Language of document : ECLI:EU:C:2009:89

CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL

VERICA TRSTENJAK

prezentate la 12 februarie 20091(1)

Cauza C‑5/08

Infopaq International A/S

împotriva

Danske Dagblades Forening

[cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Højesteret (Danemarca)]

„Directiva 2001/29/CE – Articolele 2 și 5 – Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională – Drept de reproducere – Excepții și limitări – Acte provizorii de reproducere – Monitorizare și analiză a media – Extrase din articole din ziare compuse din 11 cuvinte”





Cuprins

I –   Introducere

II – Cadrul juridic

III – Situația de fapt, procedura principală și întrebările preliminare

IV – Procedura în fața Curții

V –   Argumentele părților

A –   Prima întrebare preliminară

B –   Întrebările preliminare a doua-a douăsprezecea

C –   A treisprezecea întrebare preliminară

VI – Aprecierea avocatului general

A –   Introducere

B –   Caracteristicile esențiale ale procedeului de elaborare a extraselor din articole din ziare utilizat de Infopaq

C –   Interpretarea articolului 2 din Directiva 2001/29 (prima întrebare preliminară)

D –   Interpretarea articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 (întrebările preliminare a doua-a douăsprezecea)

1.     Conținutul și scopul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29

2.     Condiția pentru aplicarea articolului 5 alineatul (1): actele provizorii de reproducere

3.     Examinarea celor patru condiții prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29

a)     Prima condiție: acte tranzitorii (întrebările a doua-a cincea)

b)     A doua condiție: parte integrantă și esențială a procesului tehnic (a șasea, a șaptea și a opta întrebare)

c)     A treia condiție: acte care au ca scop să permită o utilizare licită (a noua și a zecea întrebare)

i)     Observații generale referitoare la condiția privind utilizarea licită (a noua întrebare)

ii)   Utilizarea licită în prezenta cauză (a zecea întrebare)

–       Reformularea celei de a zecea întrebări

–       Analiza și răspunsul la a zecea întrebare

d)     A patra condiție: activități care nu au semnificație economică de sine stătătoare (a unsprezecea și a douăsprezecea întrebare)

4.     Concluzie în ceea ce privește interpretarea articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29

E –   Interpretarea articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 (a treisprezecea întrebare preliminară)

1.     Imprimarea extraselor din articolele din ziare îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29?

2.     Actele provizorii de reproducere îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5)?

3.     Concluzie în ceea ce privește interpretarea articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29

F –   Concluzie

VII – Concluzie

I –    Introducere

1.        Prezenta cauză ridică problema sensibilă a echilibrului dintre protecția drepturilor de autor și dezvoltarea tehnologică în societatea informațională. Pe de o parte, protecția drepturilor de autor nu ar trebui să împiedice funcționarea normală și dezvoltarea noilor tehnologii, iar pe de altă parte, trebuie să garanteze de asemenea o protecție adecvată a drepturilor de autor în societatea informațională. Astfel, dezvoltarea tehnologică permite o reproducere mai rapidă și mai simplă a operelor, motiv pentru care protecția drepturilor de autor trebuie să se adapteze la această dezvoltare tehnologică.

2.        Întrebările preliminare adresate în această cauză privesc, în primul rând, problema dacă salvarea și imprimarea extraselor provenind din articole din ziare în care extrasul este compus din termenul căutat, precum și din cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează, în aceeași ordine precum în articolul de ziar, reprezintă o reproducere în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională(2) (denumită în continuare „Directiva 2001/29”). Întrebările privesc de asemenea problema dacă procedeul de elaborare a acestor extrase constând în scanarea de articole din ziare care conduc la crearea unui fișier imagine și conversia acestui fișier imagine în fișier text, precum și în salvarea unui extras compus din 11 cuvinte sunt autorizate, deoarece acestea sunt activități de reproducere care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. În sfârșit, prin intermediul întrebărilor sale preliminare, instanța de trimitere urmărește să afle dacă actele de reproducere din prezenta cauză îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29.

3.        Aceste întrebări sunt adresate în cadrul unui litigiu între societatea Infopaq International A/S (denumită în continuare „Infopaq”) și sindicatul profesional al cotidienelor daneze, în care Infopaq solicită instanței de trimitere să constate că, pentru elaborarea extraselor din articole din ziare care sunt compuse din termenul căutat, precum și din cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează, aceasta nu are nevoie de autorizare din partea titularilor drepturilor de autor asupra articolelor din ziare.

II – Cadrul juridic

4.        Considerentele (4), (5), (9), (10), (11), (21), (22), (31) și (33) ale Directivei 2001/29 prevăd:

„(4)      Printr‑o certitudine juridică sporită și oferind un grad ridicat de protecție a proprietății intelectuale, un cadru juridic armonizat privind dreptul de autor și drepturile conexe va încuraja investiții substanțiale în creativitate și inovație […].

(5)      Dezvoltarea tehnologică a multiplicat și diversificat vectorii de creație, producție și exploatare. Chiar dacă nu sunt necesare noi concepte pentru protecția proprietății intelectuale, legislația actuală privind dreptul de autor și drepturile conexe trebuie adaptată și completată pentru a reflecta în mod adecvat realitățile economice, cum ar fi noile forme de exploatare.

