Ediție provizorie
HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a opta)
4 septembrie 2019(*)
„Trimitere preliminară – Securitate socială – Lucrători migranți – Norme ale Uniunii Europene privind conversia monedelor – Regulamentul (CE) nr. 987/2009 – Decizia nr. H3 a Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială – Calcularea suplimentului privind diferența dintre alocațiile familiale datorat unui lucrător care locuiește într‑un stat membru și care lucrează în Elveția – Stabilirea datei de referință a cursului de schimb”
În cauza C‑473/18,
având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Finanzgericht Baden‑Württemberg (Tribunalul Fiscal din Landul Baden‑Württemberg, Germania), prin decizia din 17 mai 2018, primită de Curte la 20 iulie 2018, în procedura
GP
împotriva
Bundesagentur für Arbeit – Familienkasse Baden‑Württemberg West,
CURTEA (Camera a opta),
compusă din domnul F. Biltgen (raportor), președinte de cameră, domnul J. Malenovský și doamna L. S. Rossi, judecători,
avocat general: domnul H. Saugmandsgaard Øe,
grefier: domnul A. Calot Escobar,
având în vedere procedura scrisă,
luând în considerare observațiile prezentate:
– pentru guvernul german, inițial de T. Henze și de J. Möller, ulterior de J. Möller, în calitate de agenți;
– pentru Comisia Europeană, de B.‑R. Killmann și de D. Martin, în calitate de agenți,
având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 90 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2009, L 284, p. 1), precum și a Deciziei nr. H3 a Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială din 15 octombrie 2009 privind datele care trebuie luate în considerare pentru stabilirea cursurilor de schimb menționate la articolul 90 din Regulamentul nr. 987/2009 (JO 2010, C 106, p. 56, denumită în continuare „Decizia nr. H3”).
2 Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între GP, pe de o parte, și Bundesagentur für Arbeit – Familienkasse Baden‑Württemberg West (Agenția Federală pentru Ocuparea Forței de Muncă – Casa de Alocații Familiale din Baden‑Württemberg West, Germania) (denumită în continuare „Casa de Alocații Familiale”), pe de altă parte, cu privire la acordarea, în Germania, a unui supliment reprezentând diferența față de prestațiile pentru creșterea copilului încasate în Elveția.
Cadrul juridic
Dreptul internațional
3 Articolul 8 din Acordul dintre Comunitatea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Confederația Elvețiană, pe de altă parte, privind libera circulație a persoanelor, semnat la Luxemburg la 21 iunie 1999 și aprobat în numele Comunității Europene prin Decizia 2002/309/CE, Euratom a Consiliului și a Comisiei privind Acordul de cooperare științifică și tehnologică din 4 aprilie 2002 privind încheierea a șapte acorduri cu Confederația Elvețiană (JO 2002, L 114, p. 6, Ediție specială, 11/vol. 27, p. 25, denumit în continuare „Acordul privind libera circulație a persoanelor”), prevede:
„Părțile contractante adoptă dispoziții, în conformitate cu anexa II, pentru coordonarea sistemelor de securitate socială în special în scopul:
(a) de a asigura egalitatea de tratament;
(b) de a determina legislația aplicabilă;
[…]
(d) de a plăti prestații persoanelor rezidente pe teritoriul părților contractante;
[…]”
4 Anexa II la Acordul privind libera circulație a persoanelor, intitulată „Coordonarea sistemelor de securitate socială”, astfel cum a fost modificată prin anexa la Decizia nr. 1/2012 a Comitetului mixt instituit în temeiul respectivului acord din 31 martie 2012 (JO 2012, L 103, p. 51) (denumită în continuare „anexa II la Acordul privind libera circulație a persoanelor”), a intrat în vigoare la 1 aprilie 2012.
5 Potrivit articolului 1 din anexa II la Acordul privind libera circulație a persoanelor:
„(1) Părțile contractante convin, în ceea ce privește coordonarea sistemelor de securitate socială, să aplice între ele actele juridice ale Uniunii Europene menționate în secțiunea A din prezenta anexă, astfel cum au fost modificate prin această secțiune, sau normele echivalente unor astfel de acte.
