Language of document : ECLI:EU:C:2017:122

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea)

16 februarie 2017(*)

„Recurs – Marcă a Uniunii Europene – Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Articolul 51 alineatul (2) – Marca verbală LAMBRETTA – Utilizare serioasă a mărcii – Cerere de decădere – Decădere parțială din drepturi – Comunicarea nr. 2/12 a președintelui EUIPO – Limitare în timp a unei hotărâri a Curții”

În cauza C‑577/14 P,

având ca obiect un recurs formulat în temeiul articolului 56 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, introdus la 10 decembrie 2014,

Brandconcern BV, cu sediul în Amsterdam (Țările de Jos), reprezentată de A. von Mühlendahl și de H. Hartwig, Rechtsanwälte, de G. Casucci, de N. Ferretti și de C. Galli, avvocati,

recurentă,

celelalte părți din procedură fiind:

Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), reprezentat de J. Crespo Carrillo, în calitate de agent,

pârât în primă instanță,

Scooters India Ltd, cu sediul în Lucknow (India), reprezentată de C. Wolfe, solicitor, de B. Brandreth și de A. Edwards‑Stuart, barristers,

reclamantă în primă instanță,

CURTEA (Camera a cincea),

compusă din domnul J. L. da Cruz Vilaça (raportor), președinte de cameră, doamna M. Berger și domnii A. Borg Barthet, E. Levits și F. Biltgen, judecători,

avocat general: domnul M. Campos Sánchez‑Bordona,

grefier: domnul I. Illéssy, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 11 mai 2016,

după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 19 iulie 2016,

pronunță prezenta

Hotărâre

1        Prin recursul formulat, Brandconcern BV solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 30 septembrie 2014, Scooters India/OAPI – Brandconcern (LAMBRETTA) (T‑51/12, nepublicată, denumită în continuare „hotărârea atacată”, EU:T:2014:844), prin care acesta a anulat Decizia Camerei întâi de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 1 decembrie 2011 (cauza R 2312/2010-1) privind o procedură de decădere între Brandconcern și Scooters India Ltd (denumită în continuare „decizia în litigiu”).

 Cadrul juridic

2        Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene (JO 2009, L 78, p. 1), care a intrat în vigoare la 13 aprilie 2009, a efectuat codificarea Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146) și l‑a abrogat.

3        Articolul 51 din Regulamentul nr. 207/2009, care corespunde articolului 50 din Regulamentul nr. 40/94, intitulat „Cauze de decădere”, prevede:

„(1)      Titularul mărcii [Uniunii Europene] este declarat decăzut din drepturi ca urmare a unei cereri prezentate la [EUIPO] sau a unei cereri reconvenționale în cadrul unei acțiuni în contrafacere:

(a)      în cazul în care, pe o perioadă neîntreruptă de cinci ani, marca nu a făcut obiectul unei utilizări cu bună‑credință [a se citi «utilizări serioase»] în cadrul [Uniunii Europene] pentru produsele sau serviciile pentru care este înregistrată și în cazul în care nu există motive întemeiate pentru neutilizare; totuși, nimeni nu poate pretinde ca titularul să fie decăzut din drepturi în cazul în care, între expirarea acestei perioade și depunerea cererii sau a cererii reconvenționale, marca a făcut obiectul unei începeri sau unei reluări a utilizării cu bună‑credință [a se citi «serioase»]; cu toate acestea, începerea sau reluarea utilizării făcută în termen de trei luni înainte de depunerea cererii sau a cererii reconvenționale, acest termen începând să curgă cel mai devreme la expirarea perioadei neîntrerupte de cinci ani de neutilizare, nu este luată în considerare atunci când pregătirile pentru începerea sau reluarea utilizării intervin numai după ce titularul a aflat că cererea sau cererea reconvențională ar putea fi depusă;

[…]

(2)      În cazul în care cauza de decădere nu există decât pentru o parte dintre produsele sau serviciile pentru care marca [Uniunii Europene] a fost înregistrată, titularul nu este declarat decăzut din drepturi decât pentru produsele sau serviciile respective.”