[…]

(9)      Orice armonizare a dreptului de autor și a drepturilor conexe trebuie să aibă la bază un nivel ridicat de protecție, deoarece aceste drepturi sunt esențiale pentru creația intelectuală. Protecția lor contribuie la menținerea și dezvoltarea creativității în interesul autorilor, artiștilor interpreți sau executanți, producătorilor, consumatorilor, culturii, industriei și publicului larg. În consecință, proprietatea intelectuală a fost recunoscută ca parte integrantă a proprietății.

(10)      Autorii sau artiștii interpreți sau executanți trebuie să primească o remunerație adecvată pentru utilizarea operelor lor, pentru a‑și putea continua munca creativă și artistică, la fel ca și producătorii, pentru a putea finanța această muncă. […] Pentru a asigura o astfel de remunerație și pentru a obține un randament satisfăcător al investiției, este necesară o protecție juridică adecvată a drepturilor de proprietate intelectuală.

(11)      Un sistem eficient și riguros de protecție a dreptului de autor și a drepturilor conexe este unul dintre principalele instrumente care garantează creativității și producției culturale europene obținerea resurselor necesare și păstrarea autonomiei și demnității creatorilor și artiștilor interpreți sau executanți.

[…]

(21)      Prezenta directivă trebuie să definească domeniul de aplicare al actelor aflate sub incidența dreptului de reproducere cu privire la diverși beneficiari. Aceasta trebuie să se realizeze în conformitate cu acquis‑ul comunitar. Este necesară o definiție generală a acestor acte pentru a asigura certitudinea juridică în cadrul pieței interne.

(22)      Obiectivul oferirii unui suport corespunzător pentru diseminarea culturii nu trebuie atins prin sacrificarea protejării stricte a drepturilor sau prin tolerarea formelor ilegale de distribuire a operelor contrafăcute sau piratate.

[…]

(31)      Trebuie păstrat un echilibru just între drepturile și interesele diverselor categorii de titulari de drepturi, precum și între acestea și drepturile și interesele utilizatorilor de obiecte protejate. Excepțiile existente și limitările de drepturi stabilite de statele membre trebuie reanalizate prin prisma noului mediu electronic. Diferențele existente între excepțiile și limitările privind anumite acte restricționate au efecte negative directe asupra funcționării pieței interne în domeniul dreptului de autor și al drepturilor conexe. Asemenea diferențe ar putea deveni mai accentuate odată cu dezvoltarea exploatării în străinătate a operelor și a activităților transfrontaliere. Pentru a asigura buna funcționare a pieței interne, astfel de excepții și limitări trebuie definite într‑un mod mai armonizat. Gradul de armonizare a acestor excepții depinde de impactul lor asupra bunei funcționări a pieței interne.

[…]

(33)      Dreptul exclusiv de reproducere trebuie să facă obiectul unei excepții având drept scop autorizarea anumitor acte de reproducere temporară, care sunt tranzitorii sau accesorii și constituie o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic și al căror scop unic este să permită transmiterea, în cadrul unei rețele între terți, de către un intermediar, sau utilizarea licită a unei opere sau a unui alt obiect protejat. Actele de reproducere avute în vedere nu ar trebui să aibă o semnificație economică de sine stătătoare. În măsura în care îndeplinesc aceste condiții, excepția ar trebui să includă acte care permit navigarea (browsing), precum și realizarea de copii cache (caching), inclusiv cele care permit funcționarea eficientă a sistemelor de transmisie, cu condiția ca intermediarul să nu modifice informația și să nu împiedice utilizarea licită a tehnologiei, recunoscută și folosită pe larg de industrie, pentru a obține date despre utilizarea informației. Utilizarea este considerată licită dacă este autorizată de titularul de drept sau dacă nu este restricționată prin lege.”

5.        Articolul 2 din Directiva 2001/29, intitulat „Dreptul de reproducere”, prevede:

„Statele membre prevăd dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloace și în orice formă, în totalitate sau în parte:

(a)      pentru autori, a operelor lor;

[…]”

6.        În conformitate cu articolul 5 din Directiva 2001/29, intitulat „Excepții și limitări”:

„(1)      Actele provizorii de reproducere(3) menționate la articolul 2, care sunt tranzitorii sau accesorii și constituie o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic și al căror scop unic este să permită:

(a)      transmiterea, în cadrul unei rețele între terți, de către un intermediar sau

(b)      utilizarea licită

a unei opere ori a unui alt obiect protejat și care nu au semnificație economică de sine stătătoare, sunt exceptate de la dreptul de reproducere prevăzut la articolul 2.

[…]

(3)      Statele membre pot să prevadă excepții sau limitări la drepturile prevăzute la articolele 2 și 3 în următoarele cazuri:

[…]

(c)      reproducerea de către presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziție a unor articole publicate privind subiecte de actualitate economice, politice sau religioase sau a unor opere radiodifuzate sau televizate sau a altor obiecte protejate cu același caracter, în cazurile în care astfel de utilizări nu sunt în mod expres rezervate și în măsura în care este indicată sursa, inclusiv numele autorului, sau folosirea operelor sau a altor obiecte protejate pentru difuzarea evenimentelor curente, în măsura în care este justificată de scopuri de informare și sub rezerva de a indica sursa, inclusiv numele autorului, cu excepția cazurilor în care acest lucru se dovedește imposibil;

(d)      utilizarea de citate în scopuri cum sunt cel al criticii sau al recenziei, cu condiția ca acestea să se refere la o operă sau un alt obiect protejat care a fost deja pus în mod legal la dispoziția publicului, să fie indicată sursa, inclusiv numele autorului, cu excepția cazurilor în care acest lucru se dovedește imposibil, și ca folosirea lor să fie în conformitate cu practica corectă și în măsura justificată de anumite scopuri speciale;

[…]

(o)      utilizarea în anumite cazuri de mai mică importanță unde excepțiile și limitările sunt deja prevăzute prin legislațiile interne, cu condiția ca acestea să se refere numai la utilizări similare și să nu aducă atingere liberei circulații a mărfurilor și a serviciilor în cadrul Comunității, fără a aduce atingere altor excepții sau limitări prevăzute în prezentul articol.

