Recurs introdus la 7 mai 2018 de Bruno Gollnisch împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a șasea) din 7 martie 2018 în cauza T-624/16, Gollnisch/Parlamentul

(Cauza C-330/18 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: Bruno Gollnisch (reprezentant: B. Bonnefoy-Claudet, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Parlamentul European

Concluziile

Concluziile îndreptate împotriva hotărârii atacate:

anularea hotărârii Tribunalului din 7 martie 2018, T-624/16;

pronunțarea cu privire la problemele ridicate în sensul jurisprudenței, potrivit legii;

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunal;

acordarea în favoarea recurentului a sumei de 12 500 de euro cu titlu de cheltuieli de judecată efectuate în cadrul recursului;

obligarea Parlamentului la plata cheltuielilor de judecată.

Concluziile formulate în cazul admiterii recursului:

evocarea fondului litigiului, în cazul în care Curtea se consideră suficient informată;

anularea deciziei Secretarului General al Parlamentului European din 1 iulie 2016; anularea notificării și a măsurilor de executare cuprinse în scrisoarea directorului general al finanțelor din 6 iulie 2016 și a notei de debit nr. 2016-914 din 5 iulie 2016;

admiterea concluziilor prezentate de recurent în primă instanță;

acordarea în favoarea recurentului a sumei de 20 000 de euro pentru repararea prejudiciului moral suferit;

obligarea Parlamentului la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

Concluzii subsidiare:

dispunerea suspendării judecării cauzei până la finalizarea procedurilor penale inițiate în Franța;

dispunerea suspendării între timp a executării deciziei Secretarului General și restituirii integrale către recurent a sumelor percepute în acest temei.

Motivele și principalele argumente

Primul motiv, întemeiat pe necompetența Secretarului General și pe încălcarea articolului 25 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Parlamentului

Hotărârea atacată conferă Secretarului General o competență de decizie, abilitându-l să decidă singur cu privire la existența unei plăți nedatorate, deși, potrivit textelor și jurisprudenței anterioare, acesta nu are decât o competență de investigare, de propunere și de executare.

Al doilea motiv, întemeiat pe nerespectarea principiilor „una via electa” și „penalul ține în loc civilul”

În hotărârea atacată se consideră, în mod eronat, că principiul invocat ar intra sub incidența dreptului național, iar nu a dreptului european, iar cauza despre care este vorba nu ar prezenta nicio dimensiune penală.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare

Hotărârea atacată: 1) nu a repus recurentul în dreptul său fundamental de a fi ascultat, deși a fost privat de acest drept pe tot parcursul procedurii; 2) a validat calificarea drept simple suspiciuni dată de administrația Parlamentului, deși era vorba despre critici, nefondate de altfel, formulate împotriva recurentului în cursul procedurii menționate, iar caracterul schimbător și imprecis al acestor critici constituia un obstacol dirimant în calea prezentării unei apărări utile; 3) nu a luat în considerare consecințele tăcerii păstrate de administrație față de corespondența recurentului care îi solicita să se pronunțe cu privire la natura exactă a probelor privind activitatea asistentului său care se așteptau de la el.

Al patrulea motiv, întemeiat pe un tratament discriminatoriu și pe un fumus persecutionis, precum și pe o inversare nelegală a sarcinii probei

Hotărârea atacată nu a calificat ca atare indiciile unui tratament discriminatoriu sau ale unui fumus persecutionis și a exclus ca jurisprudența invocată de recurent să poată fi aplicată prin analogie cazurilor de discriminare politică.

Al cincilea motiv, întemeiat pe insuficiența motivării și pe încălcarea articolului 41 din Carta drepturilor fundamentale

În hotărârea atacată s-a considerat, în mod eronat, că documentele intermediare ale procedurii de restituire a plății nedatorate erau fără valoare juridică în ceea ce privește validitatea acestei proceduri și, prin urmare, a actului final. În hotărârea atacată nu s-a acționat, așadar, în conformitate cu faptul că atât această fluctuație a motivelor, cât și tăcerea păstrată de administrație față de cererile de precizări ale recurentului nu i-au permis acestuia să cunoască modul în care trebuia să demonstreze lipsa încălcării.

Al șaselea motiv, întemeiat pe încălcarea principiilor securității juridice și încrederii legitime

În hotărârea atacată s-a considerat că necesitatea ca un deputat să conserve probele privind activitatea asistenților săi nu ar fi nici retroactivă, nici constrângătoare.

Al șaptelea motiv, întemeiat pe o calificare inexactă a probelor, pe o denaturare a faptelor și pe motive contradictorii

Hotărârea atacată a elaborat în mod unilateral, a posteriori, fără temei juridic și fără coerență, o teorie a modurilor de probă recunoscute și admisibile a activității asistentului, le-a respins în mod arbitrar pe cele care au fost prezentate de recurent și i-a reproșat acestuia că nu a prezentat probe noi în instanță.

Al optulea motiv, întemeiat pe o încălcare a principiului proporționalității

În hotărârea atacată se apreciază, pe de o parte, că măsurile de punere în aplicare nu ar lăsa nicio marjă de apreciere Secretarului General pentru a lua o decizie și, pe de altă parte, că recurentul nu ar fi dezvoltat o argumentație suficientă împotriva măsurilor de punere în aplicare sau a textelor pe care acestea se întemeiază.

____________