4        Prin intermediul a două comunicări, publicate una în anul 2003 și cealaltă în anul 2012, președintele EUIPO a furnizat precizări în ceea ce privește utilizarea titlurilor claselor de produse prevăzute de Aranjamentul de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957, cu modificările și revizuirile ulterioare (denumit în continuare „Aranjamentul de la Nisa”).

5        Punctul IV primul paragraf din Comunicarea nr. 4/03 a Președintelui EUIPO din 16 iunie 2003 privind utilizarea titlurilor claselor în listele de produse și servicii pentru cererile și înregistrările de mărci comunitare (denumită în continuare „Comunicarea nr. 4/03”) prevedea:

„Cele 34 de clase de produse și cele 11 clase de servicii cuprind totalitatea produselor și serviciilor și, în consecință, utilizarea tuturor indicațiilor generale din titlul unei anumite clase constituie o revendicare în privința tuturor produselor sau serviciilor care se încadrează în această clasă specifică.”

6        La 20 iunie 2012, președintele EUIPO a adoptat Comunicarea nr. 2/12 de abrogare a Comunicării nr. 4/03 și privind utilizarea titlurilor claselor în listele de produse și servicii pentru cererile și înregistrările de mărci comunitare (denumită în continuare „Comunicarea nr. 2/12”). Punctul V din această comunicare prevede:

„În ceea ce privește mărcile [Uniunii Europene] înregistrate înainte de intrarea în vigoare a prezentei comunicări care utilizează toate indicațiile generale enumerate în titlul unei anumite clase, [EUIPO] consideră că intenția solicitantului este, în lumina celor menționate în Comunicarea nr. 4/03, de a acoperi toate produsele și serviciile repertoriate în lista alfabetică a acestei clase din ediția în vigoare la momentul depunerii.”

 Istoricul cauzei și decizia în litigiu

7        Scooters India este titulara mărcii Uniunii Europene LAMBRETTA, solicitată la 7 februarie 2000 și înregistrată de EUIPO la 6 august 2002. Produsele pentru care a fost înregistrată această marca fac parte, în special, din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa, care corespunde următoarei descrieri: „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă”.

8        La 19 noiembrie 2007, Brandconcern a formulat o cerere de decădere parțială din drepturile asupra mărcii LAMBRETTA, în temeiul articolului 50 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din Regulamentul nr. 40/94, devenit articolul 51 alineatul (1) litera (a) și alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 pentru produse care fac parte în special din clasa 12 menționată. Brandconcern a invocat în această privință lipsa unei utilizări serioase a mărcii respective o perioadă neîntreruptă de cinci ani.

9        La 24 septembrie 2010, divizia de anulare a pronunțat decăderea parțială din drepturile asupra mărcii LAMBRETTA, cu începere de la 19 noiembrie 2007 pentru produsele care fac parte în special din clasa 12 menționată. La 23 noiembrie 2010, Scooters India a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare.

10      Prin decizia în litigiu, Camera întâi de recurs a EUIPO a respins calea de atac, printre altele, în ceea ce privește produsele care fac parte din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa. În această decizie, camera de recurs a limitat, în ceea ce privește produsele din această clasă, examinarea utilizării serioase a mărcii LAMBRETTA numai la „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă”, în sensul literal al termenului. După ce a constatat că elementele de probă prezentate de Scooters India în susținerea acestei utilizări serioase se limitau la elemente referitoare la vânzarea de piese de schimb pentru scutere și nu cuprindeau niciun element privind vânzarea de „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă”, camera de recurs a considerat că „nu se poate deduce din vânzarea de piese de schimb că [Scooters India] a fabricat și a vândut de asemenea vreun vehicul”.

 Procedura în fața Tribunalului și hotărârea atacată

11      Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 8 februarie 2012, Scooters India a formulat o acțiune având ca obiect anularea deciziei în litigiu, invocând un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 51 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009. Acest motiv cuprinde două aspecte.

