HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
(Camera a doua)
6 martie 2008
Cauza F‑46/06
Carina Skareby
împotriva
Comisiei Comunităților Europene
„Funcție publică – Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei – Exercițiul de evaluare 2004 – Obiective – Obligația de motivare – Eroare vădită de apreciere”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care doamna Skareby solicită în esență, pe de o parte, anularea raportului asupra evoluției carierei stabilit pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2004 și, pe de altă parte, obligarea Comisiei la plata de daune interese în repararea prejudiciului profesional, material și moral pe care pretinde că l‑a suferit
Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei – Stabilire – Comunicarea proiectului de raport asupra evoluției carierei
(Statutul funcționarilor, art. 43)
2. Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei – Obligația de a stabili obiectivele de atins – Domeniu de aplicare
(Statutul funcționarilor, art. 43)
3. Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei – Stabilire – Tardivitate
(Statutul funcționarilor, art. 43)
4. Funcționari – Acțiune – Motive
5. Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei – Coerență necesară între aprecierile analitice și comentarii
(Statutul funcționarilor, art. 43)
6. Funcționari – Evaluare – Raport asupra evoluției carierei – Control jurisdicțional – Limite
(Statutul funcționarilor, art. 43)
7. Funcționari – Acțiune – Motive
1. În conformitate cu articolul 3 alineatul (1) al șaselea paragraf din dispozițiile generale de punere în aplicare privind serviciul extern al Comisiei, adoptate de Comisie, raportul asupra evoluției carierei finalizat de al doilea evaluator și de către validator este comunicat titularului postului. Respectivele dispoziții generale de punere în aplicare nu prevăd transmiterea unui proiect de raport asupra evoluției carierei titularului în cauză, într‑un stadiu anterior finalizării.
Un funcționar nu poate, așadar, să se întemeieze pe o comparație între proiectul de raport asupra evoluției carierei și raportul asupra evoluției carierei pentru perioada de referință în cauză pentru a solicita anularea acestuia din urmă, cu motivarea că există o diferență între aprecierile din cele două documente, în măsura în care comunicarea proiectului de raport asupra evoluției carierei nu face parte din procedura propriu‑zisă de stabilire a respectivului raport asupra evoluției carierei. Astfel, evaluatorii nu sunt obligați să explice, în cuprinsul raportului asupra evoluției carierei, motivele pentru care au fost modificate aprecierile în raport cu proiectul de raport asupra evoluției carierei.
(a se vedea punctele 54 și 58)
2. Rezultă din articolul 8 alineatul (5) al patrulea paragraf din dispozițiile de punere în aplicare a articolului 43 din Statutul funcționarilor, adoptate de Comisie, că administrația este obligată să stabilească titularului postului obiective și criterii de evaluare. Potrivit acestei dispoziții, dialogul formal care se desfășoară între evaluator și titularul postului la începutul fiecărui exercițiu de evaluare trebuie să privească nu numai evaluarea prestațiilor respectivului titular în perioada de referință, care este cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie din anul anterior celui în cursul căruia se desfășoară exercițiul de evaluare, ci și stabilirea de obiective pentru anul care succedă perioadei de referință. Aceste obiective constituie baza de referință pentru evaluarea randamentului.
(a se vedea punctul 64)
Trimitere la:
Tribunalul Funcției Publice: 13 decembrie 2007, Sundholm/Comisia, F‑42/06, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 31
3. Un raport asupra evoluției carierei nu poate fi anulat, în afara unor împrejurări excepționale, pentru singurul motiv că a fost stabilit tardiv. Dacă stabilirea cu întârziere a unui raport asupra evoluției carierei poate da dreptul la reparație în favoarea funcționarului în cauză, această întârziere nu poate să afecteze validitatea raportului asupra evoluției carierei și, prin urmare, nu poate nici să îi justifice anularea.
