Cauza T‑198/12 R

Republica Federală Germania

împotriva

Comisiei Europene

„Măsuri provizorii – Valori‑limită pentru antimoniu, arsen, bariu, plumb și mercur prezente în jucării – Refuzul Comisiei de a aproba în întregime dispozițiile naționale notificate de autoritățile germane care mențin valori limită pentru aceste substanțe – Cerere de măsuri provizorii – Admisibilitate – Urgență – Fumus boni iuris – Evaluare comparativă a intereselor”

Sumar – Ordonanța președintelui Tribunalului din 15 mai 2013

1.      Procedură privind măsurile provizorii – Suspendarea executării – Măsuri provizorii –Condiții de dispunere – Fumus boni iuris – Urgență – Prejudiciu grav și ireparabil – Caracter cumulativ – Evaluare comparativă a tuturor intereselor în cauză – Putere de apreciere a judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii

[art. 256 alin. (1) TFUE, art. 278 TFUE și 279 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 104 alin. (2)]

2.      Procedură privind măsurile provizorii – Măsuri provizorii – Obiectiv – Deplina eficacitate a viitoarei hotărâri pe fond fără a prejudeca sensul acesteia și fără a o lipsi de efect util – Cerere prin care se solicită să se dispună măsuri care depășesc cadrul litigiului principal și care necesită o apreciere prima facie a unor elemente străine acestuia – Inadmisibilitate – Putere de apreciere a judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii – Efecte ale deciziei pronunțate în procedura privind măsurile provizorii care pot depăși efectele aferente unei hotărâri de anulare

(art. 279 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 104)

3.      Procedură privind măsurile provizorii – Măsuri provizorii – Cerere de măsuri provizorii în cadrul unei acțiuni în anulare a unei decizii negative – Admisibilitate

(art. 279 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 104

4.      Măsuri provizorii – Suspendarea executării – Condiții de dispunere – Fumus boni iuris

(art. 278 TFUE)

5.      Apropierea legislațiilor – Articolul 114 TFUE – Procedură de aprobare a dispozițiilor derogatorii de drept intern – Cerere prin care se urmărește menținerea unor dispoziții naționale preexistente – Posibilitatea statului membru solicitant de a‑și întemeia cererea pe o evaluare a riscului pentru sănătatea publică diferită de cea reținută de legiuitorul Uniunii – Obligația de stabilire a unui nivel de protecție a sănătății publice mai ridicat decât cel stabilit de măsura de armonizare a Uniunii – Obligația de respectare a principiului proporționalității

[art. 114 alin. (4) și (6) TFUE]

6.      Procedură privind măsurile provizorii – Măsuri provizorii – Urgență – Prejudiciu grav și ireparabil – Sarcina probei

(art. 279 TFUE)

7.      Procedură privind măsurile provizorii – Măsuri provizorii – Condiții de dispunere – Urgență – Protecția sănătății – Principiul precauției – Luare în considerare de către judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii

(art. 279 TFUE)

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 20-22 și 80)

2.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 28, 33, 35 și 36)

3.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 28-30, 32 și 39)

4.      Într‑o procedură privind măsurile provizorii, condiția privind fumus boni iuris este îndeplinită atunci când cel puțin unul dintre motivele invocate de reclamant în susținerea acțiunii principale este, la prima vedere, pertinent și, în orice caz, nu este lipsit de temei. Este suficient în acest sens ca motivul respectiv să ridice probleme complexe și delicate care, la prima vedere, nu pot fi înlăturate ca fiind lipsite de pertinență, ci necesită o examinare aprofundată, care este rezervată instanței competente să se pronunțe asupra fondului, sau să reiasă din argumentele prezentate de părți că există, în cadrul procedurii principale, o controversă juridică semnificativă, a cărei soluție nu este evidentă de la bun început.

(a se vedea punctul 40)

5.      În cadrul adoptării unei măsuri de armonizare a legislațiilor, un stat membru poate, pentru a justifica menținerea dispozițiilor sale naționale, să invoce faptul că evaluează riscul pentru sănătatea publică în alt mod decât cel utilizat de legiuitorul Uniunii în măsura în cauză. Statul membru solicitant trebuie numai să stabilească, cu această ocazie, că normele sale naționale asigură un nivel de protecție a sănătății publice mai ridicat decât măsura de armonizare din dreptul Uniunii și că acestea nu depășesc ceea ce este necesar pentru a atinge acest obiectiv.

(a se vedea punctele 53 și 64)

6.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 68)

7.      Judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii trebuie să țină seama de considerațiile întemeiate pe principiul precauției și care privesc existența și gravitatea riscurilor potențiale pentru sănătate atunci când trebuie să soluționeze problema dacă un act juridic este susceptibil, cu un grad de probabilitate suficient, să cauzeze prejudicii grave și ireparabile pentru sănătate. În special, acesta nu poate înlătura astfel de prejudicii ca fiind pur ipotetice pentru simplul motiv că persistă incertitudini științifice cu privire la eventualele riscuri pentru sănătate.

(a se vedea punctul 73)