Recurs introdus la 25 august 2011 de Ziegler SA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a opta) pronunțate la 16 iunie 2011 în cauza T-199/08, Ziegler/Comisia

(Cauza C-439/11 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurentă: Ziegler SA (reprezentanți: J.-F. Bellis, M. Favart, A. Bailleux, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Declararea prezentului recurs admisibil și fondat;

anularea Hotărârii Tribunalului din 16 iunie 2011 pronunțate în cauza T-199/08, Ziegler/Comisia și pronunțarea de către Curte a unei hotărâri privind litigiul care face obiectul cauzei menționate;

admiterea concluziilor prezentate în primă instanță și, în consecință, anularea Deciziei C (2008) 926 final a Comisiei din 11 martie 2008 privind o procedură de aplicare a articolului 81 CE și a articolului 53 din Acordul privind SEE în cazul COMP/38.543 - Servicii de mutări internaționale, sau, cu titlu subsidiar, anularea amenzii aplicate recurentei prin această decizie sau, cu titlu încă mai subsidiar, reducerea în mod substanțial a amenzii menționate;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cele două proceduri.

Motivele și principalele argumente

În susținerea recursului formulat, recurenta invocă patru motive.

Prin intermediul primului motiv, recurenta susține că Tribunalul a săvârșit mai multe erori de drept, întrucât în hotărârea atacată ar fi considerat că Comisia a putut concluziona în mod legal, în temeiul liniilor sale directoare privind noțiunea de afectare a comerțului dintre statele membre, că încălcarea imputată recurentei era susceptibilă să afecteze în mod semnificativ comerțul dintre statele membre în sensul articolului 101 alineatul (1) TFUE.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, recurenta susține că Tribunalul nu a respectat dreptul Uniunii și în special articolul 296 TFUE, dreptul fundamental la un proces echitabil și principiul general al egalității și nediscriminării, atunci când a apreciat că Comisia nu a încălcat obligația sa de motivare atunci când s-a întemeiat pe simpla natură "foarte gravă" a încălcării, pentru a stabili procentul vânzărilor în legătură cu încălcarea, utilizat pentru calcularea cuantumului de bază al amenzii aplicate recurentei în temeiul liniilor directoare pentru calcularea amenzilor aplicate conform articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003¹.

Prin intermediul celui de al treilea motiv, societatea Ziegler susține că hotărârea atacată este nemotivată, întrucât nu ar da un răspuns în privința motivului întemeiat pe inexistența imparțialității obiective a Comisiei și ar încălca dreptul fundamental la un proces echitabil și dreptul fundamental la o bună administrare, respingând motivul menționat.

Prin intermediul celui de al patrulea motiv recurenta susține, în sfârșit, că hotărârea atacată nu respectă dreptul Uniunii și în mod individual principiul general al egalității și nediscriminării, prin faptul că, deși recunoaște în același timp că Comisia nu a analizat în mod corect situația financiară a recurentei, hotărârea nu ar repune în discuție faptul că Comisia nici măcar nu a luat în considerare posibilitatea de a acorda recurentei o reducere a amenzii în temeiul punctului 37 din liniile directoare pentru calculul amenzilor, deși aceasta a acordat altei întreprinderi sancționate pentru aceeași încălcare o reducere a amenzii conform punctului menționat mai sus.

____________

¹ - Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat (JO 2003, L 1, p. 1, Ediţie specială, 08/vol. 1, p. 167).