Recurs introdus la 24 noiembrie 2017 de Banca Centrală Europeană împotriva Ordonanţei Tribunalului (Camera a doua) din 12 septembrie 2017 în cauza T-247/16, Fursin și alții/Banca Centrală Europeană

(Cauza C-663/17 P)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Recurentă: Banca Centrală Europeană (reprezentanți: E. Koupepidou și C. Hernández Saseta, agenți, B. Schneider, avocat)

Celelalte părți din procedură: Trasta Komercbanka AS, Ivan Fursin, Igors Buimisters, C & R Invest SIA, Figon Co. Ltd, GCK Holding Netherlands BV, Rikam Holding SA

Concluziile recurentei

Recurenta solicită Curții:

anularea ordonanței atacate în măsura în care Tribunalul consideră că reclamantele acționare aveau interesul de a exercita acțiunea și dreptul de a introduce la Tribunal o acțiune în anularea deciziei atacate (punctul 2 din dispozitivul ordonanței atacate);

adoptarea unei decizii definitive în privința fondului și declararea inadmisibilității acțiunii introduse de reclamantele acționare;

obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, recurenta invocă trei motive.

1.    Primul motiv, întemeiat pe faptul că reclamantele acționare (și anume acționarele Trasta Komercbanka, spre deosebire de Trasta Komercbanka însăși) nu aveau un interes de a exercita acțiunea diferit de cel al Trasta Komercbanka pentru a introduce o acțiune în anulare

Primul motiv se întemeiază pe argumentele următoare:

–    recurenta susține că Tribunalul a realizat o interpretare eronată a jurisprudenței care impune ca acționarii să demonstreze că au un interes distinct de a introduce o acțiune împotriva unei decizii adresate întreprinderii în care dețin o parte din capital. În special, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept considerând, în Ordonanța din 12 septembrie 2017, că această jurisprudență nu se aplică în cauza T-247/16;

–    reclamantele acționare nu au demonstrat că au un interes de a exercita acțiunea distinct de cel al Trasta Komercbanka: (spre deosebire de decizia de lichidare, care constituie un act distinct,) decizia atacată nu a afectat poziția lor juridică. Nu se poate considera că reclamantele acționare au un interes juridic ca Trasta Komercbanka să dispună de un acord bancar diferit de interesul Trasta Komercbanka înseși de a dispune de un astfel de acord;

–    în special, interesul de a solicita o despăgubire sau interesul economic al acționarelor de a primi dividende nu ar trebui să fie considerat un interes distinct.

2.    Al doilea motiv, întemeiat pe lipsa calității acționarelor de a exercita acțiunea, dat fiind că decizia atacată nu le afectează în mod individual.

Al doilea motiv se întemeiază pe argumentele următoare:

–    reclamantele acționare nu sunt afectate în mod individual deoarece decizia atacată nu le afectează în considerarea unor calități care le-ar fi proprii;

–    decizia atacată nu a schimbat situația juridică a reclamantelor acționare față de cea a celorlalte acționare sau față de cea a Trasta Komercbanka.

3.    Al treilea motiv, întemeiat pe lipsa calității acționarelor de a exercita acțiunea, dat fiind că decizia atacată nu le afectează în mod direct

Al treilea motiv se întemeiază pe argumentele următoare:

–    reclamantele acționare nu sunt vizate în mod direct de decizia atacată în măsura în care drepturile lor nu au fost afectate substanțial în sensul jurisprudenței;

–    o simplă pierdere economică care rezultă din decizia atacată nu permite să se concluzioneze că situația lor juridică (spre deosebire de cea a Trasta Komercbanka) a fost afectată, independent de amploarea acestor efecte economice.

____________