Language of document :

Recurs introdus la 27 iunie 2019 de către România împotriva ordonanţei Tribunalului (Camera a opta) pronunţată la 30 aprilie 2019 în cauza T-530/18, România / Comisia

(Cauza C-498/19 P)

Limba de procedură: româna

Părţile

Recurentă: România (reprezentanţi: C.-R. Canţăr, E. Gane, O.-C. Ichim, M. Chicu, agenţi)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

să admită recursul, să anuleze integral Ordonanţa Tribunalului în cauza T-530/18, să rejudece cauza T-530/18, admiţând acţiunea în anularea parţială a Deciziei de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873 din 13 iunie 2018 de excludere de la finanţarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) şi al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR)1 :

a. în ceea ce priveşte submăsura 1a integral (suma de 13.184.846,61 € aferentă anilor 2015 şi 2016)

b. în ceea ce priveşte submăsurile 3a, 5a, 3b, 4b integral (suma de 45.532.000,96 € aferentă anilor 2014, 2015 şi 2016) şi, în subsdiar, parţial pentru perioada anterioară datei de 19.09.2015 (suma de 21.315.857,50 €)

sau

să admită recursul, să anuleze integral Ordonanţa Tribunalului în cauza T-530/18, să trimită cauza T-530/18 spre judecare Tribunalului UE, iar, în rejudecare, acesta să admită acţiunea în anulare şi să anuleze parţial Deciziei de punere în aplicare (UE) nr. 2018/873, aşa cum am menţionat mai sus ;

să oblige Comisia la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele şi principalele argumente

A. Încălcarea articolelor 263 şi 297 TFUE, precum şi a principiului securităţii juridice

i. Tribunalul nu a apreciat corect, din punct de vedere juridic, caracterul complet şi corect al notificării şi a calificat în mod greşit notificarea realizată de Comisie ca fiind una de natură a declanşa curgerea termenului prevăzut de articolul 263 TFUE. Această abordare a Tribunalului încalcă inclusiv principiul securităţii juridice.

România consideră că existenţa oricăror erori cu privire la elementele esenţiale ale unei decizii precum Decizia 2018/873 este de natură să compromită notificarea şi ridică probleme serioase din perspectiva principiului securităţii juridice. Pe cale de consecinţă, este suficientă existenţa unor erori, precum cele constatate de Tribunal, pentru ca notificarea realizată de Comisie să nu poată fi una de natură a declanşa curgerea termenului prevăzut de articolul 263 TFUE.

Tribunalul a calificat diferenţele dintre forma publicată şi cea notificată a Deciziei 2018/873 drept minore, bazându-se pe faptul că înţelegerea textului deciziei nu a fost afectată, întrucât cuvântul „sumă” nu putea să corespundă decât tipului de corecţie „sumă estimată”. Dat fiind că acest tip de corecţie nu există, România apreciază că raţionamentul juridic al Tribunalului este eronat şi este lesne de observat că înţelegerea textului Deciziei 2018/873 a fost afectată, iar notificarea sa a fost compromisă.

ii. Tribunalul a săvârşit o eroare în interpretarea articolului 263 TFUE prin raportare la articolul 297 TFUE, atunci când nu a luat în considerare efectele publicării Deciziei 2018/873 în JOUE din perspectiva informării efective şi a principiului securităţii juridice.

Din perspectiva articolului 263 al şaselea paragraf TFUE, ceea ce prezintă relevanţă în contextul exercitării dreptului la acţiune este funcţia informării efective cu privire la conţinutul actului UE atacat, iar nu momentul intrării sale în vigoare/cel al producerii de efecte juridice.

Momentul de la care curge termenul de 2 luni pentru introducerea unei acţiuni în anularea unui act precum Decizia 2018/873 care trebuie notificat, dar care, potrivit unei practici constante şi îndelungate a emitentului, se şi publică în JOUE, trebuie să fie publicarea, la care se adaugă cele 14 zile prevăzute de articolul 59 din Regulamentul de procedură al Tribunalului.

Aceasta soluţie se impune cu atât mai mult având în vedere circumstanţele concrete în care Decizia 2018/873 a fost notificată autorităţilor române şi publicată - circumstanţe ce relevă diferenţe între textul notificat şi cel publicat care vizează elemente esenţiale ale deciziei.

iii. Tribunalul a încălcat principiul securităţii juridice atunci când a considerat că una dintre neconcordanţele semnalate de România (referitoare la tipul corecţiei – „suma estimată” versus „rată forfetară”) constituie o eroare de redactare minoră care a fost săvârşită în textul notificat şi publicat, dar nu a fost săvârşită nici în cadrul procedurii administrative, nici în raportul de sinteză, şi care nu creează confuzie cu privire la natura corecţiei.

iv. Tribunalul UE a încălcat articolul 263 TFUE, atunci când a apreciat ca lipsite de pertinenţă şi inoperante diferenţele dintre textul notificat şi cel publicat în JOUE ce privesc dispoziţii ale Deciziei 2018/873 destinate altor state membre UE, având în vedere calitatea statului membru de reclamant privilegiat.

B. Încălcarea principiului contradictorialităţii, inclusiv prin raportare la articolul 64 din Regulamentul de procedură al Tribunalului

România consideră că Tribunalul a încălcat principiul contradictorialităţii atunci când nu a oferit autorităţilor române posibilitatea de a se poziţiona cu privire la informaţiile comunicate de Comisie în răspuns la întrebarea instanţei UE, informaţii care au stat la baza respingerii acţiunii formulate ca inadmisibilă.

____________

1 Decizia de punere în aplicare (UE) 2018/873 a Comisiei din 13 iunie 2018 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2018, L 152, p. 29).