Cerere de decizie preliminară introdusă de Lietuvos Aukščiausiasis Teismas (Lituania) la 18 octombrie 2016 – Šiaulių regiono atliekų tvarkymo centras și „Specializuotas transportas” UAB
(Cauza C-531/16)
Limba de procedură: lituaniana
Instanța de trimitere
Lietuvos Aukščiausiasis Teismas
Părțile din procedura principală
Reclamante: Šiaulių regiono atliekų tvarkymo centras și „Specializuotas transportas” UAB
Pârâte: „VSA Vilnius” UAB, „Švarinta” UAB, „Specializuotas transportas” UAB și „Ecoservice” UAB
Întrebările preliminare
Principiul liberei circulații a persoanelor și a serviciilor, prevăzut la articolul 45 TFUE și, respectiv, la articolul 56 TFUE, principiile egalității de tratament a ofertanților și transparenței prevăzute la articolul 2 din Directiva 2004/181 și principiul concurenței libere și echitabile între operatorii economici, care decurge din principiile menționate anterior (împreună sau separat, dar fără o limitare la aceste dispoziții) trebuie să fie înțelese și interpretate în sensul că:
dacă niște ofertanți între care există legături economice, de gestiune, financiare sau de alt tip care pot să genereze îndoieli privind independența lor și protecția informațiilor confidențiale și/sau să ofere condițiile prealabile (potenţiale) pentru ca ei să beneficieze de un avantaj față de alți ofertanți, au decis să depună oferte separate (independente) în cadrul aceleiași proceduri de achiziții publice, aceştia sunt obligați să dezvăluie în orice caz raporturile respective dintre ei autorității contractante, chiar dacă autoritatea contractantă nu solicită informații în acest sens în mod explicit, indiferent dacă normele juridice naționale care reglementează achizițiile publice precizează sau nu precizează că există de fapt o asemenea obligație?
În cazul în care răspunsul la prima întrebare:
a) este afirmativ (altfel spus, ofertanții trebuie să dezvăluie în orice caz legăturile dintre ei autorității contractante), faptul că obligația menționată nu a fost respectată într-o astfel de situație sau că nu a fost respectată în mod corespunzător este suficient pentru ca autoritatea contractantă să considere sau pentru ca un organism responsabil de soluționarea căilor de atac (instanță) să decidă că ofertanții afiliați care au depus oferte separate în cadrul aceleiași proceduri de achiziții publice nu participă la aceasta în condiții de concurență efectivă (ci simulează existența concurenței)?
b) este negativ (altfel spus, ofertanții nu au nicio obligație suplimentară – care nu este prevăzută în legislație sau în condițiile privind achizițiile publice – de a dezvălui legăturile dintre ei), riscul pe care îl presupune participarea unor operatori economici afiliați și riscul legat de consecințele care decurg din aceasta trebuie să fie atunci suportate de autoritatea contractantă, dacă ea nu a precizat în documentația aferentă achizițiilor publice că ofertanții au o asemenea obligație?
Indiferent de răspunsul la prima întrebare și având în vedere Hotărârea Curții de Justiție în cauza C-538/13, eVigilo, dispozițiile legale menționate în prima întrebare, precum și articolul 1 alineatul (1) al treilea paragraf din Directiva 89/6652 și articolul 2 alineatul (1) litera (b) din directiva respectivă (împreună sau separat, dar fără o limitare la aceste dispoziții) trebuie să fie înțelese și interpretate în sensul că:
a) dacă, în cursul procedurii de achiziții publice, autoritatea contractantă constată, în orice mod, că există legături (raporturi) importante între anumiți ofertanți, autoritatea contractantă în cauză este obligată, indiferent de propria sa apreciere referitoare la acest fapt și (sau) alte împrejurări (de exemplu, diferențele de formă și de fond dintre ofertele depuse de ofertanți, angajamentul public asumat de un ofertant de a concura în mod loial cu alți ofertanți și altele), să abordeze separat ofertanții afiliați și să le solicite să clarifice dacă și în ce mod situația lor personală este compatibilă cu concurența liberă și loială dintre ofertanți?
b) dacă autoritatea contractantă are o astfel de obligație dar nu o îndeplinește, există un temei suficient pentru ca instanța să declare acțiunile autorității contractante respective ca fiind nelegale, întrucât ea nu a asigurat transparența procedurală și obiectivitatea și nu a solicitat probe solicitantului sau nu a luat, din oficiu, o decizie cu privire la posibila influență pe care situația personală a persoanelor afiliate ar putea să o aibă asupra rezultatului procedurii de achiziții publice?