12      În cadrul examinării primului aspect al motivului unic, Tribunalul a statuat, la punctele 35-38 din hotărârea atacată, că mențiunea „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă” care figurează în cererea de înregistrare a mărcii comunitare trebuia interpretată ca urmărind să protejeze marca LAMBRETTA pentru totalitatea produselor care figurează în lista alfabetică referitoare la clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa. Acesta a considerat astfel că, deși „piesele de schimb pentru scutere” nu figurau ca atare în lista alfabetică a produselor din această clasă 12, camera de recurs trebuia să examineze utilizarea serioasă a acestei mărci pentru numeroasele accesorii și piese pentru vehicule care figurau în lista respectivă. În consecință, constatând că, în speță, camera de recurs nu a examinat utilizarea serioasă a mărcii respective în privința pieselor de schimb pentru scutere menționate, Tribunalul a admis acest prim aspect și a anulat decizia în litigiu.

13      În ceea ce privește al doilea aspect al motivului unic, Tribunalul a statuat, la punctele 42-44 din hotărârea atacată, că, în consecința anulării deciziei în litigiu decise în cadrul primului aspect, camera de recurs trebuia să examineze dacă Scooters India a utilizat marca LAMBRETTA pentru piesele de schimb. Tribunalul a considerat că această examinare trebuia efectuată potrivit criteriilor stabilite de Curte în Hotărârea din 11 martie 2003, Ansul (C‑40/01, EU:C:2003:145, punctele 40-43).

 Concluziile părților în fața Curții

14      Brandconcern solicită Curții:

–        anularea hotărârii atacate;

–        respingerea acțiunii formulate de Scooters India având ca obiect anularea deciziei în litigiu;

–        cu titlu subsidiar, anularea hotărârii atacate, în măsura în care aceasta a anulat decizia în litigiu în ceea ce privește produsele „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă” care fac parte din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa și

–        obligarea EUIPO și a Scooters India la plata cheltuielilor de judecată.

15      EUIPO solicită Curții:

–        respingerea recursului ca inadmisibil;

–        cu titlu subsidiar, respingerea recursului ca nefondat și

–        obligarea Brandconcern la plata cheltuielilor de judecată.

16      Scooters India solicită Curții:

–        respingerea recursului și

–        obligarea Brandconcern la plata cheltuielilor de judecată.

 Cu privire la recurs

17      În susținerea recursului introdus, Brandconcern invocă două motive întemeiate pe încălcarea articolului 51 alineatul (1) litera (a) coroborat cu articolul 51 alineatul (2) din Regulamentul nr. 207/2009 și, respectiv, pe o eroare de procedură săvârșită de Tribunal.

 Cu privire la primul motiv

 Argumentele părților

18      Cu titlu introductiv, Brandconcern susține că Scooters India nu a contestat, la Tribunal, aprecierea camerei de recurs a EUIPO, care figurează în decizia în litigiu, potrivit căreia marca LAMBRETTA nu a fost utilizată pentru produsele pentru care a fost înregistrată, și anume „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă” care fac parte din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa. În aceste condiții și pentru acest unic motiv, Tribunalul ar fi trebuit să respingă acțiunea introdusă de Scooters India. În orice caz, Brandconcern susține că Tribunalul ar fi trebuit să declare inadmisibilă acțiunea formulată de Scooters India, pentru motivul că obiectul acestei acțiuni era diferit de cel invocat în fața camerei de recurs. Recurenta precizează astfel că Scooters India ar fi invocat aspectul protecției mărcii LAMBRETTA pentru piesele de schimb, ca „elemente constitutive” ale produselor pentru care este înregistrată această marcă, numai în faza acțiunii în fața Tribunalului, iar nu în fața EUIPO.

