HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE (Camera a doua)
11 septembrie 2008
Cauza F‑121/06
David Spee
împotriva
Oficiului European de Poliție (Europol)
„Funcție publică – Personal al Europol – Remunerație – Articolele 28 și 29 din Statutul personalului Europol – Avansare în treaptă efectuată pe baza evaluării – Retroactivitatea normelor care trebuie aplicate – Metodă de calcul”
Obiectul: Acțiune formulată în conformitate cu articolul 40 alineatul (3) din Convenția elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană privind înființarea unui Oficiu European de Poliție (Convenția Europol) și cu articolul 93 alineatul (1) din Statutul personalului Europol, prin care domnul Spee solicită anularea deciziei directorului Europol din 5 iulie 2006 prin care a fost respinsă reclamația sa formulată împotriva deciziei directorului de a nu îl avansa decât cu o singură treaptă, precum și obligarea Europol de a‑l avansa cu două trepte începând cu data de 1 noiembrie 2005
Decizia: Respinge acțiunea. Fiecare parte suportă propriile cheltuieli de judecată.
Sumarul hotărârii
1. Funcționari – Agenți ai Europol – Acțiune – Condiţii de admisibilitate
[Statutul funcționarilor, art. 90 și 91; Statutul personalului Europol, art. 92 alin. (1) și (2) și art. 93]
2. Funcționari – Agenți ai Europol – Avansare în treaptă la fiecare doi ani
(Statutul funcționarilor, art. 45; Statutul personalului Europol, art. 28 și 29)
1. Acțiunea formulată de un membru al personalului Europol împotriva unei decizii a directorului acestuia nu este admisibilă decât dacă persoana în cauză a adresat în prealabil directorului menționat o reclamație și dacă aceasta a fost respinsă explicit sau implicit, astfel cum se prevede la articolele 92 și 93 din Statutul personalului Europol, care sunt redactate la fel ca articolele 90 și 91 din Statutul funcționarilor. Orice capăt de cerere care nu a fost invocat în cadrul reclamației administrative prealabile trebuie respins ca inadmisibil. Se consideră că reclamația menționată a fost formulată nu la data la care a fost trimisă Europol, ci la data la care a fost primită de acesta.
(a se vedea punctele 30, 31 și 55)
Trimitere la:
Curte: 26 noiembrie 1981, Michel/Parlamentul European, 195/80, Rec., p. 2861, punctele 8 și 13; 17 ianuarie 1989, Vainker/Parlamentul European, 293/87, Rec., p. 23, punctul 7; 26 ianuarie 1989, Koutchoumoff/Comisia, 224/87, Rec., p. 99, punctul 7
Tribunalul de Primă Instanță: 29 martie 1990, Alexandrakis/Comisia, T‑57/89, Rec., p. II‑143, punctele 8 și 9; 27 noiembrie 1990, Kobor/Comisia, T‑7/90, Rec., p. II‑721, punctele 34 și 35; 28 mai 1997, Burban/Parlamentul European, T‑59/96, RecFP, p. I‑A‑109 și II-331, punctele 31 și 33
Tribunalul Funcției Publice: 15 mai 2006, Schmit/Comisia, F‑3/05, RecFP, p. I‑A‑1-19 și II‑A-1-33, punctul 28; 17 iulie 2007, Hartwig/Parlamentul European și Comisia, F‑141/06, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 28
2. Sistemul de stabilire a gradelor și a treptelor instituit în cadrul Europol prevede două exerciții distincte, având fiecare un regim juridic diferit, pe de o parte, notarea, efectuată în conformitate cu articolul 28 din Statutul personalului Europol și, pe de altă parte, avansarea în treaptă, prevăzută la articolul 29 din statutul menționat, care poate fi asimilată unei promovări în sensul articolului 45 din Statutul funcționarilor. Nicio normă nu impune ca avansarea în treaptă să fie reglementată de normele de evaluare aplicabile la momentul stabilirii notării. Prin urmare, în ipoteza în care are loc o modificare a dispozițiilor interne ale Europol în materia avansării în treaptă după momentul notării, cadrul juridic pertinent pentru adoptarea unei decizii de avansare în treaptă este constituit, în lipsa unor dispoziții tranzitorii, din dispozițiile interne aflate în vigoare la data adoptării sale.
(a se vedea punctele 40, 44 și 46)
Trimitere la:
Tribunalul de Primă Instanță: 22 martie 2006, Mausolf/Europol, T‑209/02 și T‑210/04, RecFP, p. I‑A‑2-79 și II‑A-2-335, punctele 63 și 64