Dispozițiile legale menționate în a treia întrebare și la articolul 101 alineatul (1) TFUE (împreună sau separat, dar fără o limitare la aceste dispoziții), trebuie să fie înțelese și interpretate, din perspectiva Hotărârii eVigilo, C-538/13, a Hotărârii Eturas și alții, C-74/14, și a Hotărârii VM Remonts, C-542/14, pronunțate de Curtea de Justiție, în sensul că:
a) în cazul în care un ofertant (solicitantul) a luat cunoștință despre respingerea ofertei cu preţul cel mai scăzut depuse de unul dintre cei doi ofertanți afiliați în cadrul unei proceduri de achiziții publice (ofertantul A) și despre faptul că celălalt ofertant (ofertantul B) a fost declarat ca fiind ofertantul câștigător și având în vedere totodată celelalte împrejurări legate de acești ofertanți și participarea lor la procedura de achiziții [faptul că ofertanții A și B au același consiliu de administrație; faptul că ei au aceeași societate-mamă, care nu a participat la procedura de achiziții; faptul că ofertanții A și B nu au dezvăluit autorității contractante legăturile dintre ei și nu au furnizat în mod separat clarificări suplimentare cu privire la legăturile respective, printre altele întrucât nu au existat solicitări în acest sens; faptul că ofertantul A a furnizat, în oferta sa, informații contradictorii referitoare la respectarea de către mijloacele de transport propuse (camioane pentru colectarea deşeurilor) a condiției privind clasa de emisie EURO V din cererea de ofertă; faptul că ofertantul care a depus oferta cu preţul cel mai scăzut, care a fost respinsă din cauza deficiențelor identificate în cuprinsul său, în primul rând, nu a contestat decizia autorității contractante și, în al doilea rând, a declarat apel împotriva hotărârii pronunțate în primă instanță, iar în cadrul acestui apel a contestat, printre altele, legalitatea respingerii ofertei sale etc.] și în cazul în care autoritatea contractantă nu a luat nicio măsură în legătură cu toate aceste împrejurări, informațiile în cauză sunt suficiente în sine pentru motivarea unei cereri adresate organismului responsabil de soluționarea căilor de atac prin care se solicită constatarea nelegalității acțiunilor autorității contractante întrucât aceasta nu a asigurat transparența procedurală și obiectivitatea și, în plus, nu a impus solicitantului să prezinte probe concrete în sensul că ofertanții A și B au acționat în mod neloial?
b) ofertanții A și B nu au dovedit autorității contractante că participă în mod efectiv și loial la procedura de achiziții publice prin simplul fapt că ofertantul B a depus în mod voluntar o declarație de participare efectivă, că standardele de calitate ale managementului pentru participarea la procedura de achiziții publice au fost aplicate de către ofertantul B și, în plus, că ofertele depuse de acești ofertanți nu au fost identice din punct de vedere al formei și al conținutului?
Acțiunile unor operatori economici între care există legături reciproce (ambii fiind filiale ale aceleiași societăți) și care participă în mod separat la aceeași procedură de achiziții publice, a cărei miză atinge pragul pentru procedura concurențială internațională de achiziții publice, și în condițiile în care sediul autorității contractante care a anunțat procedura de achiziții publice și locul unde trebuie să fie furnizate serviciile nu sunt foarte departe de un alt stat membru (Republica Letonia), pot fi în principiu apreciate – ținând cont, printre altele, de angajamentul voluntar al unuia dintre operatorii economici respectivi de a respecta regulile concurenței loiale – în conformitate cu dispozițiile articolului 101 TFUE și cu jurisprudența Curții de Justiție privind interpretarea dispozițiilor în cauză?
____________1 - Directiva 2004/18/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de bunuri și de servicii (JO 2004, L 134, p. 114, Ediție specială 06/vol. 8, p. 116).
2 - Directiva 89/665/CEE a Consiliului din 21 decembrie 1989 privind coordonarea actelor cu putere de lege și a actelor administrative privind aplicarea procedurilor care vizează căile de atac față de atribuirea contractelor de achiziții publice de produse și a contractelor publice de lucrări (JO 1989, L 395, p. 33, Ediție specială 06/vol. 1, p. 237).