HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a opta)
6 iunie 2019(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Desen sau model industrial comunitar înregistrat ce reprezintă autovehiculul VW Caddy – Desen sau model industrial comunitar anterior – Motiv de nulitate – Caracter individual – Utilizator avizat – Impresie globală diferită – Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 – Sarcina probei ce incumbă părții care solicită declararea nulității – Cerințe legate de reproducerea desenului sau modelului industrial anterior”
În cauza T‑192/18,
Rietze GmbH & Co. KG, cu sediul în Altdorf (Germania), reprezentată de M. Krogmann, avocat,
reclamantă,
împotriva
Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de S. Hanne, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte din procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a EUIPO, intervenientă la Tribunal, fiind
Volkswagen AG, cu sediul în Wolfsburg (Germania), reprezentată de C. Klawitter, avocat,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs a EUIPO din 11 ianuarie 2018 (cauza R 1244/2016‑3) privind o procedură de declarare a nulității între Rietze și Volkswagen,
TRIBUNALUL (Camera a opta),
compus din domnul A. M. Collins (raportor), președinte, doamna M. Kancheva și domnul G. De Baere, judecători,
grefier: R. Ūkelytė, administrator,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 16 martie 2018,
având în vedere memoriul în răspuns depus de EUIPO la grefa Tribunalului la 31 mai 2018,
având în vedere memoriul în răspuns depus de intervenientă la grefa Tribunalului la 29 mai 2018,
în urma ședinței din 24 ianuarie 2019,
pronunță prezenta
Hotărâre
Istoricul cauzei
1 Intervenienta, Volkswagen AG, este titulara înregistrării internaționale care desemnează Uniunea Europeană a desenului sau modelului industrial depus la 1 februarie 2010 și înregistrat în aceeași zi cu numărul de referință DM/073118‑3 la Biroul Internațional al Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) și publicat în Buletinul Biroului Internațional al OMPI la 31 octombrie 2010 (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial contestat”).
2 Produsele cărora desenul sau modelul industrial contestat este destinat a le fi aplicat fac parte din clasa 12‑08 în sensul Aranjamentului de la Locarno privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale din 8 octombrie 1968, cu modificările ulterioare, și corespund următoarei descrieri: „Autovehicule cu motor”. Desenul sau modelul industrial contestat este reprodus după cum urmează:
|
|
|
Imaginea 1 | Imaginea 2 | Imaginea 3 |
|
|
|
Imaginea 4 | Imaginea 5 | Imaginea 6 |
|
|
|
Imaginea 7 | Imaginea 8 | Imaginea 9 |
|
Imaginea 10 |
3 La data de 5 ianuarie 2015, reclamanta, Rietze GmbH & Co. KG, care comercializează mașini de dimensiuni foarte mici, a depus la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) o cerere de declarare a nulității efectelor desenului sau modelului industrial contestat în Uniunea Europeană, întemeiată pe articolul 106f din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele și modele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70) coroborat cu articolul 25 alineatul (1) litera (b) din același regulament, dat fiind că desenul sau modelul industrial contestat era lipsit de noutate, conform articolului 5 din acest regulament, și de caracter individual, conform articolului 6 din acest regulament.
4 În susținerea cererii sale de declarare a nulității, reclamanta a invocat că desenul sau modelul industrial contestat este un desen sau model industrial care desemnează autovehiculul monospațiu VW Caddy, introdus pe piață de intervenientă în anul 2011. Pentru a dovedi divulgarea unui desen sau model industrial anterior, reclamanta a făcut trimitere la un model anterior acestui autovehicul, și anume modelul VW Caddy (2K) Life, introdus pe piață de intervenientă în anul 2004. Reclamanta și‑a întemeiat cererea, printre altele, pe desenul sau modelul industrial comunitar nr. 49895‑0002, a cărui înregistrare, solicitată de intervenientă la 7 iulie 2003, a fost publicată la 9 decembrie 2003 (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial anterior”).
5 Prin decizia din 20 iunie 2016, divizia de anulare a EUIPO a declarat nulitatea desenului sau modelului industrial contestat pentru lipsa de caracter individual, conform articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002.
6 La data de 7 iulie 2016, intervenienta a formulat, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002, o cale de atac împotriva deciziei diviziei de anulare.
7 Prin decizia din 11 ianuarie 2018 (cauza R 1244/2016‑3) (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a EUIPO a admis calea de atac, a anulat decizia diviziei de anulare și a respins cererea de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat. Aceasta a decis că desenul sau modelul industrial contestat avea caracter de noutate, în sensul articolului 5 din Regulamentul nr. 6/2002, și caracter individual, în sensul articolului 6 din acest regulament.
Concluziile părților
8 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– declararea nulității desenului sau modelului industrial contestat;
– obligarea EUIPO la plata cheltuielilor de judecată.
