Language of document : ECLI:EU:T:2013:431

Cauza T‑383/11

Eyad Makhlouf

împotriva

Consiliului Uniunii Europene

„Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive luate împotriva Siriei – Înghețarea fondurilor și a resurselor economice – Restricții privind intrarea și tranzitarea pe teritoriul Uniunii – Dreptul la apărare – Obligația de motivare – Eroare vădită de apreciere – Drepturi fundamentale”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea) din 13 septembrie 2013

1.      Procedură jurisdicțională – Decizie sau regulament care înlocuiește în cursul procedurii actul atacat – Element nou – Extinderea concluziilor și a motivelor inițiale

2.      Dreptul Uniunii Europene – Principii – Dreptul la apărare – Dreptul de a fi ascultat – Dreptul la un proces echitabil și la o protecție jurisdicțională efectivă – Decizie de executare privind punerea în aplicare a unei decizii având ca obiect măsuri restrictive împotriva Siriei – Interdicție de intrare și de trecere, precum și înghețarea fondurilor anumitor persoane și entități responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile – Lipsa comunicării elementelor incriminatoare și lipsa ascultării persoanelor și entităților menționate – Admisibilitate

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2) și art. 47; Decizia 2011/273/PESC a Consiliului, art. 3 și 4 și anexa și Decizia 2011/302/PESC a Consiliului art. 1 și anexa]

3.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Interzicerea intrării și a trecerii, precum și înghețarea fondurilor anumitor persoane și entități responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile – Dreptul la apărare – Comunicarea elementelor incriminatoare – Decizie ulterioară prin care numele reclamantului este menținut pe lista persoanelor care fac obiectul acestor măsuri – Încălcarea dreptului de a fi ascultat – Lipsă

(Decizia 2012/739/PESC a Consiliului)

4.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Interzicerea intrării și a trecerii, precum și înghețarea fondurilor anumitor persoane și entități responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile – Dreptul la apărare – Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă – Obligație de comunicare a motivelor individuale și specifice care justifică astfel de măsuri – Întindere

[Decizia 2012/739/PESC a Consiliului, art. 27 alin. (2)]

5.      Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Interzicerea intrării și a trecerii, precum și înghețarea fondurilor anumitor persoane și entități responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile – Decizie care se înscrie într‑un context cunoscut de persoana interesată – Admisibilitatea unei motivări sumare

(art. 296 TFUE; Decizia 2011/273/PESC a Consiliului)

6.      Uniunea Europeană – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Interzicerea intrării și a trecerii, precum și înghețarea fondurilor anumitor persoane și entități responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile – Întinderea controlului

7.      Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive împotriva Siriei – Interdicție de intrare și de trecere, precum și înghețarea fondurilor anumitor persoane și entități responsabile de represiunea violentă împotriva populației civil – Limitarea dreptului de proprietate și a dreptului la respectarea vieții private – Încălcarea principiului proporționalității – Lipsă

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 7 și 17; Decizia 2011/273/PESC a Consiliului, art. 3 alin. (6)-(8), art. 4 alin. (3) lit. (a) și art. (25) alin. (3), și Decizia 2011/302/PESC a Consiliului, art. 24 alin. (6) și art. 25 alin. (3) lit. (e)]

1.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 20)

2.      Referitor la măsurile restrictive de interzicere a intrării și a tranzitării teritoriului statelor membre în privința persoanelor și entităților responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria, precum și înghețarea fondurilor și a resurselor economice aparținând acestor persoane, în ceea ce privește dreptul la apărare și în special dreptul de a fi ascultat al acestor persoane, nu se poate cere autorităților Uniunii să comunice motivele deciziilor prin care s‑au instituit astfel de măsuri înaintea înscrierii inițiale a unei persoane sau a unei entități pe lista prin care se impun aceste măsuri. Astfel, o asemenea comunicare prealabilă ar fi de natură să compromită eficacitatea măsurilor de înghețare a fondurilor și a resurselor economice pe care aceste decizii le impun.

În vederea atingerii obiectivului urmărit prin deciziile atacate, asemenea măsuri trebuie, prin însăși natura lor, să beneficieze de un efect de surpriză și, astfel cum a indicat deja Curtea, să se aplice cu efect imediat. În aceste condiții, în ceea ce privește Decizia de punere în aplicare 2011/302 privind punerea în aplicare a Deciziei 2011/273 privind măsuri restrictive împotriva Siriei, prin care numele reclamantului a fost înscris pe lista care figurează în anexa la Decizia 2011/273, pentru motive care țin deopotrivă de eficacitatea măsurilor pe care le prevede aceasta, autoritățile Uniunii nu erau obligate să procedeze la o ascultare a reclamantului înainte de înscrierea inițială a numelui său pe lista care figurează în anexă.

