Recurs introdus la 14 februarie 2020 de Lazarus Szolgáltató és Kereskedelmi Kft. „în lichidare” împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a zecea) din 18 decembrie 2019 în cauza T-763/18, Lazarus Szolgáltató és Kereskedelmi/Comisia
(Cauza C-85/20 P)
Limba de procedură: maghiara
Părțile
Recurentă: Lazarus Szolgáltató és Kereskedelmi Kft. „în lichidare” (reprezentant: L. Szabó, ügyvéd)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Recurenta solicită Curții:
declararea recursului ca fiind admisibil și întemeiat și, pe cale de consecință, anularea Ordonanței pronunțate de Tribunal (Camera a zecea) la 18 decembrie 2019, Lazarus Szolgáltató és Kereskedelmi/Commission (T-763/18, nepublicată, EU:T:2019:886), care i-a fost notificată recurentei în aceeași zi;
totodată, trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal pentru ca acesta să se pronunțe asupra chestiunilor care au făcut obiectul excepției de inadmisibilitate și care nu au fost judecate prin ordonanța pronunțată în primă instanță;
obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în primă instanță și în recurs, cu excepția situației în care cauza se trimite spre rejudecare la Tribunal, caz în care se solicită nepronunțarea asupra cheltuielilor de judecată, acest aspect urmând a fi stabilit prin hotărârea definitivă care urmează a se pronunța în cauză.
Motivele și principalele argumente
I. Calificare juridică eronată a faptelor. Motivare insuficientă
Prin intermediul primului motiv de recurs, recurenta susține că Tribunalul nu a ținut seama în mod corespunzător de situația de incertitudine juridică referitoare la luarea la cunoștință de actele atacate ale Comisiei.
Jurisprudența la care face trimitere Tribunalul privește luarea la cunoștință de existența unor acte care se referă sau care vizează un reclamant.
Recurenta a atacat decizia de suspendare pronunțată de instanța națională, întrucât ea contesta faptul că hotărârea ce urmează a fi pronunțată la nivelul Uniunii cu privire la deciziile atacate ale Comisiei ar constitui un element prealabil pentru pronunțarea hotărârii asupra acțiunii sale în despăgubire. Recurenta și reprezentantul său în justiție pot fi considerați din punct de vedere juridic ca fiind aceeași persoană numai în cauza care face obiectul mandatului ad litem încheiat de ele, și anume, acțiunea în despăgubire formulată în fața instanței naționale.
Ținând seama de faptul că reprezentantul în justiție nu a primit un mandat din partea recurentei decât pentru acțiunea în despăgubire formulată în fața instanței naționale, el nu avea obligația să informeze recurenta într-un termen rezonabil, în sensul dreptului Uniunii, și nici să solicite textul integral al actelor în discuție, întrucât mandatul său nu acoperea asemenea îndatoriri. Doar recurenta personal putea formula o asemenea solicitare, iar aceasta cu începere de la momentul la care a luat cunoștință de faptul că era vizată de actul normativ al Uniunii.
II. Interpretare și aplicare eronată a jurisprudenței referitoare la „termenul rezonabil”
Jurisprudența la care face trimitere Tribunalul nu poate fi transpusă în prezenta cauză, întrucât circumstanțele din cauzele invocate nu sunt similare celor din speță.
III. Calificare eronată a scrisorii din 24 februarie 2017 a Comisiei
În temeiul scrisorii de informare în discuție transmise de intimată, instanța națională a pronunțat o hotărâre de respingere împotriva petentei OPS Újpest Kft. Această hotărâre afectează interesele recurentei, modificând în mod distinct situația juridică a acesteia, întrucât pe baza acestei scrisori a concluzionat instanța națională că autoritatea națională acordase în mod nelegal ajutorul.
IV. Încălcare a dreptului la apărare al recurentei. Încălcare și aplicare greșită a articolului 126 din Regulamentul de procedură al Tribunalului
Deși Tribunalul a dispus o măsură de organizare a procedurii, el nu a invitat părțile să prezinte observații cu privire la aspectul dacă acțiunea a fost introdusă în termenul legal. Tribunalul a examinat pentru prima dată chestiunea introducerii acțiunii peste termen abia în ordonanța atacată și pe baza acestui motiv el a respins acțiunea, fără să dea părților, în particular recurentei, posibilitatea să prezinte observații și să se opună acestei soluții.
În absența unei asemenea invitații, nu a fost depus niciun document care să fi putut să susțină punctul de vedere al recurentei în ceea ce privește chestiunea introducerii acțiunii în termen.
____________