9 EUIPO și intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
10 În susținerea acțiunii formulate, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 coroborat cu articolul 4 alineatul (1) și cu articolul 6 din același regulament. În esență, aceasta impută camerei de recurs faptul de a fi apreciat că desenul sau modelul industrial contestat avea caracter individual dat fiind că impresia globală pe care o producea asupra utilizatorului avizat era diferită de impresia globală pe care desenul sau modelul industrial anterior o producea asupra acestui utilizator.
11 Acest motiv unic se structurează pe patru aspecte. În primul rând, camera de recurs s‑ar fi limitat în mod eronat doar să enumere pretinsele diferențe dintre desenele sau modelele industriale în conflict, fără a le compara și fără a face distincție între caracteristicile estetice și caracteristicile tehnice. În al doilea rând, ea ar fi reținut un grad de atenție excesiv de ridicat al utilizatorului avizat și, în consecință, ar fi acordat o prea mare importanță diferențelor dintre desenele sau modele industriale în conflict. În al treilea rând, ea ar fi săvârșit erori privind evaluarea libertății autorului. În al patrulea și ultimul rând, ar fi omis să ia în considerare anumite elemente de probă.
12 EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
13 Cu titlu introductiv, trebuie amintit că Regulamentul (CE) nr. 1891/2006 al Consiliului din 18 decembrie 2006 de modificare a Regulamentelor nr. 6/2002 și (CE) nr. 40/94 pentru ca aderarea Comunității Europene la Actul de la Geneva al Aranjamentului de la Haga privind înregistrarea internațională a desenelor și modelelor industriale să producă efecte (JO 2006, L 386, p. 14, Ediție specială, 17/vol. 3, p. 22) a introdus în Regulamentul nr. 6/2002 un titlu XIa, care cuprinde articolele 106a-106f.
14 În temeiul articolului 106a din Regulamentul nr. 6/2002, înscrierea în registrul internațional ținut de Biroul Internațional al OMPI a unei înregistrări internaționale care desemnează Uniunea Europeană produce aceleași efecte ca și când ar fi fost efectuată în registrul desenelor și modelelor comunitare al EUIPO, iar publicarea în Buletinul Biroului Internațional al OMPI a unei înregistrări internaționale care desemnează Uniunea Europeană produce aceleași efecte ca și când ar fi fost publicată în Buletinul Desenelor și Modelelor Comunitare.
15 Articolul 106f din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că o înregistrare internațională în Uniune poate fi declarată nulă în totalitate sau în parte de EUIPO, în conformitate cu procedura prevăzută în titlurile VI și VII din Regulamentul nr. 6/2002.
16 Articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că un desen sau model industrial comunitar trebuie declarat nul dacă nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 4-9 din același regulament.
17 Potrivit articolului 4 din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial comunitar numai dacă are caracter individual și de noutate.
18 Potrivit articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, caracterul individual trebuie apreciat în cazul unui desen sau model industrial comunitar înregistrat prin raportare la impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat, care trebuie să fie diferită de cea produsă de orice alt desen sau model făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate. Articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că, pentru realizarea acestei aprecieri, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial.
19 Astfel, caracterul individual al unui desen sau model industrial rezultă dintr‑o impresie globală diferită sau din lipsa unui „déjà vu” din punctul de vedere al utilizatorului avizat în raport cu orice anterioritate în cadrul patrimoniului de desene sau modele industriale, fără a ține cont de diferențele care rămân insuficient conturate pentru a afecta respectiva impresie globală, deși sunt mai mult decât niște detalii insignifiante, dar ținând cont de acele diferențe suficient de conturate pentru a crea impresii de ansamblu diferite [a se vedea Hotărârea din 7 noiembrie 2013, Budziewska/OAPI – Puma (Felină în salt), T‑666/11, nepublicată, EU:T:2013:584, punctul 29 și jurisprudența citată].
20 La aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial în raport cu orice anterioritate în cadrul patrimoniului de desene sau modele industriale, trebuie să se țină cont de natura produsului căruia i se aplică desenul sau modelul industrial sau în care el este încorporat și mai ales de sectorul industrial din care face parte, de gradul de libertate a autorului în elaborarea desenului sau modelului industrial, de o eventuală saturare a stadiului de dezvoltare care poate fi de natură să facă utilizatorul avizat mai sensibil la diferențele dintre desenele sau modelele comparate, precum și de modul în care produsul în cauză este utilizat, în special în funcție de manipulările pe care le suportă în mod normal cu această ocazie (a se vedea Hotărârea din 7 noiembrie 2013, Felină în salt, T‑666/11, nepublicată, EU:T:2013:584, punctul 31 și jurisprudența citată).
