Cauza C‑463/13

Stanley International Betting Ltd
și
Stanleybet Malta Ltd

împotriva

Ministero dell’Economia e delle Finanze
și
Agenzia delle Dogane e dei Monopoli di Stato

(cerere de decizie preliminară formulată de Consiglio di Stato)

„Trimitere preliminară – Articolele 49 TFUE și 56 TFUE – Libertatea de stabilire – Libera prestare a serviciilor – Jocuri de noroc – Reglementare națională – Reorganizarea sistemului concesiunilor printr‑o aliniere temporală a termenelor de expirare – Nouă cerere de ofertă – Concesiuni cu o durată mai mică decât cea a concesiunilor anterioare – Restricție – Motive imperative de interes general – Proporționalitate”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a treia) din 22 ianuarie 2015

1.        Întrebări preliminare – Admisibilitate – Necesitatea de a furniza Curții suficiente precizări asupra contextului factual și normativ

(art. 267 TFUE)

2.        Libertatea de stabilire – Libera prestare a serviciilor – Restricții – Jocuri de noroc – Legislație națională care prevede organizarea unei noi proceduri de cerere de ofertă pentru acordarea de concesiuni cu o durată mai mică decât cea a concesiunilor atribuite anterior, ca urmare a unei reorganizări a sistemului printr‑o aliniere temporală a termenelor de expirare – Justificare legată de interesul general – Proporționalitate – Admisibilitate

(art. 49 TFUE și 56 TFUE)

1.        A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 26 și 27)

2.        Articolele 49 TFUE și 56 TFUE, precum și principiile egalității de tratament și efectivității trebuie interpretate în sensul că nu se opun unei legislații naționale care prevede organizarea unei noi proceduri de cerere de ofertă pentru acordarea de concesiuni cu o durată mai mică decât cea a concesiunilor atribuite anterior, ca urmare a unei reorganizări a sistemului printr-o aliniere temporală a termenelor de expirare a concesiunilor.

Astfel, chiar dacă această legislație constituie un obstacol în calea libertăților garantate la articolele 49 TFUE și 56 TFUE, reorganizarea sistemului concesiunilor amintită mai sus poate să contribuie la urmărirea coerentă a obiectivelor legitime privind reducerea ocaziilor de joc sau combaterea criminalității legate de aceste jocuri și poate îndeplini în egală măsură cerințele de proporționalitate prevăzute.

În cazul în care se dovedește că, în viitor, autoritățile naționale intenționează să reducă numărul de concesiuni acordate sau să exercite un control mai strict asupra activităților în domeniul jocurilor de noroc, adoptarea unor asemenea măsuri ar fi facilitată în ipoteza în care toate concesiunile sunt atribuite pentru aceeași durată și expiră în același timp.

(a se vedea punctele 46 și 53-55 și dispozitivul)