(2) Termenii «stat membru» sau «state membre» care figurează în actele juridice menționate la secțiunea A din prezenta anexă se interpretează ca incluzând Elveția, în plus față de statele prevăzute de actele juridice relevante ale Uniunii Europene.”
6 Articolul 2 alineatul (1) din această anexă II stipulează:
„În sensul aplicării dispozițiilor prezentei anexe, părțile contractante iau în considerare în mod corespunzător actele juridice ale Uniunii Europene menționate la secțiunea B din prezenta anexă.”
7 Secțiunea A din anexa II menționată face trimitere la Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială (JO 2004, L 166, p. 1, rectificare în JO 2004, L 200, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 82), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 (JO 2009, L 284, p. 43) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 883/2004”) și la Regulamentul nr. 987/2009. Secțiunea B din aceeași anexă II face trimitere la Decizia nr. H3.
Dreptul Uniunii
8 Articolul 68 alineatele (1) și (2) din Regulamentul nr. 883/2004 prevede:
„(1) În cazul în care, pentru aceleași perioade și pentru aceiași membri de familie, se prevăd prestații în legislația a mai mult de un stat membru, se aplică următoarele reguli de prioritate:
(a) în cazul prestațiilor ce se plătesc de către mai mult de un stat membru cu titluri diferite, ordinea de prioritate este după cum urmează: în primul rând, drepturile dobândite în temeiul unei activități salariate sau independente, în al doilea rând, drepturile dobândite în temeiul primirii unei pensii și, în ultimul rând, drepturile dobândite în temeiul rezidenței;
[…]
(2) În cazul cumulului de drepturi, prestațiile familiale se acordă în conformitate cu legislația desemnată ca având prioritate în conformitate cu alineatul (1). Drepturile la prestații familiale acordate în temeiul altei sau altor legislații conflictuale se suspendă până la valoarea prevăzută de prima legislație și se acordă, după caz, sub forma unui supliment reprezentând diferența, pentru partea care depășește această valoare. […]”
9 Articolul 90 din Regulamentul nr. 987/2009 are următorul cuprins:
„În scopul punerii în aplicare a [R]egulamentului [nr. 883/2004] și a [R]egulamentului [nr. 987/2009], cursul de schimb între cele două monede este cursul de referință publicat de Banca Centrală Europeană. Comisia administrativă [pentru coordonarea sistemelor de securitate socială, prevăzută la articolul 71 din Regulamentul nr. 883/2004] fixează data care trebuie luată în considerare pentru stabilirea cursului de schimb.”
10 Considerentul (1) al Deciziei nr. H3 stipulează:
„Numeroase dispoziții, precum […] articolul 68 alineatul (2) […] din Regulamentul [nr. 883/2004] și […] din Regulamentul [nr. 987/2009], includ situații în care este necesară stabilirea cursului de schimb în scopul de a plăti, calcula sau recalcula o prestație […]”
11 Punctele (2)-(5) din Decizia nr. H3 au următorul cuprins:
„2. Cu excepția cazurilor în care prezenta decizie dispune altfel, cursul de schimb este cursul publicat în ziua în care instituția efectuează operațiunea.
3. În scopul de a stabili un drept și de a calcula pentru prima dată cuantumul unei prestații, o instituție a unui stat membru care trebuie să transforme o sumă în moneda unui alt stat membru folosește:
(a) cursul de schimb publicat pentru ultima zi a perioadei respective, atunci când, în conformitate cu legislația națională, o instituție ia în considerare sumele, precum veniturile sau prestațiile, obținute într‑o anumită perioadă anterioară datei pentru care se calculează prestația;
(b) cursul de schimb publicat pentru prima zi a lunii imediat precedente lunii în care trebuie să se aplice dispoziția respectivă, atunci când, în conformitate cu legislația națională, o instituție ia în considerare o singură sumă în scopul calculării prestației.
4. Punctul 3 se aplică mutatis mutandis atunci când o instituție a unui stat membru trebuie să transforme o sumă în moneda unui alt stat membru pentru a recalcula prestația datorită producerii unor schimbări ale situației de fapt sau legale a persoanei în cauză.
5. O instituție care plătește o prestație care se indexează periodic potrivit legislației naționale și în cazul în care sumele în altă monedă au un impact asupra prestației respective va utiliza, atunci când recalculează prestația, cursul de schimb aplicabil în prima zi a lunii care precede luna în care se face indexarea, cu excepția cazurilor în care legislația națională dispune altfel.”