19      În continuare, Brandconcern arată că, în ceea ce privește regula stabilită de Curte la punctul 61 din Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys (C‑307/10, EU:C:2012:361), privind semnul verbal „IP Translator”, Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, întrucât a considerat că, în temeiul principiului securității juridice, camera de recurs a EUIPO era ținută să examineze dacă Scooters India a procedat la utilizarea serioasă a mărcii LAMBRETTA pentru produse pentru care aceasta nu era înregistrată. Astfel, potrivit recurentei, Tribunalul a statuat în mod greșit că, în condițiile în care Scooters India a obținut înregistrarea mărcii LAMBRETTA, conform cererii sale, pentru „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă” care fac parte din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa, trebuia să se acorde Scooters India protecția conferită de înregistrarea acestei mărci pentru totalitatea produselor care figurează în lista alfabetică referitoare la această clasă.

20      În Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys (C‑307/10, EU:C:2012:361), Curtea ar fi statuat că, din motive de claritate și de precizie, o cerere de înregistrare trebuie să precizeze dacă vizează toate produsele sau serviciile repertoriate în lista alfabetică a clasei specifice vizate sau numai unele dintre aceste produse sau servicii. Fără o declarație a solicitantului în acest sens, cererea respectivă nu ar putea fi interpretată în sensul că desemnează toate produsele care fac parte dintr‑o clasă. Brandconcern susține că, contrar a ceea ce reiese din hotărârea atacată, jurisprudența rezultată din această hotărâre ar fi trebuit aplicată în speță, ținând seama de principiul potrivit căruia o hotărâre pronunțată în temeiul articolului 267 TFUE își produce efectele retroactiv, în pofida motivelor de securitate juridică invocate de Tribunal.

21      În orice caz, cerințele de claritate și de precizie referitoare la întinderea înregistrării nu pot fi respectate atunci când se ține seama de o pretinsă intenție a solicitantului de a depăși semnificația literală a termenilor utilizați la înregistrare, în ipoteza în care o astfel de intenție nu este stabilită, precum în speță, într‑o declarație vizând produse enumerate în lista alfabetică a unei clase.

22      EUIPO și Scooters India susțin că acest motiv trebuie respins ca nefondat.

 Aprecierea Curții

23      În ceea ce privește argumentul invocat cu titlu introductiv de Brandconcern, este suficient să se constate că Scooters India a solicitat, în cererea introductivă în fața Tribunalului, anularea deciziei în litigiu în măsura în care a respins calea sa de atac introdusă împotriva deciziei diviziei de anulare a EUIPO de decădere din drepturile asupra mărcii LAMBRETTA pentru produsele din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa, inclusiv „piesele și accesoriile pentru vehicule și aparate de locomoție pe uscat”.

24      Astfel, în aceeași cerere introductivă, Scooters India a susținut că acestea din urmă constituiau o simplă subcategorie a „vehicule[lor]; aparate[lor] de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă”, și anume produse care se încadrează în titlul acestei clase 12 menționate în cererea sa de înregistrare, iar nu produse diferite. Prin urmare, Brandconcern nu poate să susțină în mod întemeiat că Scooters India nu a contestat, la Tribunal, aprecierea camerei de recurs a EUIPO, care figurează în decizia în litigiu, potrivit căreia marca LAMBRETTA nu a fost utilizată pentru produsele pentru care a fost înregistrată.

25      În aceste condiții, acest argument trebuie respins ca nefondat.

26      Brandconcern reproșează de asemenea Tribunalului că a săvârșit o eroare de drept în măsura în care ar fi limitat în timp efectele Hotărârii din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys (C‑307/10, EU:C:2012:361). Potrivit Brandconcern, această hotărâre este aplicabilă în speță în măsura în care impunea interpretarea cererilor de înregistrare a unei mărci a Uniunii, inclusiv a celor prezentate înainte de pronunțarea hotărârii menționate, în sensul că numai produsele vizate în mod expres de asemenea cereri sunt acoperite de protecția conferită de marca Uniunii.