21 În sfârșit, trebuie arătat că legalitatea deciziilor camerelor de recurs trebuie apreciată doar în temeiul Regulamentului nr. 6/2002, astfel cum a fost interpretat de instanța Uniunii, iar nu pe baza unei jurisprudențe naționale, fie ea chiar întemeiată pe dispoziții similare cu cele din acest regulament [a se vedea Hotărârea din 4 iulie 2017, Murphy/EUIPO – Nike Innovate (Brățară de ceas electronic), T‑90/16, nepublicată, EU:T:2017:464, punctul 72 și jurisprudența citată].
22 Acestea sunt considerațiile în lumina cărora trebuie analizate argumentele reclamantei.
23 Este necesar ca, înainte de a analiza primul aspect, referitor la aprecierea, din punctul de vedere al acestui utilizator, a impresiei globale produse de desenele sau modelele industriale în conflict, să se statueze cu privire la al doilea aspect al motivului unic, referitor la gradul de atenție al utilizatorului avizat, apoi să se examineze motivul unic în ceea ce privește al treilea și al patrulea aspect.
Cu privire la al doilea aspect al motivului unic, referitor la gradul de atenție al utilizatorului avizat
24 În opinia reclamantei, camera de recurs a reținut un grad de atenție al utilizatorului avizat excesiv de ridicat și, în consecință, a acordat o importanță prea mare diferențelor dintre desenele sau modelele industriale în conflict.
25 Mai întâi, reclamanta afirmă că utilizatorul avizat nu este în măsură să distingă, dincolo de experiența pe care a acumulat‑o prin utilizarea produsului care încorporează desenul sau modelul industrial contestat, acele aspecte ale configurației produsului dictate de funcția sa tehnică de cele care sunt arbitrare. Diferențele dintre desenele sau modelele industriale în conflict menționate de camera de recurs ar viza detalii tehnice pe care nu le‑ar putea percepe o persoană care dispune de un anumit grad de cunoștințe legate de elementele pe care le conțin în mod normal autovehiculele. Ar fi cazul astfel, printre altele, al barei de protecție, al farurilor, al semnalizatoarelor și al hayoanelor.
26 În continuare, reclamanta arată că utilizatorul avizat acordă o importanță mai mică diferențelor dintre modelele de mașini ale aceluiași fabricant care se succed în mod direct decât diferențelor dintre modelele de autovehicule ale unor fabricanți diferiți. În ceea ce privește modelele de mașini ale aceluiași fabricant, utilizatorul avizat ar fi mai puțin atent la design decât la noutățile tehnice și la îmbunătățirile aduse în materie de securitate, de performanță și de confort la conducere. De altfel, pe de o parte, un cumpărător nu și‑ar întemeia decizia de a cumpăra un VW Caddy pe o comparație cu seriile anterioare, ci pe o comparație cu autovehiculele altor fabricanți. În susținerea acestui argument, reclamanta face trimitere la o decizie a diviziei de anulare din 13 septembrie 2016 pronunțată în procedura de nulitate înregistrată sub numărul de referință ICD 9742. Pe de altă parte, succesul VW Caddy nu s‑ar baza pe aspectul său exterior, ci pe fiabilitatea sa.
27 În sfârșit, reclamanta se întemeiază pe un articol apărut în presa automobilistică germană care subliniază lipsa de diferențe între desenele sau modelele industriale în conflict. Ea reproșează camerei de recurs că nu a luat în considerare conținutul acestuia, subliniind că acest articol conține indicii concrete cu privire la percepția utilizatorului avizat.
28 Trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței, calitatea de „utilizator” presupune ca persoana în cauză să utilizeze produsul în care este încorporat desenul sau modelul industrial în conformitate cu finalitatea pe care o are acest produs. Calificativul „avizat” sugerează totodată că utilizatorul, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaște diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care de regulă aceste desene sau modele industriale le conțin și, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenție relativ ridicat atunci când le utilizează [a se vedea Hotărârea din 20 octombrie 2011, PepsiCo/Grupo Promer Mon Graphic, C‑281/10 P, EU:C:2011:679, punctul 59 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 22 iunie 2010, Shenzhen Taiden/OAPI – Bosch Security Systems (Echipament de comunicare), T‑153/08, EU:T:2010:248, punctele 46 și 47].
29 Noțiunea de utilizator avizat trebuie înțeleasă ca o noțiune intermediară între cea a consumatorului mediu, aplicabilă în domeniul mărcilor, căruia nu i se cer cunoștințe specifice și care în general nu face o legătură directă între mărcile în conflict, și cea a specialistului expert, care deține cunoștințe tehnice aprofundate. Astfel, noțiunea de utilizator avizat poate fi înțeleasă ca desemnând un utilizator care are nu o atenție medie, ci o vigilență specifică, ca urmare fie a experienței personale, fie a cunoștințelor sale extinse cu privire la sectorul vizat (Hotărârea din 20 octombrie 2011, PepsiCo/Grupo Promer Mon Graphic, C‑281/10 P, EU:C:2011:679, punctul 53).
