Recurs introdus la 21 septembrie 2020 de Consiliul Uniunii Europene împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a patra) din 8 iulie 2020 în cauza T-110/17, Jiangsu Seraphim Solar System/Comisia

(Cauza C-441/20 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurent: Consiliul Uniunii Europene (reprezentanți: H. Marcos Fraile, agent, N. Tuominen, avocat)

Celelalte părți din procedură: Jiangsu Seraphim Solar System Co. Ltd, Comisia Europeană

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

anularea hotărârii atacate;

respingerea acțiunii în primă instanță în anularea regulamentului atacat și

obligarea reclamantei în primă instanță la plata cheltuielilor efectuate de Consiliu atât în primă instanță, cât și în recurs.

În subsidiar:

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal;

soluționarea cererilor cu privire la cheltuielile de judecată aferente procedurilor în primă instanță și în recurs odată cu fondul.

Motivele și principalele argumente

În primul rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept declarând acțiunea admisibilă.

Reclamanta în primă instanță trebuie să demonstreze că are capacitate procesuală în temeiul articolului 263 TFUE, în special afectarea directă și interesul de a exercita acțiunea în conformitate cu articolul 2 din regulamentul atacat¹ . Taxele antidumping care trebuie plătite ca o consecință juridică a declarării drept nevalabile a facturilor nu sunt datorate autorităților naționale vamale de reclamantă, ci de altă societate, Seraphim Solar System GmbH. Prin urmare, Consiliul consideră că reclamanta nu a demonstrat afectarea directă și interesul de a exercita acțiunea, iar Tribunalul a declarat în mod eronat că aceasta a fost situația.

În plus, dreptul reclamantei în primă instanță de a invoca o excepție de nelegalitate în sensul articolului 277 TFUE s-a prescris, în temeiul jurisprudenței TWD Textilwerke Deggendorf și Nachi Europe a Curții de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”).

În sfârșit, admisibilitatea acțiunilor împotriva Regulamentului nr. 1238/2013² și a Regulamentului nr. 1239/2013³ este de asemenea în mod clar întemeiată pe jurisprudența SolarWorld, care a stabilit că articolul 3 din Regulamentul nr. 1238/2013 și articolul 2 din Regulamentul nr. 1239/2013 nu pot fi separate de restul dispozițiilor acestor regulamente.

În al doilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept considerând că articolele 8 și 13 din regulamentele de bază „limitează” posibilitatea de percepere a taxelor la import care au încălcat un angajament și orice altă abordare care le califică drept o percepere „retroactivă” a taxelor.

Opinia Tribunalului se întemeiază pe o interpretare eronată a regulamentelor de bază. Articolul 10 alineatul (5) și articolul 16 alineatul (5) din regulamentele de bază privesc în general consecințele constatării unei încălcări a unui angajament. Aceasta este echivalentul „retroactivității în sensul regulamentelor de bază”, cu alte cuvinte, impunerea taxelor antidumping/compensatorii definitive cu cel mult 90 de zile înainte de data aplicării măsurilor provizorii, cu condiția ca importurile să fi fost înregistrate în conformitate cu articolul 14 alineatul (5) și cu articolul 24 alineatul (5) din regulamentele de bază.

Scenariul prezent, cu alte cuvinte, încălcarea unui angajament și consecințele sale, este în mod clar de natură diferită. Unica restricție impusă de articolul 10 alineatul (5) și de articolul 16 alineatul (5) din regulamentele de bază este ca o astfel de percepere retroactivă să nu se aplice importurilor realizate în cursul perioadei retroactive de 90 de zile anterioară încălcării sau retragerii angajamentului.

În plus, nu poate exista nicio retroactivitate atunci când taxele sunt stabilite încă de la început și se prevede doar o excepție de la perceperea acestora. Astfel, prin intermediul unui angajament, producătorul exportator evită aplicarea taxelor în discuție, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru a beneficia de un asemenea rezultat. Cu toate acestea, o datorie vamală va lua naștere în cazul în care declarantul a ales să pună mărfurile în liberă circulație, altfel spus, fără perceperea unei taxe antidumping, și se constată că au fost încălcate una sau mai multe condiții ale respectivului angajament.

În al treilea rând, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept considerând că articolul 14 alineatul (1) și articolul 24 alineatul (1) din regulamentele de bază nu au autorizat Consiliul să stabilească un sistem de supraveghere a angajamentelor care includea declararea drept nevalabile a unor facturi.

Articolul 14 alineatul (1) și articolul 24 alineatul (1) din regulamentele de bază acordă competențe foarte extinse Consiliului pentru adoptarea unui regulament care impune taxe, după cum a clarificat Curtea de Justiție în Hotărârea Deichmann. Prin urmare, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept considerând că Consiliul nu avea competența de a institui un sistem de supraveghere a angajamentelor care includea declararea drept nevalabile a unor facturi.

Poziția Tribunalului este împotriva intenției legiuitorului. Nu există nicio justificare în dreptul Uniunii Europene pentru o protecție atât de extinsă a unui operator economic care își încalcă în mod voluntar obligațiile asumate și, ca în prezenta cauză, nici măcar nu contestă faptul că astfel de încălcări au avut loc. Această poziție este de asemenea mai strictă decât cerințele prevăzute de dreptul Organizației Mondiale a Comerțului („OMC”), plasând astfel UE în dezavantaj față de alți parteneri comerciali ai membrilor OMC.

În plus, hotărârea atacată face angajamentele disproporționat de riscante pentru Comisie. Asumarea unui angajament implică un risc pentru Uniunea Europeană, precum și dificultăți în monitorizarea acordului. În fapt, principala obligație a părții care își asumă angajamentul este de a coopera cu Comisia și astfel de a garanta o monitorizare corectă a îndeplinirii corespunzătoare a angajamentului. Fără această garanție, Comisia ar fi expusă tuturor riscurilor, în timp ce oricine încalcă un angajament ar avea permisiunea de a-și menține avantajele obținute în timpul încălcării. Această interpretare este de asemenea contrară scopului unei protecții efective a industriei Uniunii Europene față de dumping și subvenții prejudiciabile, care sunt remediate (ca alternativă) prin intermediul angajamentului.

____________

¹ Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/2146 al Comisiei din 7 decembrie 2016 de retragere a acceptării angajamentului pentru doi producători-exportatori în temeiul Deciziei de punere în aplicare 2013/707/UE de confirmare a acceptării unui angajament oferit în legătură cu procedurile antidumping și antisubvenție privind importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză pentru perioada de aplicare a măsurilor definitive (JO 2016, L 333, p. 4).

² Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1238/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii impuse pentru importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 1).

³ Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1239/2013 al Consiliului din 2 decembrie 2013 de instituire a unei taxe compensatorii definitive la importurile de module fotovoltaice pe bază de siliciu cristalin și componentele lor cheie (și anume celule) originare sau expediate din Republica Populară Chineză (JO 2013, L 325, p. 66).