27      În această privință, trebuie amintit că, în mod cert, la punctele 21-24 din hotărârea atacată, Tribunalul a examinat problema incidenței Hotărârii din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys (C‑307/10, EU:C:2012:361), în special a punctului 61 din aceasta, asupra interpretării cererii de înregistrare a mărcii LAMBRETTA, constatând totodată că Curtea nu a limitat în timp efectele acestei hotărâri.

28      La punctul 61 din Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys (C‑307/10, EU:C:2012:361), Curtea a considerat astfel că, pentru a respecta cerințele de claritate și de precizie impuse prin Directiva 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (JO 2008, L 299, p. 25), solicitantul unei mărci naționale care utilizează toate indicațiile generale din titlul unei anumite clase din Clasificarea de la Nisa pentru a identifica produsele sau serviciile pentru care este solicitată protecția prin intermediul mărcii trebuie să precizeze dacă cererea sa de înregistrare vizează toate produsele sau serviciile repertoriate în lista alfabetică a clasei specifice vizate sau numai unele dintre aceste produse sau servicii. În cazul în care cererea ar include numai anumite produse sau servicii dintre cele menționate, solicitantul este obligat să precizeze care produse sau servicii aparținând acestei clase sunt vizate.

29      Totuși, trebuie amintit, în primul rând, că punctul 61 din această hotărâre îi privește nu pe titularii unei mărci deja înregistrate, ci numai pe solicitanții unor mărci.

30      În al doilea rând, la punctul 61 menționat anterior din Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys (C‑307/10, EU:C:2012:361), Curtea se limitează să precizeze cerințele pe care trebuie să le respecte noii solicitanți de mărci naționale care utilizează indicațiile generale din titlul unei anumite clase pentru a identifica produsele și serviciile pentru care este solicitată protecția mărcii. Astfel cum a constatat avocatul general la punctul 64 din concluzii, aceste cerințe permit să se prevină situația în care nu ar mai fi posibil să se stabilească cu certitudine întinderea protecției acordate de o marcă, atunci când un solicitant utilizează toate indicațiile din titlul unei clase.

31      Prin urmare, nu se poate considera că, prin Hotărârea din 19 iunie 2012, Chartered Institute of Patent Attorneys (C‑307/10, EU:C:2012:361), Curtea ar fi urmărit să repună în discuție abordarea prezentată în Comunicarea nr. 4/03 în ceea ce privește mărcile înregistrate înainte de pronunțarea acestei hotărâri. În consecință, regula enunțată la punctul 61 din hotărârea menționată nu este aplicabilă înregistrării mărcii LAMBRETTA, care s‑a produs anterior pronunțării hotărârii.

32      Prin urmare, întrucât a statuat, la punctul 35 din hotărârea atacată, că, potrivit abordării prevăzute la punctul V din Comunicarea nr. 2/12, mențiunea „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă” corespunzătoare produselor menționate în titlul clasei 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa, care figurează în cererea de înregistrare a mărcii LAMBRETTA, trebuia interpretată în sensul că urmărește protejarea acestei mărci pentru totalitatea produselor care figurează în lista alfabetică a acestei clase 12, Tribunalul nu a săvârșit o eroare de drept care să justifice anularea hotărârii atacate.

33      Pe de altă parte, interpretarea cererii de înregistrare în litigiu adoptată de Tribunal este susținută de modificarea introdusă la articolul 28 alineatul (8) din Regulamentul nr. 207/2009 prin Regulamentul (UE) 2015/2424 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 decembrie 2015 (JO 2015, L 341, p. 21). Astfel, acest din urmă regulament a introdus în articolul menționat o dispoziție tranzitorie care le permite titularilor de mărci ale Uniunii Europene solicitate înainte de 22 iunie 2012 și înregistrate în raport cu întregul titlu al unei clase din Clasificarea de la Nisa să declare, înainte de 24 septembrie 2016, că intenția lor la data depunerii cererii a fost de a solicita protecția unor produse sau servicii altele decât cele acoperite de sensul literal al titlului, dar care sunt incluse în lista alfabetică a clasei respective.