Dreptul german
12 Normele privind alocația pentru creșterea copilului pentru persoanele supuse integral impozitului pe venit în Germania sunt definite la articolul 62 și următoarele din Einkommensteuergesetz (Legea privind impozitul de venit, BGBl. 2009 I, p. 3366, denumită în continuare „EStG”).
13 În temeiul articolului 65 alineatul (1) prima teză punctul 2 din EStG, alocația pentru creșterea copilului nu se plătește pentru copiii pentru care sunt acordate în străinătate prestații comparabile cu alocația pentru creșterea copilului.
Litigiul principal și întrebările preliminare
14 Reclamanta din litigiul principal, GP, și soțul acesteia locuiesc în Germania și desfășoară o activitate salariată în Elveția. Ei au doi copii. Începând cu luna februarie 2012, soțul a încasat în Elveția două prestații lunare pentru creșterea copilului de 200 de franci elvețieni (CHF) (aproximativ 179 de euro) fiecare.
15 La 19 august 2015, GP a formulat o cerere la Casa de Alocații Familiale pentru plata unui supliment reprezentând diferența dintre alocațiile pentru creșterea copilului.
16 Prin decizia din 8 septembrie 2015, confirmată în urma reclamației la 14 octombrie 2015, Casa de Alocații Familiale a respins această cerere în ceea ce privește perioada cuprinsă între luna aprilie 2012 și luna decembrie 2014. Făcând trimitere la articolul 90 din Regulamentul nr. 987/2009, precum și la Decizia nr. H3, această instituție a considerat că, pentru a stabili existența dreptului la un astfel de supliment reprezentând diferența și, dacă este cazul, a cuantumului acestuia, era necesar să se aibă în vedere cursul de schimb publicat în prima zi a lunii care precedă luna în cursul căreia s‑a efectuat calculul. Acest calcul fiind efectuat în ziua adoptării deciziei din 8 septembrie 2015, cursul de schimb aplicabil era cel publicat la 1 august 2015. Prin aplicarea acestui curs de schimb, suma de 200 CHF corespundea sumei de 188,71 euro, respectiv un cuantum mai mare decât cel acordat în anii 2012-2014 de Republica Federală Germania ca alocație pentru creșterea copilului, și anume 184 de euro pe lună pentru primii doi copii. În consecință, Casa de Alocații Familiale a considerat că nu se datorează niciun supliment reprezentând diferența dintre alocațiile pentru creșterea copilului pentru perioada în cauză.
17 GP a formulat o acțiune în fața instanței de trimitere, Finanzgericht Baden‑Württemberg (Tribunalul Fiscal din Landul Baden‑Württemberg, Germania) împotriva deciziilor din 8 septembrie și din 14 octombrie 2015 ale Casei de Alocații Familiale, precum și împotriva unei decizii ulterioare a acesteia. GP susține în fața instanței de trimitere că punctul 3 litera (b) din Decizia nr. H3 se aplică în cazul său și că termenii „luna în care trebuie să se aplice dispoziția”, care figurează în această dispoziție, trebuie interpretați în sensul că, în speță, aceștia se referă la luna aprilie 2012, și anume luna din care Regulamentele nr. 883/2004 și nr. 987/2009 au devenit aplicabile situației sale, în virtutea intrării în vigoare, la acea dată, a anexei II la Acordul privind libera circulație a persoanelor. În consecință, cursul de schimb aplicabil în temeiul punctului 3 litera (b) din Decizia nr. H3 ar fi cel publicat la data de 1 martie 2012. Deoarece utilizarea acestui curs ar conduce la o valoare convertită de 331,90 euro a alocației elvețiene pentru creșterea copilului pentru cei doi copii, respectiv de 165,95 euro pentru fiecare copil, GP solicită plata unui supliment reprezentând diferența lunară de 36,10 euro (18,05 euro pentru fiecare copil) pentru perioada cuprinsă între luna aprilie 2012 și luna decembrie 2014.