[…]

(5)      Excepțiile și limitările prevăzute la alineatele (1), (2), (3) și (4) se aplică numai în anumite cazuri speciale care nu intră în conflict cu exploatarea normală a operei sau a altui obiect protejat și nu aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului dreptului.”

7.        Articolul 2 din Directiva 2001/29 a fost transpus în dreptul danez prin articolul 2 din Legea privind dreptul de autor (ophavsretslov)(4), care prevede:

„1. Sub rezerva limitelor impuse de prezenta lege, dreptul de autor cuprinde dreptul exclusiv de a dispune de operă prin reproducere și de a o pune la dispoziția publicului, în forma originală sau modificată, tradusă sau adaptată într‑un alt gen literar sau artistic sau potrivit unei alte tehnici.

2. Prin reproducere se înțelege orice reproducere directă sau indirectă, temporară sau permanentă, în totalitate sau în parte, prin orice mijloace și în orice formă. Prin reproducere se înțelege de asemenea transferarea operei într‑o instalație aptă să o reproducă.

[…]”

8.        Articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 a fost transpus în dreptul danez prin articolul 11 bis alineatul 1 din legea daneză privind dreptul de autor, care prevede:

„Sunt autorizate reproducerile temporare care:

(i)      sunt tranzitorii sau accesorii,

(ii)      constituie o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic,

(iii) al căror scop unic este să permită fie o transmitere, în cadrul unei rețele între terți, de către un intermediar, fie o utilizare licită a unei opere și

(iv)      care nu au semnificație economică de sine stătătoare.”

III – Situația de fapt, procedura principală și întrebările preliminare

9.        Societatea Infopaq desfășoară o activitate de monitorizare și de analiză a presei scrise. Monitorizarea presei scrise cuprinde redactarea de sinteze(5) pornind de la o selecție de articole din presa cotidiană daneză și din diferite periodice. Articolele sunt selecționate pe baza unei tematici alese de clienții societății Infopaq; în continuare, sintezele sunt transmise clienților prin poșta electronică. De asemenea, la cerere, Infopaq trimite clienților săi articole decupate din ziare.

10.      Articolele sunt selecționate pe baza unui procedeu denumit de „captare de date”, care se desfășoară în cinci etape.

11.      În prima etapă, angajații societății Infopaq înregistrează manual într‑o bază de date electronică informațiile de bază din fiecare publicație.

12.      Într‑o a doua etapă, aceștia scanează publicațiile. Înainte de scanare, se desprinde dispozitivul de prindere în așa fel încât toate foile să fie volante; astfel, extrasul selecționat este scanat. Prin scanare, se creează un fișier imagine(6) pentru fiecare pagină a publicației. În continuare, fișierul imagine este transferat pe un server de recunoaștere optică a caracterelor(7).

13.      În a treia etapă, serverul de recunoaștere optică a caracterelor convertește fișierul imagine în fișier text. Mai precis, imaginea fiecărui caracter este convertită în cod denumit ASCII(8), care permite calculatorului să recunoască fiecare caracter individual. Astfel, de exemplu imaginea literelor TDC este convertită în obiect pe care calculatorul îl va putea recunoaște ca fiind literele TDC. Prin urmare, imaginea unui cuvânt este convertită într‑un cuvânt propriu‑zis care este salvat ca fișier text și care poate fi citit de orice procesor de text. Procedeul care utilizează serverul de recunoaștere optică a caracterelor se finalizează cu ștergerea fișierului imagine.

14.      În a patra etapă, fișierul text este analizat pentru a căuta termenii prestabiliți. De fiecare dată când termenul căutat apare în text, acesta este salvat într‑un fișier care reia titlul publicației, rubrica și pagina la care apare termenul în cauză. În același timp, fișierul arată de asemenea valoarea exprimată în procente de la 0 la 100, care indică locul termenului căutat în text. Pentru a simplifica și mai mult căutarea termenului respectiv în cursul lecturii ulterioare a articolului, se arată, împreună cu acesta, cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează. Această etapă se finalizează cu ștergerea fișierului text.

15.      În cea de a cincea și în cea de a șasea etapă a acestui procedeu, se imprimă un document pentru fiecare pagină a ziarului în care apare termenul căutat; acest document conține termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează. Instanța de trimitere prezintă un exemplu al unui astfel de document:

„4 noiembrie 2005 – Dagbladet Arbejderen, pagina 3:

TDC: 73 % «următoarea cesiune a grupul TDC, care ar trebui cumpărat»”.

16.      Danske Dagblades Forening (denumit în continuare „DDF”) este sindicatul profesional al cotidienelor daneze, care are ca obiectiv să acorde asistență membrilor de sindicat în toate problemele referitoare la dreptul de autor. În 2005, DDF a aflat că Infopaq elabora extrase provenind din articole din ziare, fără a avea acordul titularilor drepturilor de autor – și a informat Infopaq cu privire la aceasta.

