Language of document :

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 21 decembrie 2016 (cereri de decizie preliminară formulate de Kammarrätten i Stockholm, Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) – Anglia și Țara Galilor) – Tele2 Sverige AB/Post-och telestyrelsen (C-203/15) Secretary of State for the Home Department/Tom Watson, Peter Brice, Geoffrey Lewis (C-698/15)

(Cauzele conexate C-203/15 și C-698/15)1

[Trimitere preliminară – Comunicații electronice – Prelucrarea datelor cu caracter personal – Confidențialitatea comunicațiilor electronice – Protecție – Directiva 2002/58/CE – Articolele 5, 6 și 9, precum și articolul 15 alineatul (1) – Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene – Articolele 7, 8 și 11, precum și articolul 52 alineatul (1) – Legislaţie naţională – Furnizori de servicii de comunicații electronice – Obligație de păstrare generalizată și nediferențiată a datelor de transfer și a datelor de localizare – Autorități naționale – Acces la date – Lipsa controlului prealabil de către o instanță sau o autoritate administrativă independentă – Compatibilitate cu dreptul Uniunii]

Limba de procedură: suedeza și engleza

Instanța de trimitere

Kammarrätten i Stockholm, Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division)

Părțile din procedura principală

Reclamante: Tele2 Sverige AB (C-203/15), Secretary of State for the Home Department (C-698/15)

Pârâți: Post- och telestyrelsen (C-203/15), Tom Watson, Peter Brice, Geoffrey Lewis (C‑698/15)

cu participarea : Open Rights Group, Privacy International, The Law Society of England and Wales

Dispozitivul

Articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale și protejarea confidențialității în sectorul comunicațiilor publice (Directiva asupra confidențialității și comunicațiilor electronice), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, lecturat în lumina articolelor 7 și 8, precum și a articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care prevede, în scopul combaterii infracționalității, o păstrare generalizată și nediferențiată a ansamblului datelor de transfer și al datelor de localizare ale tuturor abonaților și utilizatorilor înregistrați în ceea ce privește toate mijloacele de comunicare electronică.

Articolul 15 alineatul (1) din Directiva 2002/58, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/136/CE, lecturat în lumina articolelor 7 și 8, precum și a articolului 52 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale, trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care guvernează protecția și securitatea datelor de transfer și a datelor de localizare, în special accesul autorităților naționale competente la datele păstrate, fără a limita acest acces, în cadrul combaterii infracționalității, numai la combaterea infracționalității grave, fără a supune respectivul acces unui control prealabil din partea unei instanțe sau a unei autorități administrative independente, și fără a impune ca datele în cauză să fie păstrate pe teritoriul Uniunii.

A doua întrebare adresată de Court of Appeal (England & Wales) (Civil Division) [Curtea de Apel (Anglia și Țara Galilor) (Secția civilă), Regatul Unit] este inadmisibilă.

____________

1 JO C 221, 6.7.2015,

JO C 98, 14.3.2016.