Language of document :

Recurs introdus la 27 martie 2018 de Électricité de France (EDF) împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) pronunțate la 16 ianuarie 2018 în cauza T-747/15, EDF/Comisia

(Cauza C-221/18 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Électricité de France (EDF) (reprezentant: M. Debroux, avocat)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Republica Franceză

Concluziile recurentei

Cu titlu principal:

anularea hotărârii atacate;

soluționarea acțiunii în primă instanță în sensul admiterii acesteia și al anulării, pe cale de consecință, a articolelor 1-5 din Decizia (UE) 2016/154 a Comisiei din 22 iulie 2015 privind ajutorul de stat SA.13869 (C 68/2002) (ex NN 80/2002)1 ;

Cu titlu subsidiar:

pronunțarea în mod definitiv cu privire la primul motiv și la primul aspect al celui de al doilea motiv al acțiunii în primă instanță, admiterea acestui prim aspect al celui de al doilea motiv și, pe cale de consecință, stabilirea faptului că principiul operatorului în economia de piață este aplicabil măsurii în litigiu;

trimiterea litigiului spre rejudecare altui complet de judecată al Tribunalului pentru a se pronunța cu privire la celelalte motive și argumente dezvoltate de recurentă în cererea sa introductivă din 22 decembrie 2015 și soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată aferente procedurii în primă instanță;

Cu titlu foarte subsidiar:

trimiterea litigiului spre rejudecare altui complet de judecată al Tribunalului pentru a se pronunța cu privire la toate motivele și argumentele dezvoltate de recurentă în cererea sa introductivă din 22 decembrie 2015 (inclusiv cu privire la motivele dezvoltate cu titlu subsidiar) și soluționarea odată cu fondul a cererii privind cheltuielile de judecată aferente procedurii în primă instanță;

Și în toate cazurile:

obligarea Comisiei la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente prezentei proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului, recurenta invocă patru motive cu titlu principal și un motiv cu titlu subsidiar.

Primul motiv este întemeiat pe încălcarea autorității de lucru judecat a hotărârii pronunțate de Tribunal la 15 decembrie 2009, EDF/Comisia (T-156/04). Hotărârea atacată identifică măsura în litigiu ca fiind o pretinsă scutire fiscală, spre deosebire de Hotărârea din 15 decembrie 2009, pronunțată în aceeași cauză, prin care s-a respins în mod expres această abordare. Pentru a justifica această divergență în identificarea măsurii în litigiu, hotărârea atacată pare să invoce implicit, în mod eronat, necesitatea interpretării Hotărârii din 15 decembrie 2009 „în lumina” Hotărârii de confirmare a Curții din 5 iunie 2012 (C-124/10 P). Or, în această hotărâre, Curtea nu s-a pronunțat asupra identificării măsurii în litigiu, ci relevă o constatare de fapt.

Al doilea motiv este întemeiat pe o denaturare a elementelor de probă prezentate în fața Tribunalului. Aceste elemente descriu măsura de restructurare a capitalului EDF pusă în aplicare în mod efectiv și nu permit identificarea pretinsei scutiri fiscale identificate de Tribunal.

Al treilea motiv este întemeiat pe nerespectarea naturii și a conținutului obligațiilor de examinare cu diligență și cu imparțialitate impuse prin jurisprudența recentă a Curții, în special prin Hotărârea Frucona Košice din 20 septembrie 2007 (C-300/16 P) care a făcut, de altfel, obiectul unor observații scrise în fața Tribunalului.

Al patrulea motiv este întemeiat pe nerespectarea de către Tribunal a obligației de motivare, atât în ceea ce privește identificarea măsurii în cauză, cât și în ceea ce privește nediscutarea argumentelor recurentei bazate pe Hotărârea Frucona Košice.

În sfârșit, un motiv dezvoltat cu titlu subsidiar este întemeiat pe eroarea de drept în identificarea ajutorului invocat drept ajutor nou, deși ar fi trebuit să fie calificat drept ajutor existent.

____________

1 JO L 34, p. 152.