30 În sfârșit, Curtea a decis că însăși natura utilizatorului avizat presupune ca el să compare în mod direct, atunci când este posibil, desenul sau modelul industrial anterior cu desenul sau modelul industrial contestat (a se vedea în acest sens Hotărârea din 18 octombrie 2012, Neuman și Galdeano del Sel/José Manuel Baena Grupo, C‑101/11 P și C‑102/11 P, EU:C:2012:641, punctul 54 și jurisprudența citată).
31 În speță, la punctele 18 și 20 din decizia atacată, camera de recurs a descris utilizatorul avizat drept o persoană care, fără a fi designer sau expert tehnic, cunoaște diversele desene sau modele industriale existente în sectorul vizat, are un anumit nivel de cunoștințe în ceea ce privește elementele pe care de regulă aceste desene sau modele industriale le conțin și, datorită interesului său pentru produsele respective, dă dovadă de un grad de atenție relativ ridicat atunci când le utilizează. Utilizatorul avizat de automobile ar fi o persoană care se interesează de aceste autovehicule, le conduce și le utilizează și, pe baza lecturării opiniilor pertinente, precum și a frecventării unor expoziții și a unor concesionari de automobile, este familiarizat cu modelele disponibile pe piață. Acesta ar fi conștient de faptul că fabricanții modernizează cu regularitate modelele introduse deja pe piață, atât pe plan tehnic, cât și pe planul aspectului lor exterior. Ar mai fi de adăugat că această „mentenanță a modelelor” servește la punerea în aplicare a anumitor tendințe la modă fără a abandona totuși complet caracteristicile aspectului exterior al modelului de autovehicul vizat. În opinia camerei de recurs, niciuna dintre diferențele enumerate la punctele 40-42 de mai jos nu vor scăpa utilizatorului avizat astfel descris.
32 Trebuie constatat că argumentele reclamantei nu repun în discuție aprecierea redată mai sus a camerei de recurs în ceea ce privește gradul de atenție al utilizatorului avizat.
33 Trebuie respins mai întâi argumentul reclamantei potrivit căruia utilizatorul avizat nu este capabil să perceapă diferențele identificate de camera de recurs referitoare la barele de protecție, la faruri, la semnalizatoare și la hayoane pentru motivul că ele ar viza detalii tehnice. Pe de o parte, camera de recurs nu a menționat diferențe referitoare la semnalizatoarele din desenele sau modelele în conflict. Pe de altă parte, din decizia atacată reiese că diferențele identificate de camera de recurs referitoare la barele de protecție, la faruri și la hayoane privesc aspectul lor exterior, iar nu detaliile lor tehnice. Prin urmare, utilizatorul avizat este capabil să le perceapă. Faptul că modificarea adusă unora dintre aceste piese de automobile ar putea avea și un efect tehnic este irelevant în această privință.
34 Nu se poate admite apoi argumentul reclamantei potrivit căruia utilizatorul avizat acordă o importanță mai redusă diferențelor dintre modelele de mașini ale aceluiași fabricant care se succed în mod direct decât diferențelor dintre modelele de autovehicule ale unor fabricanți diferiți. Astfel, reclamanta nu invocă niciun element de fapt sau de drept în susținerea acestui argument, susceptibil să repună în discuție aprecierea camerei de recurs referitoare la gradul de atenție al utilizatorului avizat în cadrul comparației desenelor sau modelelor în conflict. Partea din decizia diviziei de anulare din 13 septembrie 2016, citată de reclamantă în susținerea acestui argument, este fără relevanță în această privință din moment ea nu privește gradul de atenție pe care utilizatorul avizat îl acordă modelelor succesive ale aceluiași fabricant în raport cu gradul de atenție acordat modelelor altor fabricanți. În plus, având în vedere jurisprudența citată la punctele 28 și 29 de mai sus, trebuie apreciat că sunt irelevante atât argumentul reclamantei legat de temeiul deciziilor de cumpărare, cât și faptul că succesul VW Caddy, în opinia sa, nu se bazează pe aspectul său exterior, ci pe fiabilitatea sa.
35 În sfârșit, argumentul potrivit căruia camera de recurs ar fi trebuit să ia în considerare punctul de vedere exprimat în presa automobilistică germană trebuie respins. Nu se poate exclude faptul că articolele de presă pot fi luate în considerare, dar camera de recurs nu este obligată să facă acest lucru atunci când apreciază, precum în speță, că punctul de vedere exprimat este irelevant deoarece nu reflectă impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat.