17.      Infopaq a contestat argumentul potrivit căruia ar avea nevoie de acordul titularilor drepturilor de autor pentru a‑și desfășura activitatea și, prin urmare, a formulat în fața Østre Landsret o acțiune împotriva DDF având ca obiect constatarea faptului că are dreptul de a utiliza procedeul de „captare de date” fără acordul DDF sau al membrilor săi. Østre Landsret a respins acțiunea ca nefondată, motiv pentru care Infopaq a formulat apel în fața instanței de trimitere (Højesteret).

18.      Prin decizia sa, instanța de trimitere arată că, în prezenta cauză, nu este contestat faptul că acordul titularilor drepturilor de autor nu este necesar în măsura în care este vorba despre monitorizarea presei scrise și despre elaborarea de sinteze din articole din ziare dacă o persoană lecturează fizic fiecare publicație, dacă articolele sunt selecționate manual pe baza termenilor de căutare prestabiliți și dacă se elaborează manual, pe această bază, un document care indică termenul căutat extras din articolul în discuție și poziția acestui articol în cadrul publicației. Pe de altă parte, nu este contestat faptul că elaborarea de sinteze nu impune în sine acordul titularilor drepturilor de autor.

19.      Prin urmare, în prezenta cauză, nu este contestat faptul că procedeul denumit „captare de date” cuprinde două acte de reproducere, mai precis (1) scanarea articolelor de presă pe baza căreia se creează fișierul imagine și (2) convertirea fișierului imagine în fișier text. În plus, instanța de trimitere afirmă că acest procedeu cuprinde de asemenea reproducerea continuă a articolelor astfel procesate, în sensul că (3) termenul căutat este salvat împreună cu cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează și că (4) în continuare, aceste 11 cuvinte sunt imprimate. Instanța de trimitere subliniază că părțile din acțiunea principală nu sunt de acord asupra aspectului dacă actele menționate la punctele (3) și (4) reprezintă o reproducere în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29.

20.      În aceste împrejurări, prin decizia din 21 decembrie 2007, instanța de trimitere a suspendat judecarea cauzei și a adresat Curții următoarele întrebări preliminare(9):

„1)      Faptul de a stoca și apoi de a imprima un extras dintr‑un articol provenind dintr‑o publicație, extras care constă dintr‑un [termen de căutare], cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează, poate fi considerat ca reprezentând un act de reproducere(10) care beneficiază de protecția articolului 2 din Directiva 2001/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2001 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională (JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 230, rectificare în JO L 314, p. 16)(11)?

2)      Circumstanțele în care are loc un act de reproducere trebuie luate în considerare pentru ca actul respectiv să poată fi calificat drept «tranzitoriu» în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29?

3)      Un act provizoriu de reproducere poate fi calificat drept «tranzitoriu» în cazul în care reproducerea face obiectul unei procesări, de exemplu în cazul în care se creează un fișier text pe baza unui fișier imagine sau se caută succesiuni de cuvinte pornind de la un fișier text?

4)      Un act provizoriu de reproducere poate fi calificat drept «tranzitoriu» atunci când o parte a reproducerii, care constă în unul sau mai multe extrase de text cuprinzând 11 cuvinte, este stocată?

5)      Un act provizoriu de reproducere poate fi calificat drept «tranzitoriu» atunci când o parte a reproducerii, care constă în unul sau mai multe extrase de text cuprinzând 11 cuvinte, este imprimată?

6)      Pentru ca un act de reproducere să poată fi considerat ca reprezentând «o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic», în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, trebuie să se ia în considerare etapa procesului tehnic în care intervine?

7)      Un act de reproducere poate fi considerat ca reprezentând «o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic» dacă acesta constă în scanarea manuală a tuturor articolelor din publicație, operație prin care articolele respective sunt convertite din informații imprimate în date digitale?

8)      Un act provizoriu de reproducere poate fi considerat ca reprezentând «o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic» dacă acesta constă în imprimarea unei părți a reproducerii cuprinzând unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte?

9)      Noțiunea «utilizare ilicită» din articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 are în vedere orice formă de utilizare care nu necesită consimțământul titularului drepturilor de autor?

10)      Faptul că o întreprindere realizează scanarea tuturor articolelor de publicații, operație urmată de o procesare a reproducerii, de stocarea acesteia și, eventual, de imprimarea unei părți a reproducerii constând în unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, imprimări utilizate pentru activitatea de redactare a sintezelor efectuate de această întreprindere, poate intra în cuprinsul noțiunii «utilizare ilicită» din articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, chiar dacă titularii drepturilor de autor nu și‑au dat consimțământul pentru aceste acte?

11)      Potrivit căror criterii se poate aprecia dacă acte provizorii de reproducere au o «semnificație economică de sine stătătoare», în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, dacă sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute în această dispoziție?

12)      Câștigurile pe planul productivității realizate de utilizator în cursul unor acte provizorii de reproducere trebuie luate în considerare pentru a aprecia dacă actele au o «semnificație economică de sine stătătoare» în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29?

13)      Faptul că o întreprindere realizează scanarea tuturor articolelor de publicații, operație urmată de o procesare a reproducerii, de stocarea acesteia și, eventual, de imprimarea unei părți a reproducerii constând în unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, fără consimțământul titularilor drepturilor de autor, poate fi considerat ca intrând în sfera «anumit[or] cazuri speciale care nu intră în conflict cu exploatarea normală» a articolelor respective care «nu aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului dreptului», în sensul articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29?”

