Cerere de decizie preliminară introdusă de Amtsgerichts Hamburg (Germania) la 30 august 2019 – EU/PE Digital GmbH

(Cauza C-641/19)

Limba de procedură: germana

Instanța de trimitere

Amtsgerichts Hamburg

Părțile din procedura principală

Reclamantă: EU

Pârâtă: PE Digital GmbH

Întrebările preliminare

Având în vedere considerentul (50) al Directivei 2011/83, articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011¹ trebuie interpretat în sensul că suma pe care consumatorul trebuie să o plătească, care este „proporțională cu ceea ce s-a furnizat până la momentul în care consumatorul a informat comerciantul cu privire la exercitarea dreptului de retragere, în raport cu acoperirea totală a contractului” se calculează exclusiv pro rata temporis în cazul unui contract în temeiul căruia nu trebui să se furnizeze un serviciu unic, ci un serviciu global care este compus din mai multe servicii parțiale, în cazul în care consumatorul plătește pro rata temporis pentru serviciul global, însă serviciile parțiale sunt furnizate în momente diferite?

Articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2011/83 trebuie interpretat în sensul că suma pe care consumatorul trebuie să o plătească, care este „proporțională cu ceea ce s-a furnizat până la momentul în care consumatorul a informat comerciantul cu privire la exercitarea dreptului de retragere, în raport cu acoperirea totală a contractului” se calculează exclusiv pro rata temporis și în cazul în care un serviciu (parțial) a fost furnizat în mod continuu, dar acesta are o valoare mai mare sau mai mică pentru consumator la începutul perioadei contractuale?

Articolul 2 punctul 11 din Directiva 2011/83 și articolul 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2019/770 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019² trebuie interpretate în sensul că pot reprezenta „conținut digital” în sensul articolului 2 punctul 11 din Directiva 2011/83 și al articolului 2 punctul 1 din Directiva (UE) 2019/770 de asemenea fișierele care sunt puse la dispoziție ca serviciu parțial în cadrul unui serviciu global furnizat cu precădere ca „serviciu digital” în sensul articolului 2 punctul 2 din Directiva 2019/770, cu consecința că comerciantul poate înceta dreptul de retragere cu privire la serviciul parțial în conformitate cu articolul 16 litera (m) din Directiva 2011/83, dar, în cazul în care comerciantul nu reușește acest lucru, consumatorul ar putea rezilia contractul în totalitate și nu ar trebui să plătească nicio compensație pentru acest serviciu parțial în temeiul articolului 14 alineatul (4) litera (b) punctul (ii)?

Având în vedere considerentul (50) al Directivei 2011/83, articolul 14 alineatul (3) din Directiva 2011/83 trebuie interpretat în sensul că prețul total convenit prin contract pentru un serviciu în sensul articolului 14 alineatul (3) a treia teză din Directiva 2011/83 este „excesiv” dacă este cu mult mai mare decât prețul total convenit cu un alt consumator pentru un serviciu cu un conținut identic furnizat de același comerciant pe aceeași perioadă contractuală și, în plus, în aceleași condiții-cadru?

____________

¹     Directiva 2011/83/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2011 privind drepturile consumatorilor, de modificare a Directivei 93/13/CEE a Consiliului și a Directivei 1999/44/CE a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 85/577/CEE a Consiliului și a Directivei 97/7/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO 2011, L 304, p. 64).

²     Directiva (UE) 2019/770 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 mai 2019 privind anumite aspecte legate de contractele de furnizare de conținut digital și de servicii digitale (JO 2019, L 136, p. 1).