36 Așadar, al doilea aspect al motivului unic trebuie respins ca nefondat.
Cu privire la primul aspect al motivului unic, referitor la impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat
37 Reclamanta afirmă că rezultă din jurisprudență că EUIPO trebuie să compare caracteristicile desenelor sau modelelor în conflict atunci când diversele caracteristici pot influența mai mult sau mai puțin puternic aspectul exterior al desenelor sau modelelor. Astfel, pe de o parte, camera de recurs ar fi trebuit să analizeze punctele comune dintre desenele sau modelele industriale în conflict. O astfel de analiză ar fi determinat‑o să concluzioneze că desenele sau modelele industriale în conflict sunt aproape identice în ceea ce privește forma de bază a caroseriei lor, silueta, forma și dispunerea ferestrelor, parbrizul și capota, grila de radiator și farurile. Pe de altă parte, ea ar fi trebuit să facă distincție între caracteristicile estetice și caracteristicile tehnice, dat fiind că, având în vedere funcția în principal tehnică a farurilor, precum și diferențele care privesc doar culorile barelor de protecție și ale grilelor de radiator, utilizatorul avizat le‑ar acorda doar o importanță minoră în impresia sa de ansamblu. În schimb, o simplă enumerare a pretinselor diferențe dintre desenele sau modelele industriale în conflict, cum este cea făcută de camera de recurs la punctul 24 și următoarele, precum și la punctul 33 și următoarele din decizia atacată, nu i‑ar permite să stabilească dacă utilizatorul avizat va avea o impresie de ansamblu diferită.
38 Trebuie arătat că la punctele 23-31 din decizia atacată camera de recurs a apreciat caracterul individual al desenului sau modelului industrial contestat prin raportare la desenul sau modelul industrial anterior. Ea a utilizat ca bază de apreciere următoarele imagini ale desenelor sau modelelor în conflict:
Desenul sau modelul industrial contestat | Desenul sau modelul industrial anterior |
|
2/5 
1/5 
3/5 
5/5 
4/5
|
39 Camera de recurs a concluzionat, la punctele 24-29 din decizia atacată, că desenele sau modelele industriale în conflict erau net diferite.
40 În primul rând, camera de recurs a constatat, pe baza imaginilor din lateral, din față și din spate în ansamblul lor, că în desenul sau modelul industrial contestat capota era mai scurtă, iar impresia globală produsă de autovehicul era aceea că este mai lat și mai masiv, în timp ce autovehiculul care corespunde desenului sau modelului industrial anterior pare mai îngust și în formă de ladă.
41 În al doilea rând, camera de recurs a constatat, pe baza imaginilor frontale, că nu existau diferențe în ceea ce privește forma și dispunerea farurilor și a barei de protecție din față. În desenul sau modelul industrial contestat, grila de radiator îngustă, de nuanță închisă, se prelungește armonios în faruri, care sunt orientate spre exterior, aducând aminte astfel de imaginea unor ochi de pisică. Partea superioară a barei de protecție frontale este de aceeași culoare precum mașina, în timp ce partea inferioară este închisă la culoare, cu două lămpi mici, rotunde, suplimentare, care nu se regăsesc în desenul sau modelul industrial anterior. Farurile din față din desenul sau modelul industrial anterior au o formă aproape rectangulară și sunt în mod clar distincte de grila de radiator de culoare închisă de aceeași înălțime, care, împreună cu bara de protecție, de asemenea de nuanță închisă, formează o unitate compactă care contrastează prin culorile sale cu restul caroseriei (imaginea 1/5). Datorită farurilor ușor înclinate, imaginea frontală a desenului sau modelului industrial contestat amintește de fața stilizată a unei feline, o impresie care lipsește în desenul sau modelul industrial anterior. În continuare, în desenul sau modelul industrial contestat, retrovizoarele laterale sunt de aceeași culoare precum mașina, escamotabile și în ansamblu bombate, pe când cele din desenul sau modelul industrial anterior sunt plate și de nuanță închisă și contrastează astfel cu culoarea mașinii.
42 În al treilea rând, camera de recurs a constatat, pe baza imaginilor din spate, că desenul sau modelul industrial contestat ar avea un hayon dintr‑o singură bucată și o bară de protecție de aceeași culoare precum mașina. În desenul sau modelul industrial anterior, hayonul se află deasupra plăcii de înmatriculare și bara de protecție de nuanță închisă se distinge vizual de culoarea mașinii. Datorită barei de protecție integrate vizual în caroserie, imaginea din spate a desenului sau modelului industrial contestat este per ansamblu mai „musculoasă” decât cea a desenului sau modelului industrial anterior. Imaginea laterală a desenului sau modelului industrial contestat (imaginile 3.3 și 3.7) afișează în mod clar coloratura barelor de protecție din față și din spate, precum și farurile din față. În schimb, în imaginea laterală a desenului sau modelului industrial anterior, barele de protecție se demarcă net de culoarea mașinii și farurile din față sunt prea puțin vizibile.