18 Instanța de trimitere consideră că soluția litigiului cu care este sesizată depinde de interpretarea Deciziei nr. H3. Ea are îndoieli în ceea ce privește aplicabilitatea punctului 3 litera (b) din această decizie, în măsura în care, potrivit textului acestuia, este vorba despre conversia sumei de către instituția în cauză dintr‑un stat membru, în moneda unui alt stat membru, atunci când această instituție trebuie să aibă în vedere o sumă în conformitate cu legislația națională, în timp ce, în speță, Casa de Alocații Familiale trebuie să convertească în euro suma exprimată în franci elvețieni, cu alte cuvinte o conversie în moneda propriului stat membru, în aplicarea dreptului Uniunii, și anume Regulamentul nr. 883/2004. Potrivit instanței de trimitere, o astfel de incertitudine privește și punctul 4 din Decizia nr. H3.
19 În ipoteza în care ar trebui să se aplice, în lipsa unei dispoziții contrare din Decizia nr. H3, dispozițiile punctului 2 din aceasta, instanța de trimitere își pune întrebarea, în ceea ce privește termenii „instituția efectuează operațiunea” care figurează în acesta, despre care stat și despre care operațiune este vorba.
20 În sfârșit, instanța de trimitere caută un răspuns la chestiunea eventualei aplicări a punctului 5 din Decizia nr. H3, care, în opinia sa, ridică, de asemenea, probleme de interpretare.
21 În aceste condiții, Finanzgericht Baden‑Württemberg (Tribunalul Fiscal din Landul Baden‑Württemberg) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:
„1) Care dispoziție din Decizia nr. H3 […] trebuie aplicată în împrejurări precum cele din litigiul principal pentru conversia monetară a prestațiilor familiale pentru copii precum alocația pentru creșterea copilului sau alocația familială?
2) Cum trebuie interpretată în mod concret dispoziția care trebuie astfel aplicată, pentru calcularea – pe baza cursului de schimb – a suplimentului reprezentând diferența dintre alocațiile pentru creșterea copilului?
a) În cazul în care este aplicabil punctul 2 din Decizia nr. H3: care este ziua, în sensul acestei dispoziții, «în care instituția efectuează operațiunea»?
b) În cazul în care este aplicabil punctul 3 litera (b) (eventual coroborat cu punctul 4) din Decizia nr. H3: care este luna, în sensul acestei dispoziții, «în care trebuie să se aplice dispoziția»?
c) În cazul în care este aplicabil punctul 5 din Decizia nr. H3: o clauză de deschidere în favoarea legislației naționale este compatibilă cu abilitarea stabilită la articolul 90 din [Regulamentul nr. 987/2009]? În cazul unui răspuns afirmativ: cerința ca «o legislație națională să nu dispună altfel» impune existența unei dispoziții stabilite în mod formal prin lege sau este suficientă o dispoziție administrativă a autorității administrative naționale?
3) Există particularități în privința conversiunii monetare a alocațiilor elvețiene pentru creșterea copilului de către Casa de Alocații Familiale germană?
a) La aplicarea Deciziei nr. H3 în privința Elveției, este relevant faptul că dreptul național german prevede o excludere a prestației la articolul 65 alineatul (1) prima teză punctul al doilea din [EStG]?
b) Pentru conversia monetară în temeiul Deciziei nr. H3, este relevantă data la care instituția elvețiană a aprobat sau a plătit prestațiile familiale?
c) Pentru conversia monetară în temeiul Deciziei nr. H3, este relevantă data la care instituția germană a respins sau a aprobat acordarea sumei reprezentând diferența dintre alocațiile pentru creșterea copilului?”
Cu privire la întrebările preliminare
Cu privire la a treia întrebare
22 Întrucât cea de a treia întrebare abordează eventuala incidență a conversiei, în moneda unui stat membru, a prestațiilor plătite în franci elvețieni de o instituție elvețiană în aplicarea și în interpretarea dispozițiilor de drept al Uniunii menționate la primele două întrebări, trebuie să se răspundă în primul rând la aceasta.
23 Prin intermediul acestei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă, în ceea ce privește conversia monetară a unei prestații pentru creșterea copilului în vederea stabilirii eventualului cuantum al suplimentului reprezentând diferența dintre prestații în temeiul articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, faptul că această prestație se plătește în franci elvețieni de o instituție elvețiană afectează aplicarea și interpretarea articolului 90 din Regulamentul nr. 987/2009, precum și a Deciziei nr. H3.