IV – Procedura în fața Curții

21.      Decizia de trimitere a fost primită de Curte la 4 ianuarie 2008. În cadrul procedurii scrise, Infopaq, DDF și Comisia și‑au prezentat observațiile. În ședința din 20 noiembrie 2008, Infopaq, DDF și Comisia s‑au exprimat oral și au răspuns la întrebările Curții.

V –    Argumentele părților

A –    Prima întrebare preliminară

22.      Infopaq consideră că salvarea și imprimarea ulterioară a unui extras din textul unui articol dintr‑un cotidian care conține termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează nu constituie un act de reproducere în parte în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29. Infopaq subliniază că, desigur, Directiva 2001/29 nu stabilește un prag minim pentru numărul de termeni sub care nu mai este vorba despre o reproducere în parte, chiar dacă un astfel de prag de minimis trebuie în orice caz să existe. Infopaq consideră că cele 11 cuvinte salvate și imprimate nu depășesc numărul minim stabilit care constituie condiția de existență a unei reproduceri în parte.

23.      În schimb, Comisia și DDF sunt de părere că salvarea și imprimarea ulterioară a unui extras provenind din textul unui articol dintr‑un cotidian care conține termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează reprezintă un act de reproducere care este protejat prin articolul 2 din Directiva 2001/29.

24.      Comisia consideră că salvarea și imprimarea unui extras dintr‑un articol reprezintă forme de reproducere. Aceasta subliniază că ar reieși din articolul 2 din Directiva 2001/29 că dreptul exclusiv de reproducere al autorilor include de asemenea reproducerea în parte și că un extras dintr‑un articol compus din 11 cuvinte constituie o reproducere în parte în sensul articolului menționat.

25.      DDF afirmă, precum Comisia, că salvarea și imprimarea unui extras dintr‑un articol compus din 11 cuvinte constituie o reproducere în parte în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29. DDF subliniază că, în cazul în care termenii căutați apar de mai multe ori într‑un articol, vor fi reproduse părți mari din articol; pentru a ilustra acest aspect, acesta prezintă un articol în care sunt subliniați doi termeni căutați împreună cu cele cinci cuvinte care le precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează. Acesta își exprimă dezacordul față de poziția guvernului austriac(12), potrivit căreia partea din opera autorului care este reprodusă trebuie, prin ea însăși, să îndeplinească condițiile stabilite în acest scop pentru a putea fi definită drept operă. Acesta consideră că faptul că noțiunea și condițiile de existență ale unei opere nu sunt armonizate în Directiva 2001/29 nu interzice Curții să interpreteze noțiunea de reproducere în parte a unei opere. Aprecierea aspectului dacă, în prezenta cauză, este vorba despre o reproducere în parte a unei opere trebuie să fie efectuată independent de condițiile stabilite de dreptul național pentru existența operei.

26.      În opinia guvernului austriac, articolul 2 din Directiva 2001/29 oferă autorilor, desigur, dreptul exclusiv la reproducerea în parte a operei, dar acesta nu definește noțiunea de operă și nici nu reglementează aspectul privind condițiile concrete în care o astfel de operă este protejată. În măsura în care condițiile privind protecția operelor nu sunt armonizate în dreptul comunitar, acestea trebuie apreciate, potrivit guvernului austriac, în temeiul dreptului național. Ținând seama de acest fapt, guvernul austriac subliniază că partea operei care este reprodusă trebuie să îndeplinească, prin ea însăși, condițiile stabilite pentru a fi definită drept operă.

B –    Întrebările preliminare a doua-a douăsprezecea

27.      Infopaq și guvernul austriac consideră că, în cazul în care procedeul de elaborare a extraselor din articole trebuie considerat drept un act provizoriu de reproducere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, acest procedeu este admisibil, deoarece îndeplinește toate condițiile prevăzute la acest articol, iar aceasta, în primul rând, pentru că este un act tranzitoriu, în al doilea rând pentru că acest act este o parte integrantă și esențială a procesului tehnic, în al treilea rând pentru că scopul său unic este să permită utilizarea licită a operei sau a obiectului drepturilor conexe și, în al patrulea rând, deoarece acest act nu are nicio semnificație economică de sine stătătoare.

28.      În ceea ce privește prima condiție (act „tranzitoriu”), Infopaq subliniază că articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 nu se limitează doar la actul provizoriu de reproducere sub formă de navigare și de realizare de copii „cache”. Condiția că actul trebuie să fie „tranzitoriu” privește numai durata actului provizoriu de reproducere, iar actele de reproducere a căror durată este mai mică sau egală cu 30 de secunde trebuie să fie considerate „tranzitorii”.

29.      În ceea ce privește a doua condiție („parte integrantă și esențială a procesului tehnic”), Infopaq consideră că noțiunea de parte integrantă demonstrează în mod clar că nu are importanță stabilirea etapei procesului tehnic în cursul căreia intervine actul provizoriu de reproducere.

30.      În ceea ce privește a treia condiție („utilizare licită”), Infopaq afirmă că nu reiese nici din articolul 5 alineatul (1), nici din considerentul (33) al Directivei 2001/29 că „utilizarea licită” înseamnă numai utilizarea internetului sub forma navigării și a realizării de copii „cache”. „Utilizarea licită” înseamnă orice formă de utilizare a unei opere pentru care nu este necesară autorizarea titularului dreptului de autor. În plus, pentru „utilizarea licită” nu are importanță să se stabilească cine utilizează opera; poate fi utilizatorul final sau orice altă persoană. Factorul decisiv pentru a se răspunde la întrebarea dacă este vorba despre o „utilizare licită” este de a se stabili dacă în cadrul procedeului în cauză se utilizează un original al publicației obținute în mod legal.