(a se vedea punctele 38-41)

3.      În cadrul adoptării unei decizii ulterioare cum este Decizia 2012/739 privind măsuri restrictive împotriva Siriei, prin care numele reclamantului este menținut pe lista cu numele persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive împotriva Siriei, argumentul efectului de surpriză al măsurilor respective nu mai poate fi invocat în mod valabil.

Având în vedere că, în primul rând, Consiliul nu a reținut niciun element nou, și anume care nu a fost deja comunicat reclamantului după înscrierea sa inițială pe lista persoanelor care fac obiectul măsurilor restrictive, atunci când numele acestuia a fost menținut pe lista persoanelor vizate de aceste măsuri, că, în al doilea rând, reclamantul poate fi ascultat oricând, din proprie inițiativă, de Consiliu, fără să se formuleze o nouă invitație expresă înainte de adoptarea fiecărei decizii ulterioare, în lipsa unor elemente noi reținute în privința sa, că, în consecință, în al treilea rând, reclamantul a avut ocazia timp de mai multe luni să conteste elementele care justificau înscrierea și menținerea sa pe lista menționată și că, în sfârșit, Consiliul a publicat un aviz în Jurnalul Oficial a doua zi după publicarea Deciziei 2012/739, nu se poate stabili nicio încălcare a dreptului reclamantului de a fi ascultat.

(a se vedea punctele 42 și 44-46)

4.      Deși o comunicare individuală a deciziilor care impun anumite măsuri restrictive în cadrul politicii externe și de securitate comună este, în principiu, necesară, simpla publicare în Jurnalul Oficial nefiind suficientă, instanța trebuie să examineze totuși în fiecare cauză dacă faptul că nu s‑au adus la cunoștința reclamantului în mod individual motivele deciziei în litigiu a avut drept consecință lipsirea acestuia din urmă de posibilitatea de a afla în timp util motivarea deciziei în litigiu și de a aprecia temeinicia măsurii de înghețare a fondurilor și a resurselor economice adoptate în privința sa. Această condiție nu este îndeplinită din moment ce reiese din dosar că reclamantului i s‑a dat posibilitatea de a se apăra în mod eficace împotriva actelor atacate după publicarea acestora în Jurnalul Oficial, chiar dacă Consiliul ar fi trebuit să notifice în mod individual motivele care justificau menținerea numelui reclamantului pe lista persoanelor vizate de astfel de măsuri restrictive.

(a se vedea punctele 48 și 50)

5.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctele 60-66, 71 și 72)

6.      A se vedea textul deciziei.

(a se vedea punctul 80)

7.      Înghețarea fondurilor și a resurselor economice impusă în cadrul politicii externe și de securitate comună împotriva anumitor persoane și entități responsabile de represiunea violentă împotriva populației civile din Siria constituie o măsură conservatorie care nu are intenția de a priva persoanele vizate de proprietatea lor sau de dreptul la respectarea vieții lor private. Totuși, aceste măsuri restrictive conțin în mod incontestabil o limitare a folosinței dreptului de proprietate și afectează viața privată.

În ceea ce privește caracterul adecvat al măsurilor în cauză din perspectiva unui obiectiv de interes general fundamental pentru comunitatea internațională precum protecția populației civile, rezultă că înghețarea fondurilor, a activelor financiare și a altor resurse economice, ca și interdicția de intrare pe teritoriul Uniunii a persoanelor implicate în susținerea regimului sirian nu pot, prin ele însele, să fie considerate inadecvate.

În ceea ce privește caracterul necesar al acestor măsuri, măsurile alternative și mai puțin restrictive, precum un sistem de autorizare prealabilă sau obligația de a justifica a posteriori utilizarea fondurilor plătite, nu permit atingerea într‑o manieră la fel de eficientă a obiectivului urmărit, și anume exercitarea unei presiuni asupra susținătorilor regimului sirian care persecută populația civilă, în special în privința posibilității de a eluda restricțiile impuse.

În plus, trebuie amintit că articolul 4 din Decizia 2011/273 și articolul 25 alineatele (3)-(11) din Decizia 2012/739 privind măsuri restrictive împotriva Siriei prevăd posibilitatea, pe de o parte, a autorizării utilizării fondurilor înghețate pentru necesități esențiale sau pentru îndeplinirea anumitor angajamente și, pe de altă parte, posibilitatea acordării unor autorizări specifice de dezghețare a fondurilor, a altor active financiare sau a altor resurse economice. Cu privire la tratamentul medical, autoritatea competentă dintr‑un stat membru poate autoriza intrarea pe teritoriul său și utilizarea unor fonduri înghețate în scopuri medicale și umanitare.

În sfârșit, menținerea numelui persoanei interesate în anexa la deciziile atacate nu poate fi calificată ca disproporționată pentru motivul că ar avea un pretins caracter potențial nelimitat, în măsura în care această menținere face obiectul unei reexaminări periodice pentru a se asigura că persoanele și entitățile care nu mai îndeplinesc criteriile pentru a figura pe lista în litigiu sunt radiate din aceasta.

(a se vedea punctele 99-102, 104 și 105)