24 În această privință, trebuie amintit că, potrivit articolului 8 din Acordul privind libera circulație a persoanelor, părțile contractante adoptă dispoziții, în conformitate cu anexa II la Acordul privind libera circulație a persoanelor, pentru coordonarea sistemelor de securitate socială în special în scopul de a determina legislația aplicabilă și de a plăti prestații persoanelor rezidente pe teritoriul părților contractante. Or, această anexă II secțiunea A prevede aplicarea, între părțile contractante, a Regulamentelor nr. 883/2004 și nr. 987/2009. Prin urmare și întrucât, potrivit articolului 1 alineatul (2) din anexa II menționată, „[t]ermenii «stat membru» sau «state membre» care figurează în actele juridice menționate în secțiunea A din prezenta anexă se interpretează ca incluzând Elveția, în plus față de statele prevăzute de actele juridice relevante ale Uniunii Europene”, dispozițiile acestor regulamente se aplică și Confederației Elvețiene (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 martie 2019, Dreyer, C‑372/18, EU:C:2019:206, punctul 29 și jurisprudența citată). Această situație se regăsește și în privința dispozițiilor Deciziei nr. H3, având în vedere că secțiunea B din anexa II la Acordul privind libera circulație a persoanelor prevede că părțile contractante iau în considerare această decizie.
25 În aceste condiții, situația lui GP, care locuiește în Germania și care lucrează în Elveția, la fel ca soțul său, care beneficiază de prestații familiale acordate de o instituție elvețiană, intră în domeniul de aplicare al Regulamentelor nr. 883/2004 și nr. 987/2009, precum și al Deciziei nr. H3 (a se vedea prin analogie Hotărârea din 14 martie 2019, Dreyer, C‑372/18, EU:C:2019:206, punctul 30).
26 Rezultă că este necesar, în aplicarea acestor acte ale Uniunii, ca prestațiile respective, precum și conversia monetară a cuantumului acestora să fie tratate în același mod ca prestații încasate într‑un stat membru al Uniunii. În special, în ceea ce privește a treia întrebare litera a) a instanței de trimitere referitoare la incidența excluderii, în temeiul articolului 65 alineatul (1) prima teză punctul 2 din EStG, a alocației pentru creșterea copilului în Germania în cazul în care este acordată o prestație comparabilă în străinătate, în speță în Elveția, o regulă privind prevenirea cumulului prevăzută în dreptul național al unui stat membru nu poate fi aplicată dacă se constată că această aplicare este contrară dreptului Uniunii (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 iunie 2012, Hudzinski și Wawrzyniak, C‑611/10 și C‑612/10, EU:C:2012:339, punctul 71).
27 Trebuie adăugat că o aplicare diferită a Regulamentelor nr. 883/2004 și nr. 987/2009, precum și a Deciziei nr. H3 într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal ar fi contrară obiectivului egalității de tratament pe care urmărește să îl asigure coordonarea sistemelor de securitate socială prevăzută la articolul 8 din Acordul privind libera circulație a persoanelor.
28 Prin urmare, este necesar să se răspundă la a treia întrebare că, în ceea ce privește conversia monetară a unei prestații pentru creșterea copilului în vederea stabilirii eventualului cuantum al suplimentului reprezentând diferența dintre prestații în temeiul articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, faptul că această prestație se plătește în franci elvețieni de o instituție elvețiană nu afectează aplicarea și interpretarea articolului 90 din Regulamentul nr. 987/2009, precum și a Deciziei nr. H3.
Cu privire la prima întrebare
29 Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere dorește să afle în esență care dispoziție din Decizia nr. H3 se aplică pentru conversia monedelor în care sunt exprimate prestațiile pentru creșterea copilului cu scopul de a stabili eventualul cuantum al suplimentului reprezentând diferența dintre prestații în temeiul articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004.
