Language of document :

Acțiune introdusă la 24 aprilie 2020 – Comisia Europeană/Consiliul Uniunii Europene

(Cauza C-180/20)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Comisia Europeană (reprezentanți: M. Kellerbauer, T. Ramopoulos, agenți)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile reclamantei

anularea Deciziei (UE) 2020/2451 a Consiliului din 17 februarie 2020 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Consiliului de parteneriat constituit prin Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, [denumit în continuare „acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat”] în ceea ce privește adoptarea regulamentului de procedură al Consiliului de parteneriat, a celui al Comitetului de parteneriat și a celui al subcomitetelor specializate și al altor organisme înființate de Consiliul de parteneriat, și în ceea ce privește stabilirea listei subcomitetelor, în aplicarea acordului respectiv, cu excepția titlului II din acesta (denumită în continuare „Decizia 2020/245 a Consiliului”) și a Deciziei (UE) 2020/2462 a Consiliului din 17 februarie 2020 privind poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul Consiliului de parteneriat constituit prin Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de o parte, și Republica Armenia, pe de altă parte, în ceea ce privește adoptarea regulamentului de procedură al Consiliului de parteneriat, a celui al Comitetului de parteneriat și a celui al subcomitetelor specializate și al altor organisme înființate de Consiliul de parteneriat, și în ceea ce privește stabilirea listei subcomitetelor, în aplicarea titlului II din acordul respectiv (denumită în continuare „Decizia 2020/246 a Consiliului”);

obligarea Consiliului Uniunii Europene la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Comisia susține că i) excluderea titlului II din acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat din domeniul de aplicare al Deciziei 2020/245 a Consiliului, (ii) adoptarea separată a Deciziei 2020/246 a Consiliului cu privire exclusiv la titlul II din acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat, care este întemeiată pe temeiul juridic material al articolului 37 TFUE și (iii) adăugarea celui de al doilea paragraf al articolului 218 alineatul (8) TFUE, care prevede că Consiliul hotărăște în unanimitate în cazul în care acordul se referă la un domeniu pentru care este necesară unanimitatea, încalcă tratatul astfel cum a fost interpretat de Curte.

Acest motiv este întemeiat pe următoarele argumente.

În primul rând, în temeiul unei jurisprudențe constante a Curții, temeiul juridic material al unei decizii a Consiliului întemeiate pe articolul 218 alineatul (9) TFUE referitoare la poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul unor organisme create printr-un acord trebuie determinat în conformitate cu centrul de gravitate al acordului în ansamblul său. Acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat privește în principal comerțul și cooperarea pentru dezvoltare, precum și comerțul în serviciile de transport, legăturile dintre acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat și PESC nefiind în schimb îndeajuns de importante pentru a justifica un temei juridic material din cadrul PESC în ceea ce privește acordul în ansamblul său. Prin urmare, Consiliul a comis o eroare prin includerea articolului 37 TUE în temeiul juridic al Deciziei 2020/246, iar această decizie a fost adoptată în mod greșit potrivit regulii de vot care impune unanimitatea.

În al doilea rând, instituțiile Uniunii nu au libertatea de a scinda în mod artificial un act unic în diverse părți, creând astfel părți care au centre de gravitate distincte, în caz contrar ele fiind autorizate să eludeze cerința stabilită la articolul 13 TUE potrivit căreia fiecare instituție acționează în limitele atribuțiilor care îi sunt conferite prin tratate, în conformitate cu procedurile, condițiile și scopurile prevăzute de acestea. Atunci când stabilește poziția care urmează să fie adoptată în numele Uniunii în cadrul unui organism creat printr-un acord în temeiul articolului 218 alineatul (9) TFUE cu privire la normele care reglementează funcționarea acelui organism pentru toate dispozițiile acordului, scindarea deciziei Consiliului în două decizii nu poate fi justificată. Având în vedere că acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat nu face distincție între normele de procedură care se aplică atunci când organismele vizate acționează în temeiul titlului II sau al altor titluri din acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat, Consiliul a comis o greșeală atunci când a adoptat două decizii distincte, dintre care una privește exclusiv titlul II din acordul de parteneriat cuprinzător și consolidat.

____________

1     JO 2020, L 52, p. 3.

2     JO 2020, L 52, p. 5.