31.      În ceea ce privește a patra condiție („semnificație economică de sine stătătoare”), Infopaq susține că problema semnificației economice de sine stătătoare trebuie apreciată din punctul de vedere al autorului. În plus, este suficient să se constate, în ceea ce privește această condiție, dacă actul provizoriu de reproducere are o semnificație economică de sine stătătoare, și nu dacă ansamblul procesului tehnic are o astfel de semnificație. Infopaq subliniază că scopul final al procesului tehnic pe care îl utilizează este elaborarea de sinteze care, în sine, este licită și nu încalcă, prin aceasta, drepturile de autor ale publicațiilor; actele provizorii de reproducere sub formă de fișiere imagine și de fișiere text nu au totuși, prin ele însele, semnificație economică de sine stătătoare pentru titularii drepturilor. Dacă „semnificația economică de sine stătătoare” ar depinde de faptul că titularul drepturilor de autor nu primește remunerație, în acest caz ar exista, potrivit Infopaq, o contradicție cu scopul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

32.      Guvernul austriac consideră, precum Infopaq, că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 și afirmă că aceste condiții nu sunt limitate la copiile intermediare care sunt salvate cu ocazia transmiterii între diferite programe (programe informatice) pe internet. În opinia acestuia, crearea unui fișier imagine și conversia acestuia în fișier text sunt acte „tranzitorii”, întrucât aceste reproduceri sunt de scurtă durată; în același timp, actele menționate sunt totodată o „parte integrantă și esențială a procesului tehnic”. De asemenea, guvernul austriac consideră că utilizarea de opere este „licită”, întrucât extrasele din articolele din ziare nu îndeplinesc condițiile pentru protecția drepturilor de autor. Procedeul utilizat de Infopaq are ca scop unic elaborarea de extrase provenind din articolele din ziare pe baza termenilor căutați, motiv pentru care, potrivit guvernului austriac, acestea nu au „semnificație economică de sine stătătoare”.

33.      Dimpotrivă, DDF și Comisia consideră că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

34.      DDF subliniază că articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 trebuie interpretat în funcție de scopul acestei directive și face trimitere, în acest sens, la considerentele (9) și (10) ale directivei, din care reiese că scopul său constă în a garanta un nivel ridicat de protecție a autorilor care trebuie să primească o remunerație adecvată pentru utilizarea operelor lor. Prin urmare, dispozițiile directivei care garantează această protecție trebuie să fie interpretate în sens larg, în timp ce dispozițiile care prevăd excepții de la această protecție trebuie să fie interpretate în sens restrâns.

35.      În ceea ce privește prima condiție (act „tranzitoriu”), DDF consideră că actele de reproducere nu sunt tranzitorii întrucât reproducerile sunt durabile și nu sunt șterse, în timp ce noțiunea „tranzitoriu” înseamnă că reproducerile sunt de scurtă durată.

36.      În ceea ce privește a doua condiție („parte integrantă și esențială procesului tehnic”), DDF afirmă că scopul acestei condiții este de a exclude reproducerile care sunt realizate în mod automat în cadrul unui astfel de proces. Cu toate acestea, în prezenta cauză, reproducerile nu sunt realizate în mod automat, întrucât scanarea articolelor și conversia unui fișier imagine într‑un fișier text constituie doar o etapă tranzitorie a procesării tehnice a acestor texte. Prin urmare, nu este un proces tehnic intermediar. În plus, nici reproducerea sub formă de 11 cuvinte nu este o „parte integrantă și esențială a procesului tehnic”, întrucât cele 11 cuvinte sunt imprimate.

37.      În ceea ce privește a treia condiție („utilizare licită”), DDF consideră că utilizarea care altfel ar fi ilicită nu poate deveni licită în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. În opinia DDF, prezenta cauză privește o utilizare ilicită.

38.      În ceea ce privește a patra condiție („semnificație economică de sine stătătoare”), DDF arată că această condiție privește faptul că utilizarea reproducerii în prezenta cauză nu poate avea semnificație economică de sine stătătoare nici pentru utilizator (așadar pentru societatea Infopaq), nici pentru titularul drepturilor. DDF afirmă că, pentru societatea Infopaq, reproducerile au o semnificație economică de sine stătătoare, întrucât aceasta ar avea nevoie, potrivit DDF, de 2-4 milioane de coroane daneze în cazul în care munca de reproducere ar fi mai degrabă manuală decât automatizată. Cu toate acestea, reproducerile au de asemenea o semnificație economică de sine stătătoare pentru membrii DDF, întrucât aceștia ar putea primi o remunerație mai importantă prin acordarea de licențe pentru reproducerea operelor lor.

39.      De asemenea, Comisia consideră că, în prezenta cauză, nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

40.      În ceea ce privește prima condiție (act „tranzitoriu”), Comisia este de părere că actele provizorii de reproducere sunt tranzitorii dacă durata lor este scurtă, de exemplu în cazul unei reproduceri efectuate în timpul navigării pe internet. Comisia consideră că, în aprecierea aspectului dacă actele de reproducere sunt tranzitorii, trebuie să se țină seama de procesul tehnic în cadrul căruia are loc reproducerea și în special de faptul că o reproducere durabilă a fost sau nu a fost efectuată cu ocazia acestui proces. În cadrul procedeului utilizat de Infopaq, a fost efectuată o reproducere durabilă sub forma celor 11 cuvinte imprimate și faptul că, în consecință, fișierele imagine și text create sunt șterse atunci când cele 11 cuvinte sunt imprimate nu înseamnă că actul de reproducere este tranzitoriu. În continuare, Comisia subliniază că faptul că partea din reproducere care conține unul sau mai multe extrase de 11 cuvinte este imprimată nu are importanță pentru aprecierea dacă actul provizoriu de reproducere poate fi considerat tranzitoriu.