30 Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie amintit, în primul rând, că Decizia nr. H3 constituie un act de punere în aplicare a Regulamentelor nr. 883/2004 și nr. 987/2009. Potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, un act de executare sau de punere în aplicare trebuie să facă obiectul, pe cât posibil, al unei interpretări conforme cu dispozițiile actului de bază (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 mai 2009, Internationaal Verhuis- în Transportbedrijf Jan de Lely, C‑161/08, EU:C:2009:308, punctul 38, și Hotărârea din 19 iulie 2012, Pie Optiek, C‑376/11, EU:C:2012:502, punctul 34).
31 În al doilea rând, deși considerentul (1) al Deciziei nr. H3 menționează articolul 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004 ca fiind dispoziția care face trimitere la „situații în care este necesară stabilirea cursului de schimb în scopul de a plăti, calcula sau recalcula o prestație”, nici punctul 2 din această decizie, nici punctele 3-5 din aceasta, care precizează cursurile de schimb care trebuie avute în vedere în anumite situații specifice privind prestațiile, nu indică în mod expres căror dispoziții din Regulamentele nr. 883/2004 și nr. 987/2004 se aplică.
32 În aceste condiții, dispoziția din Decizia nr. H3 aplicabilă în ipoteza vizată de prima întrebare trebuie stabilită ținând seama de natura și de obiectivul prestației în cauză.
33 În această privință, prestația în discuție în litigiul principal, constând într‑un supliment reprezentând diferența dintre prestații, plătit, eventual, în temeiul prestațiilor familiale lunare, se întemeiază pe articolul 68 din Regulamentul nr. 883/2004. În conformitate cu alineatul (1) litera (a) al acestui articol, în cazul în care, pentru aceleași perioade și pentru aceiași membri de familie, se prevăd prestații în legislația a mai mult de un stat membru cu titluri diferite, drepturile dobândite în temeiul unei activități salariate sau independente sunt datorate cu prioritate față de cele dobândite în temeiul rezidenței. Alineatul (2) al articolului menționat prevede că, în cazul cumulului de drepturi, prestațiile familiale se acordă în conformitate cu legislația desemnată ca având prioritate, drepturile la prestații familiale acordate în temeiul altei legislații fiind suspendate până la valoarea prevăzută de prima legislație și se acordă, după caz, sub forma unui supliment reprezentând diferența pentru partea care depășește acest cuantum.
34 Curtea a statuat că o astfel de regulă privind prevenirea cumulului urmărește să îi garanteze beneficiarului prestațiilor plătite de mai multe state membre un cuantum total al prestațiilor care este identic cu cuantumul prestației celei mai favorabile care i se cuvine în temeiul legislației unuia singur dintre aceste state (Hotărârea din 30 aprilie 2014, Wagener, C‑250/13, EU:C:2014:278, punctul 46 și jurisprudența citată).
35 Pentru a garanta plata unui cuantum total identic cu cuantumul prestației celei mai favorabile atunci când se compară sumele exprimate în monede diferite, se utilizează cursul de schimb de referință publicat de Banca Centrală Europeană la o dată cât mai apropiată posibil de cea a plății prestațiilor. Acest lucru implică, în ceea ce privește prestațiile plătite la intervale regulate, în speță lunar, pe o perioadă lungă de timp, utilizarea unui curs de schimb diferit pentru fiecare plată.
36 Astfel, reținerea unui curs de schimb unic pentru o astfel de perioadă, în condițiile în care cursul poate suferi fluctuații semnificative în perioada respectivă, ar prezenta riscul fie să priveze beneficiarul prestațiilor de o parte din cuantumul prestației mai favorabile, fie să îi acorde o sumă care depășește acest cuantum.
37 Deși, astfel cum a arătat guvernul german în observațiile sale scrise, necesitatea de a efectua un calcul bazat pe un nou curs de schimb la fiecare scadență constituie o sarcină administrativă suplimentară pentru instituțiile de securitate socială competente, respectarea modului de redactare a unui text clar, precum și a obiectivului pe care se întemeiază aceasta nu poate ceda în fața unei alte metode de calcul pentru o mai mare comoditate (a se vedea prin analogie Hotărârea din 30 aprilie 2014, Wagener, C‑250/13, EU:C:2014:278, punctul 38).
38 În ceea ce privește dispozițiile din Decizia nr. H3 eventual aplicabile în litigiul principal, punctul 2 din această decizie prevede că, cu excepția cazului în care decizia dispune altfel, cursul de schimb care trebuie utilizat este cel publicat în ziua în care instituția efectuează operațiunea.