(a se vedea punctul 75)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 7 mai 2003, Den Hamer/Comisia, T‑278/01, RecFP, p. I‑A‑139 și II‑665, punctul 32; 13 decembrie 2005, Cwik/Comisia, T‑155/03, T‑157/03 și T‑331/03, RecFP, p. I‑A‑411 și II‑1865, punctul 96; 7 martie 2007, Sequeira Wandschneider/Comisia, T‑110/04, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 39
4. Nu are importanță împrejurarea că lipsa sau insuficiența motivării unui act al unei instituții a fost invocată tardiv de un reclamant, din moment ce, ca motiv de ordine publică, acesta poate și chiar trebuie, în orice caz, să fie analizat din oficiu de instanța comunitară. Niciun reclamant nu poate fi decăzut din dreptul de a se prevala de acest motiv numai pentru că nu l‑a invocat într‑un stadiu anterior.
(a se vedea punctul 96)
Trimitere la:
Curte: 20 februarie 1997, Comisia/Daffix, C‑166/95 P, Rec., p. I‑983, punctul 24
Tribunalul de Primă Instanță: 21 mai 1996, Kaps/Curtea de Justiție, T‑153/95, RecFP, p. I‑A‑233 și II‑663, punctul 75; 3 octombrie 2006, Nijs/Curtea de Conturi, T‑171/05, RecFP, p. II‑A‑2‑999, punctele 31 și 32
5. Raportul asupra evoluției carierei nu este afectat de incoerență vădită în cazul în care anumite rubrici din raportul în cauză cuprind o apreciere pozitivă contrazisă de o observație critică. Astfel, nu este vădit incoerent să se recunoască, pe un plan general, calitatea muncii funcționarului, subliniindu‑se în același timp unele carențe sau dificultăți.
(a se vedea punctul 103)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 13 iulie 2006, Vounakis/Comisia, T‑165/04, RecFP, p. I‑A‑2‑155 și II‑A‑2‑735, punctul 94
6. Nu este de competența Tribunalului să substituie propria apreciere celei a persoanelor împuternicite să evalueze munca persoanei evaluate. Astfel, instituțiile comunitare dispun de o largă putere de apreciere pentru evaluarea muncii funcționarilor acestora. Judecățile de valoare formulate în privința funcționarilor în cuprinsul rapoartelor asupra evoluției carierei sunt excluse de la controlul jurisdicțional, care nu se exercită decât cu privire la eventualele nereguli de formă, la erori de fapt vădite ce afectează aprecierile formulate de administrație, precum și la un eventual abuz de putere.
(a se vedea punctul 119)
Trimitere la:
Curte: 1 iunie 1983, Seton/Comisia, 36/81, 37/81 și 218/81, Rec., p. 1789, punctul 23
Tribunalul de Primă Instanță: 10 decembrie 1992, Williams/Curtea de Conturi, T‑33/91, Rec., p. II‑2499, punctul 43; 4 mai 2005, Schmit/Comisia, T‑144/03, RecFP, p. I‑A‑101 și II‑465, punctul 70
7. Nu există abuz de putere, abuzul de procedură constituind numai una dintre formele acestuia, decât în prezența unor indicii obiective, pertinente și concordante care permit să se concluzioneze că actul atacat urmărește un alt scop decât cel care îi este acordat în temeiul dispozițiilor statutare aplicabile.
În această privință, nu este suficient să se invoce anumite fapte în susținerea pretențiilor sale; este necesar de asemenea să se furnizeze indicii suficient de precise, obiective și concordante de natură să susțină veridicitatea sau, cel puțin, credibilitatea acestor fapte, indicii în lipsa cărora exactitatea materială a afirmațiilor unei părți nu poate fi pusă în discuție.
(a se vedea punctele 156 și 157)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 5 iulie 2000, Samper/Parlamentul European, T‑111/99, RecFP, p. I‑A‑135 și II‑611, punctul 64; 19 septembrie 2001, E/Comisia, T‑152/00, RecFP, p. I‑A‑179 și II‑813, punctul 69