41.      În ceea ce privește a doua condiție („parte integrantă și esențială a procesului tehnic”), Comisia consideră că etapa procesului tehnic în cursul căreia se realizează actele provizorii de reproducere nu are importanță pentru a se stabili dacă acestea trebuie considerate drept o „parte integrantă și esențială a procesului tehnic”. Comisia subliniază că Infopaq monitorizează fizic reproducerea de mai multe ori în cursul procesului și că aceasta poate avea copii salvate pe suport hârtie sau în format electronic mult timp după ce a trimis clienților extrasele. În plus, copiile electronice permit o utilizare care depășește simpla transmitere electronică printr‑o rețea; în prezenta cauză, copiile electronice servesc astfel ca bază pentru crearea de fișiere text. De asemenea, Comisia consideră că aceste acte provizorii de reproducere nu pot fi o „parte integrantă și esențială a procesului tehnic” dacă includ scanarea manuală de articole din ziare întregi, în cursul căreia acestea sunt transformate din forma imprimată în forma digitală, întrucât acest procedeu depășește ceea ce este necesar pentru elaborarea unui extras. De asemenea, Comisia este de părere că imprimarea unui extras nu este un act provizoriu de reproducere și, prin urmare, nu poate fi o „parte integrantă și esențială a procesului tehnic”.

42.      În ceea ce privește a treia condiție („utilizare licită”), Comisia este de părere că „utilizarea licită” nu acoperă doar toate tipurile de utilizare care nu necesită autorizarea din partea titularului dreptului de autor, ci, dimpotrivă, și tipurile de utilizare pe care titularul drepturilor le autorizează sau pe cele care nu intră sub incidența dreptului exclusiv al titularului drepturilor de autor sau fac parte din excepțiile de la dreptul exclusiv. De asemenea, aceasta subliniază că procedeul de elaborare a extraselor utilizat de Infopaq nu constituie o utilizare licită a operelor, întrucât reprezintă o modificare a operei cu scopul de a crea un scurt extras din text.

43.      În ceea ce privește a patra condiție („semnificație economică de sine stătătoare”), Comisia arată că criteriile de apreciere a acestei condiții decurg din considerentul (33) al Directivei 2001/29 și că, în temeiul acestuia, actele de reproducere nu au „semnificație economică de sine stătătoare” dacă nu modifică informațiile și nu interferează cu utilizarea licită a tehnologiei pe care industria o recunoaște și o utilizează pe scară largă pentru captarea de date în utilizarea de informații. De asemenea, Comisia consideră că procedeul utilizat de Infopaq îi permite acestuia să își sporească productivitatea, deoarece o astfel de elaborare a extraselor este mult mai rapidă și mai ieftină; în opinia Comisiei, trebuie să se țină seama de acest fapt atunci când se apreciază dacă actele au o „semnificație economică de sine stătătoare”.

C –    A treisprezecea întrebare preliminară

44.      În ceea ce privește a treisprezecea întrebare, Infopaq consideră că articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 nu stabilește condiții autonome care ar putea fi îndeplinite în plus față de condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din această directivă; în cazul în care condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) sunt îndeplinite, nu este necesar să se examineze condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din directivă.

45.      Guvernul austriac consideră că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29, dar nu își motivează poziția în continuare.

46.      În ceea ce privește a treisprezecea întrebare, DDF consideră că actele de reproducere nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29. Infopaq utilizează aceste acte de reproducere pentru a‑și reduce costurile în raport cu concurenții săi. În plus, potrivit DDF, actele de reproducere au o amploare și o importanță atât de mare, încât nu poate fi vorba despre o exploatare normală a unei opere. Acestea aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularilor drepturilor de autor care ar putea primi o remunerație prin acordarea unei licențe de autorizare a unei astfel de utilizări.

47.      Comisia consideră că, în principiu, nu este necesar să se răspundă la a treisprezecea întrebare, deoarece activitatea desfășurată de societatea Infopaq nu intră sub incidența excepției prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, dar oferă totuși un răspuns la această întrebare. Aceasta afirmă că articolul 5 alineatul (5), denumit „triplul test”, este comparabil cu articolul 13 din Acordul TRIPS. Comisia subliniază că, în principiu, „triplul test” prevăzut la articolul 5 alineatul (5) trebuie să fie aplicat în mod distinct de aprecierea în temeiul articolului 5 alineatul (1) și că condiția prevăzută la articolul 5 alineatul (5), care privește „exploatarea normală a operei”, este similară condiției prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, potrivit căreia actul provizoriu de reproducere trebuie să aibă o „semnificație economică de sine stătătoare”. Așadar, problema esențială în ceea ce privește cele două condiții citate este aceea dacă actele de reproducere permit transmiterea electronică de date fără semnificație economică de sine stătătoare sau dacă acestea adaugă o semnificație care depășește transmiterea de date. În măsura în care actele de reproducere au, în prezenta cauză, o semnificație economică pentru Infopaq, nu este vorba despre o exploatare normală a unei opere, motiv pentru care, potrivit Comisiei, condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) nu sunt îndeplinite.

