Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Conseil d'État (Belgia) la 10 mai 2017 – Ibrahima Diallo/État belge

(Cauza C-246/17)

Limba de procedură: franceza

Instanța de trimitere

Conseil d'État

Părțile din procedura principală

Reclamant: Ibrahima Diallo

Pârât: État belge

Întrebările preliminare

Articolul 10 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora1 trebuie interpretat în sensul că impune ca decizia cu privire la constatarea dreptului de ședere să fie adoptată și notificată în termenul de șase luni sau în sensul că permite ca decizia să fie adoptată în acest termen, însă să fie notificată ulterior? În cazul în care decizia menționată poate fi notificată ulterior, în ce termen trebuie să fie notificată?

Articolul 10 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, coroborat cu articolul 5 din aceasta, cu articolul 5 alineatul (4) din Directiva 2003/86/CE [a Consiliului] din 22 septembrie 2003 privind dreptul la reîntregirea familiei2 și cu articolele 7, 20, 21 și 41 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, trebuie interpretat și aplicat în sensul că decizia adoptată în acest temei trebuie doar să fie luată în termenul de șase luni pe care îl prevede, fără să existe vreun termen pentru notificarea sa sau vreo incidență asupra dreptului de ședere în cazul în care notificarea intervine după expirarea acestui termen?

Pentru a garanta efectivitatea dreptului de ședere al unui membru de familie al unui cetățean al Uniunii, principiul efectivității se opune ca autoritatea națională să recupereze, în urma anulării unei decizii cu privire la dreptul menționat anterior, termenul integral de șase luni de care dispunea în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora? În cazul unui răspuns afirmativ, care este termenul de care mai dispune autoritatea națională după anularea deciziei sale prin care se refuză recunoașterea dreptului în discuție?

Articolele 5, 10 și 31 din Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, coroborate cu articolele 8 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, articolele 7, 24, 41 și 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și articolul 21 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, sunt compatibile cu o jurisprudență și cu dispoziții naționale, precum articolul 39/2 alineatul 2, articolele 40, 40bis, 42 și 43 din Legea din 15 decembrie 1980 privind accesul pe teritoriul belgian, șederea, stabilirea și returnarea forțată a străinilor, și articolul 52 alineatul 4 din Decretul regal din 8 octombrie 1981 privind accesul pe teritoriul belgian, șederea, stabilirea și returnarea forțată a străinilor, care determină ca o hotărâre de anulare a unei decizii prin care se refuză șederea în temeiul acestor dispoziții, pronunțată de Conseil du contentieux des étrangers, să aibă un efect interuptiv iar nu suspensiv în privința termenului imperativ de șase luni prevăzut la articolul 10 din Directiva 2004/38/CE, la articolul 42 din legea din 15 decembrie 1980 și la articolul 52 din decretul regal din 8 octombrie 1981?

Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora impune ca din depășirea termenului de șase luni prevăzut la articolul 10 alineatul (1) din aceasta să rezulte o consecință și, în cazul unui răspuns afirmativ, ce consecință trebuie să rezulte? Aceeași Directivă 2004/38/CE impune sau permite ca consecința depășirii acestui termen să fie acordarea automată a permisului de ședere solicitat fără să se fi constatat dacă solicitantul răspunde efectiv condițiilor impuse pentru a beneficia de dreptul de ședere pe care îl reclamă?

____________

1     Directiva 2004/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 29 aprilie 2004 privind dreptul la liberă circulație și ședere pe teritoriul statelor membre pentru cetățenii Uniunii și membrii familiilor acestora, de modificare a Regulamentului (CEE) nr. 1612/68 și de abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 75/34/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE și 93/96/CEE (JO L 158, p. 77, Ediție specială, 05/ vol. 7, p. 56).

2     JO L 251, p. 12, Ediție specială, 19/ vol. 6, p. 164.