Cauza C‑212/13
František Ryneš
împotriva
Úřad pro ochranu osobních údajů
(cerere de decizie preliminară formulată de Nejvyšší správní soud)
„Trimitere preliminară – Directiva 95/46/CE – Protecția persoanelor fizice – Prelucrarea datelor cu caracter personal – Noțiunea «exercitarea unor activități exclusiv personale sau domestice»”
Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 11 decembrie 2014
1. Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Directiva 95/46 – Domeniu de aplicare – Date cu caracter personal – Noțiune – Imaginea unei persoane înregistrată de o cameră video care permite identificarea persoanei vizate – Includere
[Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 2 lit. (a) și art. 3 alin. (1)]
2. Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Directiva 95/46 – Domeniu de aplicare – Prelucrarea datelor cu caracter personal – Noțiune – Supraveghere efectuată printr‑o înregistrare video a unor persoane, stocată pe un echipament de înregistrare în mod continuu, cum ar fi un hard disk – Includere
[Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului, considerentele (15) și (16) și art. 2 lit. (b) și. 3 alin. (1)]
3. Apropierea legislațiilor – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Directiva 95/46 – Domeniu de aplicare – Derogări – Interpretare strictă în lumina drepturilor fundamentale – Prelucrarea datelor efectuată în cursul unei activități exclusiv personale sau domestice – Noțiune – Operarea unui sistem de supraveghere video care determină o înregistrare video a unor persoane stocată pe un echipament de înregistrare în mod continuu cum ar fi un hard disk, instalat de o persoană fizică în locuința sa de familie în vederea protejării proprietății, a sănătății și a vieții proprietarilor locuinței și care supraveghează de asemenea un spațiu public – Excludere
[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 7; Directiva 95/46 a Parlamentului European și a Consiliului, considerentul (10), art. 1 și art. 3 alin. (2) a doua liniuță]
1. Noțiunea „date cu caracter personal” care figurează la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 95/46 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date include, în conformitate cu definiția prevăzută la articolul 2 litera (a) din directiva menționată, „orice informație referitoare la o persoană fizică identificată sau identificabilă”. O persoană identificabilă este „o persoană care poate fi identificată, direct sau indirect, în special prin referire […] la unul sau mai multe elemente specifice, proprii identității sale fizice”. Prin urmare, imaginea unei persoane înregistrată de o cameră video constituie o dată cu caracter personal în sensul acestei din urmă dispoziții în măsura în care aceasta permite identificarea persoanei vizate.
(a se vedea punctele 21 și 22)
2. O supraveghere efectuată printr‑o înregistrare video a unor persoane, stocată pe un echipament de înregistrare în mod continuu, și anume pe un hard disk, constituie, în conformitate cu articolul 3 alineatul (1) din Directiva 95/46 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, o prelucrare de date cu caracter personal automată. Astfel, noțiunea „prelucrarea datelor cu caracter personal” este definită la articolul 2 litera (b) din directiva menționată drept „orice operațiune sau [orice] set de operațiuni care se efectuează asupra datelor cu caracter personal, […] cum ar fi colectarea, înregistrarea, […] stocarea”. După cum reiese în special din considerentele (15) și (16) ale directivei, supravegherea video intră, în principiu, în domeniul de aplicare al acestei directive în măsura în care constituie o prelucrare automată.
(a se vedea punctele 23-25)
3. Articolul 3 alineatul (2) a doua liniuță din Directiva 95/46 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date trebuie interpretat în sensul că operarea unui sistem de supraveghere video care determină o înregistrare video a unor persoane stocată pe un echipament de înregistrare în mod continuu, cum ar fi un hard disk, instalat de o persoană fizică în locuința sa de familie în vederea protejării proprietății, a sănătății și a vieții proprietarilor locuinței, acest sistem supraveghind de asemenea un spațiu public, nu constituie o prelucrare a datelor cu caracter personal efectuată în cursul unei activități exclusiv personale sau domestice.
Astfel, după cum rezultă din articolul 1 și din considerentul (10) al Directivei 95/46, aceasta urmărește să garanteze un nivel ridicat de protecție a drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanelor fizice, în special a dreptului la viață privată, în privința prelucrării datelor cu caracter personal. În această privință, protecția dreptului fundamental la viață privată, garantat de articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, impune ca derogările de la protecția datelor cu caracter personal și limitările acesteia să fie efectuate în limitele strictului necesar. Întrucât dispozițiile Directivei 95/46, în măsura în care reglementează prelucrarea unor date cu caracter personal care poate aduce atingere libertăților fundamentale și în special dreptului la viață privată, trebuie interpretate în mod necesar în lumina drepturilor fundamentale care sunt înscrise în carta menționată, derogarea prevăzută la articolul 3 alineatul (2) a doua liniuță din această directivă trebuie să primească o interpretare strictă.
Pe de altă parte, această interpretare strictă se întemeiază de asemenea pe însuși modul de redactare a acestei dispoziții, care exclude de la aplicarea Directivei 95/46 prelucrarea datelor efectuată în cursul unei activități nu doar personale sau domestice, ci „exclusiv” personale sau domestice. În consecință, o prelucrare de date cu caracter personal intră sub incidența derogării vizate la articolul 3 alineatul (2) a doua liniuță din Directiva 95/46 numai atunci când este efectuată în sfera exclusiv personală sau domestică a persoanei care efectuează prelucrarea. În măsura în care o supraveghere video se extinde, fie și parțial, la spațiul public și, în consecință, este îndreptată în afara sferei private a persoanei care efectuează prelucrarea datelor prin acest mijloc, aceasta nu poate fi considerată drept o activitate exclusiv „personală sau domestică” în sensul articolului 3 alineatul (2) a doua liniuță din Directiva 95/46.
(a se vedea punctele 27-31, 33 și 35 și dispozitivul)