HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE (Camera întâi)
14 septembrie 2010

Cauza F‑85/09

Francisco Rossi Ferreras

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică — Funcționari — Exercițiu de evaluare 2001/2002 — Raport asupra evoluției carierei — Executarea unei hotărâri de anulare — Consecințele retragerii unui act — Stabilirea obiectivelor”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Rossi Ferreras solicită anularea raportului asupra evoluției carierei întocmit în privința sa „pentru perioada 1 iulie 2001-31 decembrie 2002”

Decizia:      Respinge acțiunea reclamantului. Obligă reclamantul la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Sumarul hotărârii

1.      Acțiune în anulare — Hotărâre de anulare — Efecte — Consecințele anulării unui act care pune capăt unei proceduri administrative

(art. 233 CE)

2.      Funcționari — Evaluare — Raport asupra evoluției carierei — Întocmire

(Statutul funcționarilor, art. 43)

3.      Funcționari — Evaluare — Raport asupra evoluției carierei — Sistem pus în aplicare de Comisie — Tranziție de la vechiul la noul sistem

(Statutul funcționarilor, art. 43)

4.      Funcționari — Evaluare — Raport asupra evoluției carierei — Control jurisdicțional — Limite

(Statutul funcționarilor, art. 43)

5.      Funcționari — Evaluare — Raport asupra evoluției carierei — Modificarea aprecierilor în raport cu evaluarea anterioară — Obligația de motivare — Întindere

(Statutul funcționarilor, art. 43)

1.      Anularea de către instanța Uniunii a unui act comunitar prin care se finalizează o procedură administrativă care cuprinde mai multe etape nu determină în mod necesar anularea întregii proceduri anterioare adoptării actului atacat, independent de motivele de fond sau de procedură reținute în hotărârea de anulare.

(a se vedea punctul 49)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 15 octombrie 1998, Industrie des poudres sphériques/Consiliul, T‑2/95, Rec., p. II‑3939, punctul 91

Tribunalul Funcției Publice: 25 aprilie 2007, Lebedef‑Caponi/Comisia, F‑50/06, RepFP, p. I‑A‑1-109 și II‑A‑1-597, punctul 37; 22 octombrie 2008, Tzirani/Comisia, F‑46/07, RepFP, p. I‑A‑1‑323 și II‑A‑1‑1773, punctul 53

2.      În cazul în care un proiect de raport asupra evoluției carierei a fost întocmit în mod incorect, în lipsa efectuării prealabile de către evaluator a întrevederii de evaluare necesare, această neregularitate este corectată în mod efectiv dacă, ulterior redactării raportului respectiv, dar înainte ca acesta să devină definitiv, se organizează o întrevedere formală cu evaluatorul sau cu validatorul în cursul căreia persoana interesată poate formula observații.

(a se vedea punctele 53 și 54)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 13 decembrie 2005, Cwik/Comisia, T‑155/03, T‑157/03 și T‑331/03, RecFP, p. I‑A‑411 și II‑1865, punctele 159‑161

3.      Rezultă din articolul 4 alineatul (1) și din articolul 7 alineatul (1) din Dispozițiile generale de aplicare a articolului 43 din statut, adoptate de Comisie, că evaluarea eficienței funcționarilor în cadrul exercițiului 2001‑2002 se efectuează chiar dacă nu au fost stabilite în prealabil obiective. Totuși, această lipsă a stabilirii obiectivelor nu exclude posibilitatea ca funcționarului să îi fie încredințate atribuții precise de către superiorii lui ierarhici.

În aceste condiții, nimic nu împiedică evaluatorul să indice în raportul asupra evoluției carierei întocmit pentru perioada de referință că funcționarul nu și‑a atins obiectivele, dacă acesta este cazul, din moment ce atribuțiile sale au fost definite în fișa postului care i‑a fost adusă la cunoștință.

Validitatea unui astfel de raport nu poate fi contestată prin invocarea argumentului potrivit căruia atribuțiile care au fost încredințate unui funcționar nu sunt suficient de precise pentru a‑i permite să stabilească cu precizie în ce mod trebuie să le îndeplinească. Astfel, într‑o asemenea ipoteză, acesta era obligat să solicite superiorului ierarhic lămuririle și îndrumările necesare.

(a se vedea punctele 55‑57)

4.      Instituțiile Uniunii dispun de o putere de apreciere extinsă pentru a evalua activitatea funcționarilor lor. În consecință, judecățile de valoare realizate cu privire la funcționari în cuprinsul rapoartelor asupra evoluției carierei sunt excluse de la controlul jurisdicțional, care nu se exercită decât cu privire la eventualele neregularități de formă, la erorile de fapt vădite care afectează aprecierea făcută de administrație, precum și la un eventual abuz de putere.

(a se vedea punctul 72)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 12 septembrie 2007, Combescot/Comisia, T‑249/04, RepFP, p. I‑A‑1-181 și II‑A‑1‑1219, punctul 78

5.      Administrația are obligația să motiveze în mod suficient și detaliat orice raport asupra evoluției carierei pentru a da persoanei în cauză posibilitatea de a formula observații cu privire la această motivare, respectarea acestor cerințe fiind cu atât mai importantă în cazul unei evaluări mai puțin favorabile în raport cu evaluarea anterioară.

Totuși, dat fiind faptul că prestațiile unui funcționar pot varia de la o perioadă de referință la alta, este necesar să existe o diferență suficient de substanțială între rapoartele succesive asupra evoluției carierei pentru ca evaluatorului sau validatorului să le revină o obligație de motivare particulară.

(a se vedea punctele 79 și 81)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 12 iunie 2002, Mellone/Comisia, T‑187/01, RecFP, p. I‑A‑81 și II‑389, punctul 27 și jurisprudența citată; 25 octombrie 2005, Micha/Comisia, T‑50/04, RecFP, p. I‑A‑339 și II‑1499, punctul 36

Tribunalul Funcției Publice: 15 martie 2007, Sanchez Ferriz/Comisia, F‑111/05, RepFP, p. I‑A‑1‑71 și II‑A‑1‑425, punctul 65, 10 noiembrie 2009, N/Parlamentul European, F‑93/08, RepFP, p. I‑A‑1‑433 și II‑A‑1‑2339, punctul 86