Language of document :

Recurs introdus la 13 iulie 2018 de Mylène Troszczynski împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 16 mai 2018 în cauza T-626/16, Troszczynski/Parlamentul

(Cauza C-462/18 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Mylène Troszczynski (reprezentant: F. Wagner, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European

Concluziile

Anularea Hotărârii Tribunalului pronunțate la 16 mai 2018 în cauza T-626/16;

prin urmare:

anularea deciziei Secretarului General al Parlamentului European din 23 iunie 2016, adoptată în temeiul articolului 68 din Decizia 2009/C 159/01 a Biroului Parlamentului European din 19 mai și 9 iulie 2008 „privind normele de aplicare a Statutului deputaților în Parlamentul European”, cu modificările ulterioare, prin care se constată o creanță în cuantum de 56 554 de euro;

anularea notei de debit nr. 2016-888 notificate la 30 iunie 2016 prin care se informează recurenta că s-a constatat o creanță față de aceasta prin decizia Secretarului General din 23 iunie 2016 „privind recuperarea sumelor plătite în mod nejustificat cu titlu de asistență parlamentară, în aplicarea articolului 68 din NASD și a articolelor 78, 79 și 80 din RF”;

pronunțarea cu privire la suma care trebuie alocată recurentei pentru repararea prejudiciului său moral care rezultă din acuzațiile nefondate emise înainte de formularea vreunor concluzii ale anchetei, din atingerea adusă imaginii sale și din perturbarea foarte importantă provocată în viața sa personală și politică prin decizia atacată;

pronunțarea cu privire la suma care trebuie alocată recurentei cu titlu de cheltuieli de procedură;

obligarea Parlamentului la plata tuturor cheltuielilor de judecată;

cu titlu interlocutoriu: invitarea Parlamentului să prezinte dosarul administrativ al J.O. și dosarul OLAF care îl privește.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv este întemeiat pe o eroare de drept și pe încălcarea unor norme fundamentale de procedură. Pe de o parte, hotărârile Tribunalului în cauzele Bilde și Montel constituie un fapt nou, intervenit după închiderea fazei scrise a procedurii, și au clarificat natura și numărul probelor care trebuie furnizate. Condițiile articolului 85 alineatul (3) din Regulamentul de procedură erau îndeplinite. Pe de altă parte, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a afirmat că nu putea lua în considerare alte elemente de fapt decât cele prezentate Secretarului General. Procedura în restituirea plății nedatorate este asimilabilă unei acțiuni de plin contencios, în care pot fi furnizate toate înscrisurile utile pentru buna apreciere a litigiului, chiar în cursul procedurii.

Al doilea motiv este întemeiat pe încălcarea de către Tribunal a dreptului la apărare și a unor norme fundamentale de procedură. Pe de o parte, Tribunalul nu a permis o dezbatere loială și contradictorie prin faptul că nu a impus respectarea de către Parlament a articolelor 41 și 42 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Parlamentul dispune de dosarul administrativ și de dosarul OLAF din care poate trage foloase după bunul său plac, întrucât în ambele dosare se pot găsi probe privind activitatea desfășurată, care însă rămân ascunse pentru recurentă. Pe de altă parte, Tribunalul a săvârșit o eroare de apreciere atunci când a considerat legală lipsa audierii personale a recurentei de către Secretarul General.

Al treilea motiv este întemeiat pe o eroare de drept, pe o eroare de calificare a naturii juridice a faptelor și a elementelor de probă, pe discriminare, pe fumus persecutionis, pe încălcarea principiilor încrederii legitime și legalității, precum și pe abuzul de putere. În primul rând, lipsa unei analize critice a înscrisurilor furnizate constituie un viciu de motivare. În al doilea rând, există o atingere adusă drepturilor politice ale asistenților. În al treilea rând, în materia restituirii plății nedatorate, riscul probei este suportat mai întâi de administrație care trebuie să furnizeze motive justificate pentru punerea în discuție a acquis-ului. În al patrulea rând, a existat un tratament discriminatoriu din partea Președintelui și a Secretarului General al Parlamentului împotriva deputaților din Front National. În sfârșit, refuzul de a furniza dosarul administrativ și dosarul OLAF pune în discuție principiul încrederii legitime și principiul legalității și constituie un abuz de putere.

____________