39 Este necesar să se constate că aplicarea acestei reguli la prestația în discuție în litigiul principal este susceptibilă să conducă la utilizarea unui nou curs de schimb pentru fiecare plată a prestației familiale în cauză și, după caz, a unui supliment reprezentând diferența, ceea ce, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 34-36 din prezenta hotărâre, este conform cu obiectivul plății unui supliment reprezentând diferența în temeiul articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, care constă în a garanta plata unui cuantum total identic cu cuantumul prestației celei mai favorabile.
40 Cu toate acestea, trebuie să se arate că rezultă din modul său de redactare că punctul 2 din Decizia nr. H3 are un caracter rezidual, în sensul că acesta ar trebui să se aplice pentru a stabili cursul de schimb care se utilizează în conformitate cu dispozițiile din Regulamentele nr. 883/2004 și nr. 987/2009 menționate de această decizie, sub rezerva unor dispoziții contrare în cuprinsul ei. Prin urmare, trebuie să se examineze dacă punctele 3-5 din Decizia nr. H3, menționate de instanța de trimitere, sunt aplicabile într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal.
41 În această privință, este necesar să se constate, mai întâi, că însuși modul de redactare a punctului 3 din Decizia nr. H3 exclude aplicarea acestei dispoziții într‑o asemenea situație. Astfel, pe de o parte, dispoziția amintită are vocația de a se aplica în cazul în care o instituție a unui stat membru „trebuie să transforme o sumă în moneda unui alt stat membru”. Or, litigiul principal se încadrează în situația inversă, și anume conversia în moneda proprie, de către o instituție de securitate socială dintr‑un stat membru, a unei sume exprimate în moneda unui alt stat.
42 Pe de altă parte, respectivul punct 3 literele (a) și (b) include luarea în considerare a sumelor „în conformitate cu legislația națională”, în timp ce, în situația în discuție în litigiul principal, obligația de a ține seama de cuantumul prestațiilor plătite în Elveția în vederea calculării unui supliment care reprezintă diferența care se cuvine eventual în Germania rezultă din aplicarea articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004 și a Acordului privind libera circulație a persoanelor.
43 În continuare, punctul 4 din Decizia nr. H3 nu se poate aplica din moment ce privește, de asemenea, situații în care o instituție a unui stat membru trebuie să transforme o sumă în moneda unui alt stat. În plus, rezultă din modul său de redactare, în special din termenii „[punctul] 3 se aplică mutatis mutandis atunci când […] [un] stat membru trebuie să transforme o sumă […] pentru a recalcula prestația” că punctul 4 reprezintă o aplicare specifică a punctului 3 din această decizie.
44 În sfârșit, punctul 5 din Decizia nr. H3 se aplică pentru a recalcula o prestație indexată periodic potrivit legislației naționale, atunci când sumele exprimate în altă monedă au un impact asupra prestației respective. Modul de redactare a acestei dispoziții nu se opune, în principiu, aplicării acesteia în scopul de a stabili un supliment care reprezintă diferența ce se cuvine eventual în cazul în care prestația familială a unui stat membru, care este suspendată până la concurența cuantumului prevăzut de legislația desemnată ca având prioritate, în aplicarea articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, face obiectul unei indexări periodice.
45 Cu toate acestea, instanța de trimitere arată că, în cursul anilor 2010-2014, alocația pentru creșterea copilului în Germania, de 184 de euro pentru fiecare dintre primii doi copii, a rămas neschimbată și, începând cu anul 2015, a crescut o dată pe an. Rezultă că această prestație nu a suferit nicio creștere în perioada pentru care se solicită un supliment reprezentând diferența în speță, și anume între luna aprilie 2012 și luna decembrie 2014.
46 În aceste împrejurări, nu se poate considera că prestația menționată a fost indexată periodic, în conformitate cu punctul 5 din Decizia nr. H3. Astfel, a admite aplicabilitatea acestei dispoziții ar conduce la utilizarea unui curs de schimb publicat la o dată prea îndepărtată de majoritatea prestațiilor familiale lunare în discuție în litigiul principal, ceea ce ar contraveni obiectivului articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004 menționat la punctul 34 din prezenta hotărâre.
