HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE (Camera întâi)
17 februarie 2009
Cauza F‑51/08
Willem Stols
împotriva
Consiliului Uniunii Europene
„Funcție publică – Funcționari – Promovare – Exercițiul de promovare 2007 – Analiză comparativă a meritelor – Eroare vădită de apreciere”
Obiectul: Acțiune formulată în temeiul articolelor 236 CE și 152 EA, prin care domnul Stols solicită anularea deciziei Consiliului din 16 iulie 2007 prin care se refuză înscrierea sa pe lista funcționarilor promovați la gradul AST 11 în cadrul exercițiului de promovare 2007, precum și a deciziei secretarului general adjunct al Consiliului din 5 februarie 2008 de respingere a reclamației sale introduse în temeiul prevederilor articolului 90 alineatul (2) din statut, în versiunea sa aflată în vigoare de la 1 mai 2004
Decizia: Anulează deciziile din 16 iulie 2007 și din 5 februarie 2008 prin care Consiliul Uniunii Europene a refuzat să îl promoveze pe reclamant la gradul AST 11 în cadrul exercițiului de promovare 2007. Obligă Consiliul Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor
(Statutul funcționarilor, art. 45)
2. Funcționari – Promovare – Analiză comparativă a meritelor
(Statutul funcționarilor, art. 45)
1. Larga putere de apreciere recunoscută administrației pentru evaluarea meritelor care trebuie luate în considerare în cadrul unei decizii de promovare în temeiul articolului 45 din statut este limitată de necesitatea ca examinarea comparativă a candidaturilor să fie efectuată cu grijă și imparțialitate, în interesul serviciului și potrivit principiului egalității de tratament. În practică, această examinare trebuie să se desfășoare pe bază de egalitate și pornindu‑se de la surse de informare comparabile, precizându‑se că rapoartele de evaluare constituie un element indispensabil de apreciere de fiecare dată când este luată în considerare cariera unui funcționar în vederea adoptării unei decizii privind promovarea sa. În acest scop, autoritatea împuternicită să facă numiri dispune de competența statutară de a efectua o astfel de examinare potrivit procedurii sau metodei pe care o apreciază cea mai adecvată. Astfel, pentru a efectua examinarea meritelor prevăzută la articolul 45 din statut, autoritatea împuternicită să facă numiri nu este obligată să se limiteze la rapoartele de evaluare ale candidaților, ci își poate întemeia aprecierea și pe alte aspecte referitoare la meritele lor, precum alte informații referitoare la situația lor administrativă și personală, de natură să relativizeze aprecierea formulată numai pe baza rapoartelor de evaluare.
Pe de altă parte, este de asemenea licită metoda de apreciere care constă în comparația dintre media aprecierilor analitice ale funcționarilor promovabili și media aprecierilor analitice ale directorilor generali respectivi, în măsura în care urmărește să elimine subiectivitatea ce rezultă din aprecierile formulate de diferiți evaluatori.
Întrucât meritul constituie criteriul determinant pentru orice promovare, vârsta și vechimea în muncă nu pot fi luate în considerare decât cu titlu subsidiar, cu excepția cazului egalității meritelor, când pot constitui un element decisiv.
(a se vedea punctele 28-32)
Trimitere la:
Curte: 1 iulie 1976, de Wind/Comisia, 62/75, Rec., p. 1167, punctul 17; 17 decembrie 1992, Moritz/Comisia, C‑68/91 P, Rec., p. I‑6849, punctul 16
Tribunalul de Primă Instanță: 25 noiembrie 1993, X/Comisia, T‑89/91, T‑21/92 și T‑89/92, Rec., p. II‑1235, punctele 49 și 50; 30 noiembrie 1993, Tsirimokos/Parlamentul European, T‑76/92, Rec., p. II‑1281, punctul 21; 13 iulie 1995, Rasmussen/Comisia, T‑557/93, RecFP, p. I‑A‑195 și II‑603, punctele 20 și 30; 29 februarie 1996, Lopes/Curtea de Justiție, T‑280/94, RecFP, p. I‑A‑77 și II‑239, punctul 138; 12 decembrie 1996, X/Comisia, T‑130/95, RecFP, p. I‑A‑603 și II‑1609, punctul 45; 21 octombrie 1997, Patronis/Consiliul, T‑168/96, RecFP, p. I‑A‑299 și II‑833, punctul 35; 5 martie 1998, Manzo‑Tafaro/Comisia, T‑221/96, RecFP, p. I‑A‑115 și II‑307, punctul 18; 21 septembrie 1999, Oliveira/Parlamentul European, T‑157/98, RecFP, p. I‑A‑163 și II‑851, punctul 35; 24 februarie 2000, Jacobs/Comisia, T‑82/98, RecFP, p. I‑A‑39 și II‑169, punctele 36-39; 3 octombrie 2000, Cubero Vermurie/Comisia, T‑187/98, RecFP, p. I‑A‑195 și II‑885, punctele 59 și 85; 11 iulie 2002, Perez Escanilla/Comisia, T‑163/01, RecFP, p. I‑A‑131 și II‑717, punctul 36; 19 martie 2003, Tsarnavas/Comisia, T‑188/01-T‑190/01, RecFP, p. I‑A‑95 și II‑495, punctul 97; 9 aprilie 2003, Tejada Fernández/Comisia, T‑134/02, RecFP, p. I‑A‑125 și II‑609, punctul 42; 18 septembrie 2003, Callebaut/Comisia, T‑241/02, RecFP, p. I‑A‑215 și II‑1061, punctele 22 și 23; 15 septembrie 2005, Casini/Comisia, T‑132/03, RecFP, p. I‑A‑253 și II‑1169, punctele 53-57
2. Este afectată de o eroare vădită de apreciere o decizie prin care se refuză promovarea unui funcționar întemeiată pe motivul că meritele acestuia sunt inferioare celor ale funcționarilor promovați, cu toate că elementele constitutive ale meritului persoanei interesate, luate în considerare de administrație în temeiul noilor prevederi ale articolului 45 din statut, și anume rapoartele de evaluare, competențele lingvistice, nivelul responsabilităților exercitate, infirmă vădit acest motiv.
(a se vedea punctele 36-41)