Recurs introdus la 13 iulie 2018 de Changmao Biochemical Engineering Co. Ltd împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta extinsă) din 3 mai 2018 în cauza T-431/12, Distillerie Bonollo și alții/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-461/18 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Changmao Biochemical Engineering Co. Ltd (reprezentanți: K. Adamantopoulos, P. Billiet, avocați)

Celelalte părți din procedură: Distillerie Bonollo SpA, Industria Chimica Valenzana (ICV) SpA, Distillerie Mazzari SpA, Caviro Distillerie Srl, Comercial Química Sarasa, SL, Consiliul Uniunii Europene, Comisia Europeană

Concluziile

Recurenta solicită Curții:

anularea în totalitate a Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene pronunțate la 3 mai 2018 în cauza T-431/12 și

obligarea reclamantelor în primă instanță la plata cheltuielilor de judecată efectuate de recurentă în prezentul recurs, precum și a celor aferente procedurii în fața Tribunalului în cauza T-431/12.

Motivele și principalele argumente

Recurenta invocă un singur motiv în susținerea recursului. Potrivit acestuia, hotărârea atacată este afectată de o eroare vădită în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor legale prin faptul că a stabilit că articolul 11 alineatul (9) din Regulamentul (CE) nr. 1225/2009¹ din 30 noiembrie 2009 privind protecţia împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea ţărilor care nu sunt membre ale Comunităţii Europene, în temeiul căruia a fost adoptat Regulamentul nr. 626/2012² (denumit în continuare „regulamentul de bază”), nu permite instituțiilor Uniunii să construiască valoarea normală a produsului în cauză pentru calcularea marjei de dumping în cadrul unei reexaminări antidumping intermediare parțiale dacă, în cadrul anchetei antidumping inițiale, instituțiile Uniunii au utilizat în schimb, în acest scop, vânzările interne efective.

Recurenta susține, în primul rând, că construirea valorii normale nu constituie o metodă diferită de stabilirea valorii normale prin raportare la vânzările interne efective, întrucât ambele urmăresc, pe cât posibil, stabilirea valorii normale ținând seama de caracteristicile specifice fiecărui caz și de informațiile privind raportul cost/preț care evoluează în timp. Astfel, articolul 2 alineatele (1)-(6) din regulamentul de bază prevede mai multe împrejurări care justifică utilizarea valorii normale construite în locul utilizării vânzărilor interne efective pentru calcularea marjei de dumping în fiecare caz în parte. Limitarea puterii de apreciere de care dispun instituțiile Uniunii pentru construirea valorii normale în cadrul unei reexaminări intermediare parțiale, în cazul în care acestea au utilizat vânzările interne efective cu același scop în cadrul anchetelor anterioare, privează instituțiile Uniunii de posibilitatea de a recurge la diferitele alternative prevăzute la articolul 2 din regulamentul de bază. Având în vedere diferențele substanțiale de cost dintre acidul tartric produs în mod natural și cel produs în mod sintetic, construirea valorii normale analoge în Argentina în cadrul Regulamentului nr. 626/2012 a reflectat cel mai bine faptul că producătorul argentinian analog a fabricat acid tartric prin utilizarea metodei naturale care este în mod semnificativ mai oneroasă decât metoda sintetică utilizată de recurentă.

În al doilea rând, recurenta arată în susținerea motivului său că, în ancheta antidumping inițială, erau identificate două categorii de exportatori: exportatorii cooperanți precum recurenta cărora li s-a acordat tratamentul de societate care funcționează în condițiile unei economii de piață (denumit în continuare „TEP”) în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (b) din regulamentul de bază și producători necooperanți cărora nu li s-a acordat TEP și cu privire la care instituțiile Uniunii au aplicat metoda „celor mai bune informaţii disponibile” în temeiul articolului 18 din regulamentul de bază. În cadrul reexaminării intermediare parțiale care a avut ca rezultat adoptarea Regulamentului nr. 626/2012, producătorilor cooperanți precum recurenta li s-a refuzat TEP de către instituțiile Uniunii, iar valoarea lor normală a fost stabilită în temeiul articolului 2 alineatul (7) litera (a) din regulamentul de bază prin raportare la Argentina, țara analogă aleasă de Comisie. Această categorie de exportatori nu a fost prezentă în cadrul anchetei inițiale. Prin urmare, chiar dacă articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază ar trebui interpretat în sensul că împiedică instituțiile Uniunii să utilizeze valori normale construite în locul vânzărilor interne efective în cadrul unei reexaminări intermediare parțiale, quod non, tot nu ar împiedica instituțiile Uniunii să utilizeze valoarea normală construită cu privire la o nouă categorie de exportatori, care cooperează în mod semnificativ, dar cărora nu li s-a acordat TEP, care a apărut pentru prima dată în cadrul reexaminării intermediare parțiale.

În sfârșit, mai multe concluzii la care s-a ajuns în hotărârea atacată contravin jurisprudenței consacrate a Uniunii și a OMC privind stabilirea valorii normale, precum și asigurarea comparațiilor echitabile de prețuri și respectarea dreptului la apărare al exportatorilor.

____________

¹ JO 2009, L 343, p. 51.

² Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 626/2012 din 26 iunie 2012 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 349/2012 de instituire a unei taxe antidumping definitive la importurile de acid tartric originar din Republica Populară Chineză (JO 2012, L 182, p. 1).