar fi avut posibilitatea să formuleze în termenul adecvat cel puțin explicații comparabile cu cele pe care le‑a furnizat în cele din urmă, la invitația Ombudsmanului, la 4 decembrie 2017 și pe care, aparent, nu le considera confidențiale. Până la această dată, AESA nu a făcut niciun efort pentru a formula o motivare care să respecte criteriile necesare. Aceasta se concentra exclusiv asupra divulgării și asupra confidențialității documentelor, fără a considera necesar să ofere explicații.

86      Cu toate acestea, prin scrisoarea din 4 decembrie 2017, AESA a expus într‑un mod coerent și mai detaliat procesul de evaluare. În aceasta, ea a explicat în special că îndoielile sale inițiale cu privire la anumite rate zilnice fuseseră înlăturate prin prezentarea de formule de calcul, de chitanțe, de facturi, de numere de referință ale unor contracte pentru servicii efectuate într‑un mediu similar și de declarații cu privire la respectarea legilor aplicabile. În plus, în această scrisoare, AESA a explicat că reclamantele, în scrisoarea lor din 6 septembrie 2017, nu au furnizat elemente suficient de puternice și nici probe pe baza cărora ar fi putut fi respinse cele trei oferte clasate pe primele poziții.

87      Rezultă că, în răspunsul său din 4 decembrie 2017, care a fost considerat de Ombudsman mai aprofundat, mai bun și mai complet, AESA a furnizat proba că o motivare mai completă era posibilă fără a recurge la informații sau la detalii protejate. Aspectul dacă această motivare oferită la 4 decembrie 2017 ar fi fost suficientă nu face obiectul prezentei proceduri. Pentru a stabili culpa procedurală necesară pentru anularea deciziei atacate, este suficient să se constate că ar fi fost posibil să se furnizeze în timp util o explicație adecvată, dar că aceasta nu a fost furnizată în termenul adecvat.

88      Având în vedere ceea ce precedă, trebuie să se admită motivul unic, întemeiat pe insuficiența motivării deciziei atacate în ceea ce privește motivele care au determinat autoritatea contractantă să considere că ofertele câștigătoare nu erau oferte anormal de mici. În consecință, trebuie să se constate că nerespectarea de către AESA a normelor fundamentale de procedură aplicabile deciziei atacate trebuie să antreneze anularea acesteia, fără a fi necesar să se stabilească dacă AESA a considerat în mod eronat că ofertele câștigătoare nu erau anormal de mici (a se vedea în acest sens Hotărârea din 2 februarie 2017, European Dynamics Luxembourg și Evropaïki Dynamiki/Comisia, T‑74/15, nepublicată, EU:T:2017:55, punctul 53 și jurisprudența citată).

 Cu privire la cheltuielile de judecată

89      Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât AESA a căzut în pretenții, se impune, conform concluziilor reclamantelor, obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a treia)

declară și hotărăște:

1)      Anulează decizia Agenției Europene de Siguranță a Aviației (AESA) din 28 august 2017 de respingere a ofertei depuse de consorțiul TRASYS International EEIG și Axianseu – Digital Solutions SA în cadrul cererii de ofertă EASA.2017.HVP.08 referitoare la un contract de achiziții publice de servicii privind gestionarea aplicațiilor și a infrastructurii informatice din Köln (Germania) și atribuirea contractului în cascadă altor trei ofertanți.

2)      Obligă AESA la plata cheltuielilor de judecată.

Frimodt Nielsen

Forrester

Perillo


Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 10 septembrie 2019.

Semnături


*      Limba de procedură: franceza.