Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de High Court (Irlanda) la 26 martie 2019 – Friends of the Irish Environment Limited/An Bord Pleanála

(Cauza C-254/19)

Limba de procedură: engleza

Instanța de trimitere

High Court (Irlanda)

Părțile din procedura principală

Reclamantă: Friends of the Irish Environment Limited

Pârât: An Bord Pleanála

Întrebările preliminare

O decizie de prelungire a duratei unei aprobări de dezvoltare constituie un acord asupra unui proiect în măsură să declanșeze aplicarea articolului 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE1 a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (denumită în continuare „Directiva «Habitate»”)?

Următoarele considerații au o incidență asupra răspunsului dat la prima întrebare susmenționată?

Aprobarea de dezvoltare (a cărei durată urmează să fie prelungită) a fost acordată în temeiul unei dispoziții de drept intern care nu a transpus în mod corespunzător Directiva „Habitate” în sensul că legislația respectivă a asimilat în mod eronat noțiunea de evaluare corespunzătoare în sensul Directivei „Habitate” cu o evaluare a impactului asupra mediului în sensul Directivei EIM (Directiva 2011/92/UE2 ).

Aprobarea de dezvoltare, astfel cum a fost ea inițial acordată, nu menționează dacă cererea de autorizare a fost încadrată la etapa 1 sau la etapa 2 din articolul 6 alineatul (3) din Directiva „Habitate” și nu conține „concluzii complete, precise și definitive, de natură să înlăture orice îndoială științifică rezonabilă cu privire la efectele lucrărilor preconizate asupra sitului în cauză”, astfel cum se prevede în cauza C-404/09, Comisia/ Spania3 .

Durata inițială a aprobării de dezvoltare a expirat, iar, în consecință, aprobarea de dezvoltare a încetat să mai producă efecte în ceea ce privește întregul proiect de amenajare. Nu pot fi efectuate lucrări de construcție în temeiul aprobării de dezvoltare, în așteptarea posibilei prelungiri a duratei acesteia.

Nu au fost efectuate niciodată lucrări de amenajare în temeiul aprobării de dezvoltare emise.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebarea (1), care sunt considerațiile pe care autoritatea competentă trebuie să le aibă în vedere atunci când efectuează un exercițiu de examinare pentru etapa 1 în temeiul articolului 6 alineatul (3) din Directiva „Habitate”? Cu titlu de exemplu, autoritatea competentă trebuie să aibă în vedere oricare sau fiecare dintre considerațiile de mai jos: (i) dacă au intervenit modificări în lucrările și utilizarea propuse; (ii) dacă au intervenit schimbări în aspectele legate de mediu, de exemplu, în ceea ce privește desemnarea siturilor europene ulterior datei de acordare a aprobării de dezvoltare; (iii) dacă au intervenit schimbări relevante în privința cunoașterii științifice, de exemplu, studii mai recente cu privire interesele eligibile ale siturilor europene? În subsidiar, autoritatea competentă este obligată să evalueze impactul asupra mediului la nivelul întregului proiect?

Trebuie să se facă o distincție între (i) o aprobare de dezvoltare care impune un termen cu privire la perioada de funcționare (etapa de exploatare) și (ii) o aprobare de dezvoltare care impune un termen numai cu privire la perioada în care se pot desfășura lucrările de construcție (etapa de construcție), și care, însă, cu condiția ca lucrările de construcție să se finalizeze în intervalul respectiv, nu impune niciun termen referitor la perioada de activitate sau la etapa de funcționare?

În ce măsură, dacă este cazul, revine instanței naționale obligația de a interpreta legislația în cea mai mare măsură posibil în conformitate cu dispozițiile Directivei „Habitate” și ale Convenției de la Aarhus, cu condiția ca părțile aflate în litigiu să fi invocat în mod expres acele chestiuni care fac obiectul interpretării? Mai precis, în cazul în care legislația internă prevede două procese decizionale, dintre care doar unul asigură respectarea Directivei „Habitate”, instanța națională este obligată să interpreteze legislația națională numai în sensul invocării acelui proces decizional conform cu Directiva, în pofida faptului că această interpretare specifică nu a fost invocată în mod expres de părți în speță?

Dacă răspunsul la întrebarea (2)(a) de mai sus este în sensul că prezintă relevanță chestiunea dacă aprobarea de dezvoltare (a cărei durată urmează să fie prelungită) a fost acordată în temeiul unei dispoziții de drept intern care nu a transpus în mod corespunzător Directiva „Habitate”, instanța națională este obligată să înlăture aplicarea unei norme de drept procedural național care împiedică o persoană care se opune proiectului să pună în discuție valabilitatea unei aprobări de dezvoltare anterioare (expirate) în contextul depunerii unei noi cereri pentru aprobarea dezvoltării de proiecte? O astfel de normă de drept procedural intern este incompatibilă cu obligația de remediere astfel cum s-a afirmat din nou recent în cauza C-348/15, Stadt Wiener Neustadt4 ?

____________

1 JO 1992, L 206, p. 7.

2 Directiva 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO 2012, L 26, p. 1).

3 EU:C:2011:768.

4 EU:C:2016:882.