34      În aceste condiții, primul motiv trebuie respins ca nefondat.

 Cu privire la al doilea motiv

 Argumentele părților

35      Prin intermediul celui de al doilea motiv, invocat cu titlu subsidiar, Brandconcern susține că hotărârea atacată este afectată de lipsa motivării, întrucât Tribunalul a anulat decizia în litigiu, deși a constatat că Scooters India nu a utilizat marca LAMBRETTA pentru produsele pentru care a fost înregistrată, și anume „vehicule; aparate de locomoție pe uscat, în aer sau pe apă” care se încadrează în titlul clasei 12 din Aranjamentul de la Nisa. În special, ar exista o contradicție între, pe de o parte, motivarea acestei hotărâri, care examinează aspectul utilizării acestei mărci numai în privința pieselor de schimb pentru scutere, și, pe de altă parte, dispozitivul hotărârii menționate, care anulează decizia în litigiu în ceea ce privește de asemenea produsele care se încadrează în titlul acestei clase 12.

36      EUIPO susține că al doilea motiv ar fi inadmisibil sau, în orice caz, nefondat. Pentru Scooters India, acest motiv trebuie respins ca nefondat.

 Aprecierea Curții

37      Rezultă din jurisprudența Curții că un recurs trebuie să indice cu precizie elementele criticate din hotărârea a cărei anulare se solicită, precum și argumentele juridice care susțin în mod concret această cerere. Curtea a subliniat de asemenea că simpla enunțare abstractă a motivelor în cererea de recurs nu îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 58 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și la articolul 168 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul de procedură al Curții. În plus, la articolul 169 alineatul (2) din regulamentul menționat se precizează că motivele și argumentele de drept invocate trebuie să identifice cu precizie aspectele din motivarea deciziei Tribunalului care sunt contestate. Astfel, un recurs lipsit de astfel de caracteristici nu poate face obiectul unei aprecieri juridice care să permită Curții să exercite misiunea care îi revine în domeniul avut în vedere și să efectueze controlul său de legalitate (Hotărârea din 7 noiembrie 2013, Wam Industriale/Comisia, C‑560/12 P, nepublicată, EU:C:2013:726, punctele 42-44).

38      În speță, Brandconcern nu indică, în recursul său, care sunt punctele din hotărârea atacată prin care Tribunalul ar fi statuat că Scooters India nu a utilizat marca LAMBRETTA pentru produsele pentru care a fost înregistrată. Pe de altă parte, deși este adevărat că Brandconcern, în memoriul în replică, face referire la punctele 14, 16 și 17 din hotărârea atacată, nu reiese din cuprinsul acestor puncte că Tribunalul a considerat că Scooters India nu a utilizat marca LAMBRETTA pentru produsele pentru care a fost înregistrată.

39      Astfel, contrar celor susținute de Brandconcern, hotărârea atacată se referă la problema interpretării unei cereri de înregistrare și nu se pronunță nicidecum cu privire la utilizarea efectivă a mărcii în litigiu pentru oricare dintre produsele care fac parte din clasa 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa.

40      În aceste condiții, al doilea motiv trebuie respins ca neîntemeiat.

41      Întrucât niciunul dintre motivele invocate de Brandconcern nu a fost admis, recursul trebuie respins în totalitate.

 Cu privire la cheltuielile de judecată

42      Potrivit articolului 184 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, atunci când recursul nu este fondat, Curtea se pronunță asupra cheltuielilor de judecată. Potrivit articolului 138 alineatul (1) din acest regulament, aplicabil în procedura de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din același regulament, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

43      Întrucât EUIPO și Scooters India au solicitat obligarea Brandconcern la plata cheltuielilor de judecată, iar aceasta din urmă a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară și hotărăște:

1)      Respinge recursul.

2)      Obligă Brandconcern BV la plata cheltuielilor de judecată.

Semnături


* Limba de procedură: engleza.