HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
(Camera a doua)
29 septembrie 2009
Cauza F‑102/07
Petrus Kerstens
împotriva
Comisiei Comunităților Europene
„Funcție publică – Funcționari – Promovare – Exercițiile de promovare 2004, 2005 și 2006 – Atribuirea punctelor de prioritate – Puncte de prioritate atribuite de directorii generali – Puncte de prioritate ce recunosc munca efectuată în interesul instituției – Principiul nediscriminării – Obligația de motivare”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Kerstens solicită anularea: deciziei autorității împuternicite să facă numiri (AIPN) din 23 noiembrie 2005 prin care i se atribuie 3 puncte de prioritate aflate la dispoziția fiecărei direcții generale (PPDG), în speță Oficiul pentru Administrarea și Plata Drepturilor Individuale, în cadrul exercițiului de promovare 2004 (Informations administratives nr. 85-2005 din 23 noiembrie 2005), deciziei AIPN din 23 noiembrie 2005 prin care i se atribuie 0 PPDG în cadrul exercițiului de promovare 2005 (Informations administratives nr. 85-2005), deciziei AIPN din 17 noiembrie 2006 prin care i se atribuie 0 PPDG în cadrul exercițiului de promovare 2006 (Informations administratives nr. 55-2006 din 17 noiembrie 2006), deciziei AIPN din 17 noiembrie 2006 prin care i se atribuie 0 puncte de prioritate ce recunosc munca efectuată în interesul instituției în cadrul exercițiului de promovare 2006 (Informations administratives nr. 55-2006) și deciziei AIPN din 15 iunie 2007 de respingere a reclamațiilor din 16 și din 22 februarie 2007
Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor – Modalități – Sistem pus în aplicare de Comisie – Distribuire de puncte de prioritate în cadrul direcțiilor generale
(Statutul funcționarilor, art. 45)
2. Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor – Modalități – Sistem pus în aplicare de Comisie – Distribuire de puncte de prioritate – Criterii
(Statutul funcționarilor, art. 45)
1. Dispozițiile generale de punere în aplicare a articolului 45 din statut adoptate de Comisie urmăresc, astfel cum rezultă din articolul 5 alineatul (1), recompensarea funcționarilor considerați cei mai merituoși și în special a celor care au contribuit la obținerea de rezultate ce au depășit obiectivele lor individuale sau a celor care au depus eforturi deosebite și au obținut rezultate remarcabile în exercitarea atribuțiilor lor, după cum atestă raportul asupra evoluției carierei întocmit în privința lor. Punctele de prioritate „mari” puse la dispoziția fiecărei direcții generale, și anume între 6 și 10 puncte de prioritate, sunt, potrivit articolului 5 alineatul (2) din dispozițiile generale de punere în aplicare, rezervate funcționarilor celor mai performanți, care au făcut dovada meritului lor excepțional, în timp ce punctele de prioritate „mici”, și anume între 0 și 4 puncte de prioritate, sunt, potrivit aceleiași dispoziții, repartizate între ceilalți funcționari care sunt considerați merituoși în lumina criteriilor din dispozițiile generale de punere în aplicare.
Prin urmare, atribuirea de puncte de prioritate trebuie să se întemeieze pe considerații legate de meritele speciale ale funcționarilor în cauză, punctele de prioritate „mari” fiind rezervate funcționarilor care au făcut dovada unor merite excepționale.
Rezultă de aici că un director general nu este obligat, atunci când atribuie punctele de prioritate „mari”, să epuizeze contingentul pus la dispoziția sa în acest scop.
Articolul 5 alineatul (3) din dispozițiile generale de punere în aplicare, ce prevede că, în principiu, fiecare direcție generală epuizează contingentele de puncte de prioritate de care dispune, precizează totuși, într‑o notă de subsol, că această dispoziție nu poate repune în discuție principiul evaluării meritului în timp, în special în grupurile cu efectiv redus în care prezența de puncte de prioritate neutilizate poate fi justificată.
(a se vedea punctele 65-68)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 19 octombrie 2006, Buendía Sierra/Comisia, T‑311/04, Rec., p. II‑4137, punctul 290; 3 mai 2007, Crespinet/Comisia, T‑261/04, RepFP, p. I‑A‑2-0000 și II‑A-2-0000, punctul 57; 1 aprilie 2009, Valero Jordana/Comisia, T‑385/04, RepFP, p. I‑A‑2-0000 și II‑A-2-0000, punctul 130
2. Chiar dacă vechimea în grad poate, în subsidiar, să joace un rol în acordarea punctelor de prioritate puse la dispoziția fiecărei direcții generale funcționarilor cu merite echivalente în cazul unui număr insuficent de puncte, criteriul meritului rămâne criteriul preponderent. Recunoașterea unui caracter decisiv în favoarea vechimii în decizia de acordare de puncte de prioritate ar fi contrară articolului 45 din statut și articolului 5 din dispozițiile generale de punere în aplicare a articolului 45 menționat adoptate de Comisie, întrucât articolul 5 nu face, de altfel, nicio referire la vechimea în grad ca criteriu de atribuire a punctelor de prioritate.
(a se vedea punctul 140)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 4 iulie 2007, Lopparelli/Comisia, T‑502/04, RepFP, p. I‑A‑2-0000 și II‑A-2-0000, punctul 89; Valero Jordana/Comisia, citată anterior, punctul 145