43 Camera de recurs a concluzionat că un utilizator avizat nu pierde din vedere niciuna dintre diferențele menționate la punctele 40-42 de mai sus. Ele produc o impresie globală a autovehiculului care corespunde desenului sau modelului industrial contestat diferită de impresia globală produsă de autovehiculul care corespunde desenului sau modelului industrial anterior. Ea a constatat în special că forma și dispunerea diferite ale farurilor din față confereau autovehiculului un alt aspect, care se repercuta asupra impresiei globale.
44 Trebuie constatat că argumentele reclamantei nu repun în discuție aprecierea făcută de camera de recurs la punctele 24-31 din decizia atacată și reluate la punctele 40-43 de mai sus.
45 Mai întâi, este de subliniat că, în opoziție cu cele susținute de reclamantă, camera de recurs nu s‑a mulțumit doar să enumere diferențele dintre desenele sau modelele industriale în conflict. Pe de o parte, din cuprinsul punctului 24 din decizia atacată rezultă că aceasta a luat în considerare concordanța desenelor sau modelelor în conflict prin caroseria în formă de ladă și prin numărul și dispunerea ferestrelor, a ușilor, a farurilor, a luminilor din spate și a retrovizoarelor laterale. Pe de altă parte, din cuprinsul punctelor 25-31 din decizia atacată rezultă că ea a evaluat impresia globală produsă de desenele sau modelele industriale în conflict analizându‑le în raport cu imaginile frontale, laterale și din spate, luate atât separat, cât și împreună.
46 În susținerea argumentului său potrivit căruia camera de recurs ar fi trebuit să analizeze punctele comune ale desenelor sau modelelor industriale în conflict, reclamanta se referă la faptul că la punctul 73 din Hotărârea din 22 iunie 2010, Echipament de comunicare (T‑153/08, EU:T:2010:248), Tribunalul a apreciat că un ornament stilizat care se regăsește pe desenul sau modelul industrial contestat în acea speță nu era de natură să contrabalanseze similitudinile constatate și nu era, în consecință, suficient pentru a conferi un caracter individual respectivului desen sau model industrial. În această privință, trebuie notat că aprecierea în discuție constituie o constatare de fapt proprie cauzei respective, iar nu o cerință legală privind modul de evaluare a caracterului individual al unui desen sau model industrial.
47 În continuare, trebuie constatat că jurisprudența constantă a Curții citată la punctele 19 și 20 de mai sus nu impune o comparare a caracteristicilor pentru a stabili dacă desenul sau modelul industrial contestat produce o impresie globală asupra utilizatorului avizat diferită de cea produsă de desenul sau modelul industrial anterior. În condițiile în care, precum în speță, evaluarea diferențelor suficient conturate dintre desenele sau modelele industriale în conflict indică destul de clar că desenul sau modelul industrial contestat produce asupra utilizatorului avizat o impresie globală diferită de cea produsă de desenul sau modelul industrial anterior, nu se poate impune EUIPO să efectueze o comparație a fiecăreia dintre caracteristicile desenelor sau modelelor în conflict.
48 În sfârșit, nu poate fi primit argumentul potrivit căruia camera de recurs ar fi trebuit să facă distincție între caracteristicile estetice și caracteristicile tehnice. Pe de o parte, trebuie constatat că reclamanta nu indică niciun element de fapt sau de drept în susținerea afirmației sale potrivit căreia, în viziunea sa de ansamblu, utilizatorul avizat acordă doar o importanță minoră farurilor, dată fiind funcția lor în principal tehnică, și diferențelor privind culorile barelor de protecție și ale grilelor de radiator. Pe de altă parte, chiar dacă aceste caracteristici au o funcție tehnică, ele nu sunt pur funcționale, iar aspectul lor exterior este modificabil, astfel încât eventualele diferențe de formă și de poziționare pot influența impresia globală a produsului în care ele au fost încorporate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 iulie 2017, Brățară de ceas electronic, T‑90/16, nepublicată, EU:T:2017:464, punctul 61).
49 Rezultă că primul aspect al motivului unic trebuie respins ca nefondat.
Cu privire la al treilea aspect al motivului unic, referitor la libertatea autorului
50 Camera de recurs a descris libertatea autorului autovehiculelor de turism la punctul 17 din decizia atacată. Ea a constatat că această libertate era limitată de funcția tehnică a unui autovehicul cu motor care servește la transportul de persoane și de mărfuri. Pe de altă parte, ar exista cerințe legale în special în ceea ce privește securitatea rutieră. În schimb, libertatea autorului nu ar putea fi supusă niciunei limitări legate de conceperea caracteristicilor tehnice și legale. Eventualele așteptări ale pieței sau unele tendințe în materie de design nu ar reprezenta limitări pertinente privind libertatea autorului.