47 Deoarece niciunul dintre punctele 3-5 din Decizia nr. H3 nu este aplicabil într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, trebuie să se aplice punctul 2, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 40 din prezenta hotărâre.
48 Prin urmare, trebuie să se răspundă la prima întrebare că Decizia nr. H3 trebuie interpretată în sensul că punctul 2 din aceasta trebuie să se aplice pentru conversia monedelor în care sunt exprimate prestațiile pentru creșterea copilului în scopul de a stabili eventualul cuantum al suplimentului reprezentând diferența dintre prestații în temeiul articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004.
Cu privire la a doua întrebare
49 Prin intermediul celei de a doua întrebări litera a), adresată în ipoteza în care s‑ar considera că punctul 2 din Decizia nr. H3 este aplicabil unei situații precum cea în discuție în litigiul principal, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească înțelesul noțiunii de „ziua în care instituția efectuează operațiunea”, în sensul acestei dispoziții.
50 Este necesar să se constate că, în împrejurări precum cele din litigiul principal, această noțiune se referă la ziua în care instituția competentă din statul de încadrare în muncă, responsabilă cu prioritate pentru plata prestației familiale în cauză, efectuează această plată. Astfel, respectiva plată se efectuează în toate cazurile, în timp ce plata prestațiilor prevăzute de statul de reședință, sub forma unui supliment reprezentând diferența dintre prestații, se efectuează numai în condiții precise și, prin urmare, este condiționată și incertă. Persoana interesată poate beneficia de suplimentul respectiv în statul de reședință abia în urma plății acestei prestații de către statul de încadrare în muncă și a conversiei cuantumului acesteia în moneda statului de reședință, în cazul în care cuantumul convertit este mai mic decât cel al aceleiași prestații datorate în temeiul legislației acestui stat (a se vedea prin analogie Hotărârea din 30 aprilie 2014, Wagener, C‑250/13, EU:C:2014:278, punctele 45 și 47).
51 Această interpretare este de altfel conformă cu obiectivul urmărit de regula privind prevenirea cumulului prevăzută la articolul 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, astfel cum s‑a indicat la punctul 34 din prezenta hotărâre.
52 În consecință, trebuie să se răspundă la a doua întrebare litera a) că punctul 2 din Decizia nr. H3, trebuie interpretat în sensul că, într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, noțiunea de „ziua în care instituția efectuează operațiunea”, în sensul acestei dispoziții, privește ziua în care instituția competentă din statul de încadrare în muncă efectuează plata prestației familiale în cauză.
53 Având în vedere răspunsul la prima întrebare, nu este necesar să se examineze cea de a doua întrebare literele b) și c).
Cu privire la cheltuielile de judecată
54 Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a opta) declară:
1) În ceea ce privește conversia monetară a unei prestații pentru creșterea copilului în vederea stabilirii eventualului cuantum al suplimentului reprezentând diferența dintre prestații în temeiul articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 988/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009, faptul că această prestație se plătește în franci elvețieni de către o instituție elvețiană nu afectează aplicarea și interpretarea articolului 90 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului nr. 883/2004, precum și a Deciziei nr. H3 a Comisiei administrative pentru coordonarea sistemelor de securitate socială din 15 octombrie 2009 privind datele care trebuie luate în considerare pentru stabilirea cursurilor de schimb menționate la articolul 90 din Regulamentul nr. 987/2009.
2) Decizia nr. H3 din 15 octombrie 2009 trebuie interpretată în sensul că punctul 2 din aceasta este aplicabil pentru conversia monedelor în care sunt exprimate prestațiile pentru creșterea copilului în scopul de a stabili eventualul cuantum al suplimentului reprezentând diferența dintre prestații în temeiul articolului 68 alineatul (2) din Regulamentul nr. 883/2004, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 988/2009.
3) Punctul 2 din Decizia nr. H3 din 15 octombrie 2009 trebuie interpretat în sensul că, într‑o situație precum cea în discuție în litigiul principal, noțiunea de „ziua în care instituția efectuează operațiunea”, în sensul acestei dispoziții, privește ziua în care instituția competentă din statul de încadrare în muncă efectuează plata prestației familiale în cauză.
Semnături