Acțiune introdusă la data de 15 decembrie 2006 - Tomkins/Comisie

(Cauza T-382/06)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Tomkins plc (Londra, Marea Britanie) (reprezentanți: T. Soames și S. Jordan, solicitors)

Pârâtă: Comisia Comunităților Europene

Concluziile reclamantei

anularea articolului 1 din Decizia Comisiei din 20 septembrie 2006 (cauza COMP/F 1/38.121 - Racorduri - C(2006) 4180 final) referitoare la o procedură de aplicare a articolului 81 CE și a articolului 53 din acordul SEE, în măsura în care privește reclamanta; sau, în subsidiar:

amendarea articolului 2 litera (h) din decizia contestată astfel încât să se reducă amenda impusă reclamantei și societății Pegler; și

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea articolului 1 din Decizia C(2006) 4180 final a Comisiei, din 20 septembrie 2006 în cauza COMP/F 1/38.121 - Racorduri, prin care Comisia a stabilit răspunderea solidară a reclamantei și a societății Pegler Ltd pentru încălcarea articolului 81 CE în cadrul industriei racordurilor din cupru în perioada cuprinsă între 31 decembrie 1988 și 22 martie 2001 și i-a impus plata unei amenzi de 5,25 milioane de euro. În subsidiar, reclamanta solicită amendarea articolului 2 litera (h) din decizia contestată.

Reclamanta afirmă că articolul 230 CE a fost încălcat de către Comisie pentru următoarele motive:

În primul rând, se pretinde că regulile privind răspunderea societăților mamă pentru actele filialelor lor au fost încălcate de către Comisie prin stabilirea răspunderii solidare a reclamantei cu una dintre fostele sale filiale Pegler Ltd, pentru conduita acesteia din urmă. În acest sens, reclamanta susține că Comisia a făcut o eroare de drept manifestă prin identificarea greșită a temeiului legal pentru răspunderea societății mamă și prin aplicarea greșită a testului vizând stabilirea răspunderii acționarilor intr-o situație de fapt în care acesta nu ar trebui aplicat. Mai mult, reclamanta susține că o eroare a fost făcută de către Comisie atunci când a considerat presupusul obiect de activitate al reclamantei în sectorul construcțiilor ca fiind relevant pentru a stabili dacă reclamanta era sau nu un simplu investitor financiar care a delegat societății Pegler răspunderea operațională la nivel de subdiviziune economică locală. Și mai mult, faptul că, în această cauză, Comisia s-a liberat de propria sarcina în stabilirea răspunderii acționarilor și a transferat această sarcină acționarilor încalcă principiul prezumției de nevinovăție.

În al doilea rând, reclamanta pretinde că Comisia a făcut o eroare de fapt manifestă și nu a dovedit în mod adecvat nicio influență decisivă exercitată de către reclamantă asupra conduitei comerciale a societății Pegler. În opinia reclamantei, faptele nu stabilesc răspunderea reclamantei nici (a) în sensul legii corecte, pe care Comisia fie nu a aplicat-o, fie a aplicat-o în mod greșit, nici (b) în sensul legii incorecte așa cum a afirmat Comisia.

În al treilea rând, reclamanta afirmă că Comisia nu a explicat în mod adecvat de ce probele aduse de reclamantă au fost insuficiente pentru a respinge prezumția de influență decisivă.

În al patrulea rând, reclamanta afirmă că Comisia a aplicat un standard greșit atunci când a impus o majorare a amenzii în scop disuasiv, aceasta neevaluând corect elementele de probă pentru calculul perioadei în care societatea Pegler a participat la cartel, ajungând în acest fel la o stabilire nefondată și incorectă a duratei infracțiunii.

____________