51 Reclamanta susține, pe de o parte, că argumentele invocate în cadrul primelor două aspecte ale motivului unic sunt cu atât mai mult valabile cu cât autorul se bucură de o mare libertate. Pe de altă parte, ea afirmă că existența unor eventuale limitări impuse de piață autorului nu ar trebui să fie luate în considerare la aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat.
52 EUIPO contraargumentează arătând că reclamanta nu evocă nici cea mai mică obiecție și că el nu poate formula, așadar, nicio observație cu privire la acest aspect.
53 Trebuie amintit că, potrivit articolului 21 primul paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, aplicabil procedurii în fața Tribunalului în temeiul articolului 53 primul paragraf din același statut, precum și articolului 177 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, orice cerere trebuie să indice în special obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor invocate. Această mențiune trebuie să fie suficient de clară și de precisă pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Tribunalului să se pronunțe asupra acțiunii. Același lucru este valabil pentru fiecare concluzie, care trebuie însoțită de motive și de argumente care să permită atât pârâtului, cât și judecătorului să îi aprecieze temeinicia. Astfel, este necesar ca elementele esențiale de fapt și de drept pe care aceasta se întemeiază să rezulte, cel puțin în mod sumar, dar coerent și comprehensibil, din chiar textul cererii introductive. Cerințe similare se impun atunci când o critică sau un argument este invocat în susținerea unui motiv [a se vedea Hotărârea din 13 martie 2013, Biodes/OAPI – Manasul Internacional (FARMASUL), T‑553/10, nepublicată, EU:T:2013:126, punctul 22 și jurisprudența citată].
54 Trebuie constatat că reclamanta nu contestă constatările făcute de camera de recurs potrivit cărora libertatea autorului este limitată, pe de o parte, de funcția tehnică a unui autovehicul cu motor care servește la transportul de persoane și de mărfuri și, pe de altă parte, de existența unor cerințe legale în special în ceea ce privește securitatea rutieră. Pe de altă parte, EUIPO și reclamanta admit deopotrivă că eventualele așteptări ale pieței sau unele tendințe în materie de design nu reprezintă limitări relevante pentru libertatea autorului [a se vedea în acest sens Hotărârea din 4 februarie 2014, Sachi Premium‑Outdoor Furniture/OAPI – Gandia Blasco (Fotoliu), T‑357/12, nepublicată, EU:T:2014:55, punctele 23 și 24 și jurisprudența citată].
55 În plus, trebuie arătat că reclamanta nu indică niciun element de fapt sau de drept în susținerea acestui aspect al motivului unic. Ea nu explică în ce ar consta eroarea săvârșită de camera de recurs la aprecierea gradului de libertate a autorului.
56 Așadar, al treilea aspect al motivului unic trebuie respins ca nefondat.
Cu privire la al patrulea aspect al motivului unic, întemeiat pe faptul că anumite elemente de probă ar fi trebuit luate în considerare de camera de recurs
57 Reclamanta arată că ar fi trebuit luate în considerare de camera de recurs, pe de o parte, o imagine intitulată „VW Caddy Life (2004-2010)”, prezentată într‑un articol din enciclopedia online Wikipedia, și, pe de altă parte, o imagine care figurează într‑o ofertă de autovehicule de ocazie, pe care le‑a anexat la cererea sa de declarare a nulității. Luarea în considerare a acestor imagini ar fi importantă deoarece autovehiculul care este reprodus în cuprinsul acestora are o bară de protecție de aceeași culoare precum restul autovehiculului. Diferența de culoare la nivelul barei de protecție, evocată de mai multe ori în decizia atacată, ar fi deci fără efect.
58 Reclamanta reproșează de asemenea camerei de recurs că nu a luat în considerare un articol publicat online deoarece nu era atașat. Potrivit acesteia, articolul era anexat la memoriul din 13 ianuarie 2017 adresat camerei de recurs.
59 Se impune constatarea faptului că în mod întemeiat camera de recurs a înlăturat din analiza sa imaginea prezentată într‑un articol din enciclopedia online Wikipedia. Trebuie amintit că, pentru a aprecia valoarea probatorie a unui document, trebuie să se verifice credibilitatea și veridicitatea informației pe care acesta o conține. Trebuie să se țină cont în special de originea documentului, de împrejurările elaborării sale și de destinatarul acestuia și trebuie să se ridice problema dacă, având în vedere conținutul său, pare temeinic și fiabil [a se vedea Hotărârea din 9 martie 2012, Coverpla/OAPI – Heinz‑Glas (Flacon), T‑450/08, nepublicată, EU:T:2012:117, punctul 26 și jurisprudența citată]. În speță, având în vedere faptul că Wikipedia este o enciclopedie online care poate fi oricând modificată de orice utilizator de internet, trebuie să se considere că respectiva imagine are o valoare probatorie extrem de limitată [a se vedea în acest sens Hotărârea din 10 februarie 2010, O2 (Germany)/OAPI (Homezone), T‑344/07, EU:T:2010:35, punctul 46].
