Recurs introdus la 21 decembrie 2018 de The Yokohama Rubber Co. Ltd împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șaptea) din 24 octombrie 2018 în cauza T-447/16, Pirelli Tyre/EUIPO

(Cauza C-818/18 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurenta: The Yokohama Rubber Co. Ltd (reprezentanți: D. Martucci, F. Boscariol de Roberto, avocați)

Celelalte părţi din procedură: Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, Pirelli Tyre SpA

Concluziile recurentului

Recurenta solicită Curții:

anularea hotărârii atacate;

în măsura în care este necesar, trimiterea cauzei la Tribunal;

obligarea Pirelli Tyre SpA la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în fața Tribunalului și a camerei de recurs.

Motivele și principalele argumente

Primul aspect al primului motiv: marca constituie forma produsului în sensul articolului 7 alineatul (1) litera (2) punctul (ii) din Regulamentul nr. 40/94¹ ?

Tribunalul a afirmat că, deși reprezentarea grafică care constituie semnul contestat nu reliefează niciun contur și acest semn nu este însoțit de nicio descriere suplimentară, Pirelli nu a negat faptul că anumite modele de pneuri conțin, pe suprafața de rulare, o canelură de forma reprezentată de semnul contestat. De asemenea, posibilitatea recunoscută autorității competente de a lua în considerare elemente utile pentru identificarea caracteristicilor esențiale ale unui semn tridimensional contestat a fost extinsă la examinarea semnelor bidimensionale. Tribunalul și-a încheiat raționamentul cu afirmația: „analizată în mod obiectiv și concret, marca contestată nu reprezintă desenul unei benzi de rulare. Aceasta reprezintă, cel mult, o canelură izolată a unei benzi de rulare”. Curtea de Justiție a reiterat că jurisprudența dezvoltată în privința mărcilor tridimensionale constând din aspectul unui produs sau a unei părți a unui produs se aplică și în cazul în care, precum în speță, marca solicitată este o marcă figurativă constând într-o reprezentare bidimensională a produsului sau a unei părți a acestuia. Într-un asemenea caz, marca solicitată nu constă într-un semn care nu are legătură cu aspectul produsului pe care în acoperă. Reprezentarea grafică a mărcii contestate reproduce cu exactitate forma produsului (de exemplu modelul) căruia îi este destinată sau a produsului la care se referă pentru rațiuni tehnice. Explicația furnizată de Tribunal potrivit căreia semnul nu este o parte semnificativă a produsului este arbitrară și contrară jurisprudenței Curții de Justiției și a Tribunalului însuși. Problema nu este dacă semnul constituie o parte semnificativă a produsului, ci dacă semnul este o parte a produsului.

Al doilea aspect al primului motiv: a adăugat camera de recurs elemente care nu făceau parte din semn și care erau astfel exterioare sau străine?

Tribunalul afirmă că camera de recurs s-a îndepărtat de la forma reprezentată de semnul contestat și a modificat-o. Cu alte cuvinte, camera de recurs a modificat natura semnului, reținând sau presupunând că există elemente exterioare sau străine. În realitate, camera de recurs nu a adăugat elemente la semn, ci a examinat forma propriu-zisă a produsului, iar nu o formă abstractă. În cazul în care, așa cum a afirmat Tribunalul, semnul este o reprezentare realistă a unei părți a produselor acoperite de semn, este necesar să se analizeze caracteristicile formei care rezultă din reprezentarea grafică din punct de vedere al funcției produselor vizate. În opinia noastră, Tribunalul pare să afirme că EUIPO a încercat să identifice caracteristici ascunse care nu sunt vizibile în forma reprezentată. Deși această analiză ar trebui să se limiteze indubitabil prima facia la o analiză a formei astfel cum a fost solicitată, raportul dintre forma (canelura) și funcția produsului (pneu) necesită luarea în considerare a unor informații suplimentare. În opinia noastră, analiza semnului astfel cum a fost solicitat este relativ simplă deoarece marca apare pe produse într-o reproducere în serie a semnului. Prin urmare, întrebarea este „imaginea constituie în mod indubitabil o reprezentare a unui element funcțional al unei părți a produsului?”, și nu, contrar celor reținute de Tribunal, „imaginea constituie în mod indubitabil o reprezentare a unei părți semnificative sau a unei mici porțiuni a produsului?”

Al doilea motiv: denaturarea faptelor

Tribunalul a săvârșit o eroare la evaluarea tuturor faptelor și a tuturor înscrisurilor prezentate de Yokohama. În ceea ce ne privește, am prezentat cu precizie probele care considerăm că au fost denaturate de Tribunal și am arătat care sunt erorile de apreciere care, în opinia noastră, au condus la această denaturare. Această denaturare rezultă cu evidență din înscrisele aflate la dosar, fără a fi necesară o nouă examinare a faptelor și a probelor.

____________

¹     Regulamentul (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146).