Recurs introdus la 20 aprilie 2016 de Simet SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) din 3 martie 2016 în cauza T-15/14, Simet/Comisia
(Cauza C-232/16 P)
Limba de procedură: italiana
Părțile
Recurentă: Simet SpA (reprezentanți: A. Clarizia, C. Varrone, P. Clarizia, avocați)
Cealaltă parte din procedură: Comisia Europeană
Concluziile recurentei
Anularea hotărârii atacate (cauza T-15/14), prin care Tribunalul a respins acțiunea având ca obiect anularea Deciziei 2014/201/UE a Comisiei din 2 octombrie 2013 privind compensația plătibilă societății Simet SpA pentru serviciile de transport public prestate în perioada 1987-2003 [ajutor de stat SA.33037 (2012/C) – Italia] și anularea deciziei menționate;
obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.
Motivele și principalele argumente
Reclamanta consideră că hotărârea încalcă:
- articolul 107 TFUE, întrucât consideră că plata către Simet a compensației, acordată în temeiul unei hotărâri a Consiglio di Stato italian și notificată de autoritățile italiene, ar fi constituit un ajutor de stat, în timp ce litigiul soluționat de instanța națională privea repararea prejudiciului suferit de reclamantă ca urmare a nelegalităților care caracterizaseră actele Ministerului Infrastructurii și Transporturilor în raport cu serviciile publice de transport interregional rutier prestate în perioada 1987-2003;
- Regulamentul (CEE) nr. 1191/691 , întrucât Tribunalul nu a constatat faptul că reglementarea italiană nu era conformă cu regulamentul menționat din două motive: 1) întrucât aceasta impunea persoanelor private să își desfășoare activitatea economică sub formă de serviciu public, în timp ce, în temeiul Regulamentului nr. 1191/69, această modalitate de desfășurare a activității de întreprindere este interzisă, în măsura în care serviciul public necesită supunerea concesionarului la respectarea obligațiilor de serviciu public; 2) întrucât aceasta nu prevedea compensarea obligațiilor de serviciu îndeplinite de întreprindere; în urma modificărilor introduse prin Regulamentul (CEE) nr. 1893/912 , Simet nu mai putea fi supusă vreunei obligații de serviciu public, fiind vorba despre o întreprindere de transport interregional de persoane cu autobuzul;
- Regulamentul (CEE) nr. 1191/69, în special întrucât Tribunalul a considerat în mod eronat legitimă decizia Comisiei potrivit căreia plățile către Simet ar fi constituit un ajutor de stat, deoarece, având în vedere că societatea nu ar fi separat din punct de vedere contabil costurile suportate pentru această activitate, ar fi existat un risc de supracompensare. În mod contrar față de cele afirmate de Tribunal, articolul 5 și următoarele din regulament prevedeau o metodă diferită de determinare a măsurii compensatorii, bazată pe „repercusiunile’’ pe care impunerea acestor obligații de serviciu public le-ar fi putut avea asupra pierderii competitivității întreprinderii în ansamblul său;
- principiile în materia reparării prejudiciului suferit de persoane private ca urmare a încălcării dreptului Uniunii, principii în temeiul cărora, dacă o autoritate a unui stat membru adoptă, în cadrul competenței sale, o măsură administrativă contrară față de ceea ce prevede dreptul Uniunii, această autoritate are obligația de a-și asuma repararea prejudiciului suferit de destinatarul măsurii, având în vedere caracterul nelegal al acesteia.
____________1 Regulamentul nr. 1191/69 (CEE) al Consiliului din 26 iunie 1969 privind acțiunea statelor membre în ceea ce privește obligațiile inerente noțiunii de serviciu public în domeniul transportului feroviar, rutier și pe căi navigabile interioare (JO L 156, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 1, p. 25).
2 Regulamentul (CEE) nr. 1893/91 al Consiliului din 20 iunie 1991 de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1191/69 privind acțiunea statelor membre în ceea ce privește obligațiile inerente noțiunii de serviciu public în domeniul transportului feroviar, rutier și naval (JO L 169, p. 1, Ediție specială, 07/vol. 2, p. 59).