Cerere de decizie preliminară introdusă de Tribunal du travail francophone de Bruxelles (Belgia) la 27 iulie 2020 – L.F./S.C.R.L.
(Cauza C-344/20)
Limba de procedură: franceza
Instanța de trimitere
Tribunal du travail francophone de Bruxelles
Părțile din procedura principală
Reclamantă: L.F.
Pârâtă: S.C.R.L.
Întrebările preliminare
Articolul 1 din Directiva 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 a Consiliului de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă1 trebuie interpretat în sensul că apartenența religioasă și convingerile sunt cele două aspecte ale aceluiași criteriu protejat sau, dimpotrivă, în sensul că apartenența religioasă și convingerile formează criterii distincte fiind, pe de o parte, cel privind apartenența religioasă, inclusiv convingerea aferentă și, pe de altă parte, cel privind convingerile, oricare ar fi acestea?
În eventualitatea în care articolul 1 din Directiva 2000/78 ar urma să fie interpretat în sensul că apartenența religioasă și convingerile sunt cele două aspecte ale aceluiași criteriu protejat, acest lucru s-ar opune ca, în temeiul articolului 8 din aceeași directivă și pentru a preveni o diminuare a nivelului protecției împotriva discriminării, instanța națională să continue să interpreteze o normă de drept intern precum cea de la articolul 4 punctul 4 din Legea din 10.5.2007 privind combaterea anumitor forme de discriminare, în sensul că convingerile religioase, filozofice și politice constituie criterii protejate distincte?
Articolul 2 alineatul (2) litera (a) din Directiva 2000/78 poate fi interpretat în sensul că norma cuprinsă în regulamentul de muncă al unei întreprinderi, care interzice lucrătorilor să „își manifest[e] în [vreun] fel, [...] prin cuvinte, [...] prin vestimentație, [sau] într-un alt fel convingerile religioase, filozofice sau politice, oricare ar fi acestea”, constituie o discriminare directă, atunci când punerea în aplicare concretă a acestei norme interne dezvăluie că:
lucrătoarea care intenționează să își exercite libertatea de religie prin purtarea vizibilă a unui semn (conotativ), în speță un văl, este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât un alt lucrător care nu aderă la nicio religie, nu are nicio convingere filozofică și nu invocă nicio obediență politică și care, ca urmare a acestui fapt, nu are nicio nevoie să poarte vreun semn politic, filozofic sau religios?
lucrătoarea care intenționează să își exercite libertatea de religie prin purtarea vizibilă a unui semn (conotativ), în speță un văl, este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât un alt lucrător care are o convingere filozofică sau politică oarecare, dar a cărui nevoie de a o afișa în mod public prin purtarea unui semn (conotativ) este mai mică sau chiar inexistentă?
lucrătoarea care intenționează să își exercite libertatea de religie prin purtarea vizibilă a unui semn (conotativ), în speță un văl, este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât un alt lucrător care aderă la o altă religie sau chiar la aceeași, dar a cărui nevoie de a o afișa în mod public prin purtarea unui semn (conotativ) este mai mică, dacă nu chiar inexistentă?
pornind de la constatarea că o convingere nu are în mod necesar un caracter religios, filozofic sau politic și că ar putea fi de altă natură (artistică, estetică, sportivă, muzicală,...), lucrătoarea care intenționează să își exercite libertatea de religie prin purtarea vizibilă a unui semn (conotativ), în speță un văl, este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât un alt lucrător care ar avea alte convingeri decât o convingere religioasă, filozofică sau politică și care ar manifesta acest lucru prin vestimentație?
pornind de la principiul că aspectul negativ al libertății de a-și manifesta convingerile religioase înseamnă de asemenea că individul nu poate fi obligat să își dezvăluie apartenența sau convingerile religioase, lucrătoarea care intenționează să își exercite libertatea de religie prin purtarea unui văl care nu este, în sine, un simbol univoc al acestei religii, având în vedere că o altă lucrătoare ar putea alege să îl poarte pentru motive estetice, culturale sau chiar pentru un motiv de sănătate și că nu se distinge neapărat de o simplă bandană, este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât un alt lucrător care și-ar manifesta prin cuvinte convingerea religioasă, filozofică sau politică, întrucât pentru lucrătoarea care poartă văl este o atingere și mai gravă adusă libertății de religie, în temeiul articolului 9.1. din CEDO, dat fiind că, cu excepția cazului în care se dă frâu liber prejudecăților, marcajul convențional al unui văl nu este evident și nu va putea fi scos la iveală cel mai adesea decât dacă persoana care îl arborează este constrânsă să divulge motivația sa angajatorului său?
lucrătoarea care intenționează să își exercite libertatea de religie prin purtarea vizibilă a unui semn (conotativ), în speță un văl, este tratată într-un mod mai puțin favorabil decât un alt lucrător, care are aceeași convingere și care ar alege să o manifeste prin purtarea bărbii (ocurență care nu este interzisă în mod expres de norma internă, spre deosebire de o manifestare vestimentară)?
____________
1 JO 2000, L 303, p.16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7.