Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal Supremo (Spania) la 16 septembrie 2019 – Viesgo Infraestructuras Energéticas, S.L./Administración del Estado și alții

(Cauza C-683/19)

Limba de procedură: spaniola

Instanța de trimitere

Tribunal Supremo

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Viesgo Infraestructuras Energéticas, S.L.

Pârâte: Administración del Estado, Iberdrola, S.A., Gas Natural SDG, S.A., EDP España, S.A., CIDE, Asociación de Distribuidores de Energía Eléctrica, Endesa, S.A., Agri-Energía, S.A., Navarro Generación, S.A., Electra del Cardener, Serviliano García, S.A., Energías de Benasque, S.L., Candín Energía, S.L., Cooperativa Eléctrica Benéfica Catralense, Cooperativa Valenciana, Eléctrica Vaquer, S.A., Hijos de José Bassols, S.A., Electra Aduriz, S.A., El Gas, S.A., Estabanell y Pahisa, S.A., Electra Caldense, S.A., Cooperativa Popular de Fluid Electric Camprodon, S.C.C.L., Fuciños Rivas, S.L., Electra del Maestrazgo, S.A.

Întrebările preliminare

1)    În conformitate cu jurisprudența stabilită de Curte – printre altele, prin Hotărârea din 20 aprilie 2010 (C-265/08, Federutility)¹ și prin Hotărârea din 7 septembrie 2016 (C-121/15, ANODE)² –, este compatibilă cu cerințele prevăzute la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/72/CE³ o reglementare națională – precum cea de la articolul 45 alineatul 4 din Legea nr. 24/2013 din 26 decembrie 2013, care a fost pusă în aplicare ulterior prin articolele 2 și 3 din Decretul regal nr. 968/2014 din 21 noiembrie 2014 – care impune obligația de finanțare a tarifului social anumitor agenți din cadrul sistemului de energie electrică – societățile-mamă din grup sau, după caz, întreprinderile care desfășoară în mod simultan activități de producție, de distribuție și de comercializare a energiei electrice –, deși unii dintre agenții cărora le revine obligația respectivă au o cotă de piață foarte redusă în cadrul sectorului, fiind scutite în schimb de această sarcină financiară alte entități sau grupuri de întreprinderi care pot fi mai în măsură să își asume costul respectiv, datorită fie cifrei lor de afaceri, fie importanței lor relative în cadrul unuia dintre sectoarele de activitate, fie faptului că desfășoară în mod simultan și integrat două dintre activitățile respective?

2)    O reglementare națională din care rezultă că obligația de finanțare a tarifului social nu se stabilește cu titlu de excepție sau pe o perioadă limitată, ci pe durată nedeterminată și fără vreo rambursare sau vreo măsură compensatorie este sau nu compatibilă cu cerința proporționalității prevăzută la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2009/72/CE?

____________

¹ EU:C:2010:205

² EU:C:2016:637

³ Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE (JO 2009, L 211, p. 55).