60 În ceea ce privește obiecția potrivit căreia camera de recurs nu a luat în considerare imaginea care figurează în oferta de mașini de ocazie, trebuie arătat că este esențial ca organele EUIPO să dispună de o imagine a desenului sau modelului industrial anterior care să permită observarea aspectului exterior al produsului în care desenul sau modelul industrial este încorporat și identificarea de o manieră precisă și certă a desenului sau modelului industrial anterior pentru a proceda, conform articolelor 5-7 din Regulamentul nr. 6/2002, la evaluarea noutății și a caracterului individual ale desenului sau modelului industrial contestat și la compararea desenelor sau modelelor în discuție pe care această evaluare o implică. Astfel, a examina dacă desenul sau modelul industrial contestat este efectiv lipsit de noutate sau de caracter individual presupune să existe un desen sau model industrial anterior precis și determinat (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 64).
61 Revine părții care a formulat cererea de declarare a nulității să ofere EUIPO indicațiile necesare, în special identificarea și reproducerea precise și complete ale desenului sau modelului industrial a cărui anterioritate este invocată, pentru a demonstra că desenul sau modelul industrial contestat nu poate fi înregistrat în mod valabil (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 65).
62 Nu se poate impune EUIPO să combine, în special la aprecierea noutății desenului sau modelului industrial contestat, diferitele elemente ale desenului sau modelului industrial anterior deoarece revine părții care a solicitat declararea nulității să depună o reprezentare completă a acestui desen sau model industrial anterior. În fond, orice eventuală combinație ar conține imperfecțiuni întrucât ar impune în mod obligatoriu efectuarea de aproximări (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 69). Situația este aceeași în ceea ce privește aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat. Astfel, pentru ca un desen sau model industrial să poată fi apreciat ca având caracter individual, impresia globală pe care acest desen sau model industrial o produce asupra utilizatorului avizat trebuie să fie diferită de cea produsă asupra unui astfel de utilizator prin unul sau mai multe desene sau modele anterioare, luate individual, iar nu printr‑o combinație de elemente izolate, întemeiate pe mai multe desene sau modele anterioare (Hotărârea din 19 iunie 2014, Karen Millen Fashions, C‑345/13, EU:C:2014:2013, punctul 35).
63 În speță, reclamanta pretinde ca EUIPO nu doar să combine diferite reprezentări ale produsului în care a fost încorporat desenul sau modelul industrial anterior, ci și să înlocuiască un element care apare în majoritatea reprezentărilor, și anume o bară de protecție de culoare diferită de cea a autovehiculului, printr‑un element care nu apare decât într‑o singură reprezentare, mai exact o bară de protecție de aceeași culoare cu cea a autovehiculului. Prin urmare, reclamanta nu a furnizat EUIPO identificarea și reproducerea precise și complete ale desenului sau modelului industrial a cărui anterioritate a fost invocată în cadrul acestui motiv. În consecință, camera de recurs nu a săvârșit o eroare atunci când nu a luat în considerare faptul că produsul în care desenul sau modelul industrial anterior a fost încorporat care figurează în oferta de mașini de ocazie are o bară de protecție de aceeași culoare cu cea a autovehiculului.
64 Referitor la articolul online pe care camera de recurs l‑ar fi ignorat, trebuie constatat că aceasta din urmă nu era obligată să îl ia în considerare din moment ce nu era relevant întrucât, după cum rezultă din cuprinsul punctului 34 din decizia atacată, el nu oferea informații cu privire la impresia globală produsă asupra utilizatorului avizat. Pe de altă parte, mențiunea, care figurează tot la punctul 34 din decizia atacată, potrivit căreia articolul în cauză nu era în realitate atașat la observațiile formulate de reclamantă a fost făcută cu titlu suplimentar, astfel încât este inoperantă obiecția reclamantei întemeiată pe faptul că el ar fi trebuit să fie luat în considerare de camera de recurs pentru că era într‑adevăr atașat.
65 Rezultă din toate cele ce precedă că trebuie să se respingă al patrulea aspect al motivului unic și, prin urmare, acțiunea în totalitate, fără a fi nevoie a se statua cu privire la admisibilitatea celui de al doilea capăt de cerere, prin care se solicită ca Tribunalul să declare nulitatea desenului sau modelului industrial contestat.
Cu privire la cheltuielile de judecată
66 Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor EUIPO și ale intervenientei.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a opta)
declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Rietze GmbH & Co. KG la plata cheltuielilor de judecată.
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 6 iunie 2019.
Semnături