VI – Aprecierea avocatului general

A –    Introducere

48.      Prezenta cauză privește interpretarea domeniului de aplicare al dreptului de reproducere, precum și excepții și limitări la dreptul de reproducere, astfel cum sunt reglementate de Directiva 2001/29 care armonizează anumite aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională(13). Dreptul de reproducere reprezintă esența dreptului de autor(14), dreptul exclusiv al autorului de a autoriza sau de a interzice reproducerea operei sale. Domeniul de aplicare al dreptului exclusiv al autorului în ceea ce privește reproducerea depinde de întinderea dată definiției noțiunii de reproducere a unei opere.

49.      În trecut, era mai simplu să se definească noțiunea de reproducere, având în vedere numărul limitat de metode de reproducere(15), dar, odată cu evoluția tehnologiilor informatice și cu posibilitatea reproducerii digitale, a crescut numărul posibilităților de reproducere mai simple și mai rapide. Având în vedere că reproducerea este mai simplă și mai rapidă, trebuie, pe de o parte, să se asigure o protecție adecvată a dreptului de autor; această protecție trebuie totuși, pe de altă parte, să fie destul de flexibilă pentru a nu împiedica evoluția sau funcționarea normală a noilor tehnologii(16). Pentru a răspunde la întrebările preliminare în discuție în prezenta cauză, va trebui să ne întemeiem pe un echilibru adecvat între o protecție suficient de ridicată și, în același timp, suficient de flexibilă a drepturilor de autor.

50.      Întrebările adresate de instanța de trimitere în prezenta cauză pot fi regrupate în trei categorii care de asemenea vor fi urmate în structura argumentării din prezentele concluzii. În prima categorie, care cuprinde prima întrebare preliminară, se află interpretarea noțiunii „reproducere” conținută la articolul 2 din Directiva 2001/29. A doua categorie, care cuprinde întrebările preliminare a doua-a douăsprezecea, privește interpretarea excepției de la dreptul de reproducere stabilită la articolul 5 alineatul (1) din această directivă, care, în anumite condiții, autorizează actul provizoriu de reproducere. A treia categorie, constituită din a treisprezecea întrebare preliminară, privește interpretarea articolul 5 alineatul (5) din directivă, în temeiul căruia excepțiile și limitările la dreptul de reproducere se aplică numai în anumite cazuri speciale care nu sunt contrare exploatării normale a operei sau a altui obiect și nu aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului drepturilor.

51.      În concluziile noastre, vom prezenta mai întâi, pe scurt, caracteristicile esențiale ale procedeului de elaborare a extraselor din articole din ziare înainte de a răspunde la întrebările preliminare în cadrul analizei celor trei categorii.

B –    Caracteristicile esențiale ale procedeului de elaborare a extraselor din articole din ziare utilizat de Infopaq

52.      Astfel cum afirmă instanța de trimitere, în prezenta cauză nu se contestă faptul că procedeul de elaborare a extraselor din articole din ziare (și anume procedeul denumit de „captare de date”), astfel cum este utilizat de Infopaq, cuprinde fără îndoială două acte de reproducere, și anume (1) crearea unui fișier imagine pe baza scanării articolelor din ziare și (2) conversia fișierului imagine în fișier text. Cu toate acestea, nu există un consens cu privire la aspectul dacă reproducerea include de asemenea (3) salvarea fiecărui termen căutat împreună cu cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează, precum și (4) imprimarea acestor 11 cuvinte.

53.      În consecință, vom analiza în continuare aspectul dacă salvarea termenului căutat împreună cu cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează și imprimarea acestor 11 cuvinte constituie o reproducere în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29.

C –    Interpretarea articolului 2 din Directiva 2001/29 (prima întrebare preliminară)

54.      Prin intermediul primei întrebări preliminare, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă salvarea și imprimarea ulterioară a unui extras provenind din textul unui articol dintr‑un cotidian care conține termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează, pot fi considerate o reproducere în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29.

55.      Articolul 2 din Directiva 2001/29 menționează că statele membre prevăd, în favoarea autorilor și pentru operele lor, „dreptul exclusiv de a autoriza sau de a interzice reproducerea directă sau indirectă, temporară sau permanentă, prin orice mijloace și în orice formă, în totalitate sau în parte”. Prin urmare, din acest articol rezultă că reproducerea operelor nu este posibilă fără autorizarea autorului, indiferent dacă este o reproducere în totalitate sau în parte a acestor opere. Totuși, articolul 2 din Directiva 2001/29 nu definește noțiunea „reproducere”, după cum nu precizează nici când și în ce condiții este vorba despre o „reproducere în parte”, motiv pentru care vom examina cele două noțiuni în cadrul analizei primei întrebări.

56.      Astfel cum reiese din jurisprudența Curții, cu ocazia definirii noțiunilor „reproducere” și „reproducere în parte”, trebuie să se țină seama de faptul că cerința aplicării uniforme a dreptului comunitar implică necesitatea interpretării în mod autonom și uniform în întreaga Comunitate a noțiunilor și a condițiilor dispozițiilor dreptului comunitar care, precum dispozițiile Directivei 2001/29, nu fac trimiteri exprese la dreptul statelor membre pentru a stabili sensul și domeniul de aplicare ale acestora(17). Având în vedere această cerință, considerăm că putem defini noțiunea „reproducere” a unei opere drept fixarea operei pe un suport de informație determinat(18). Prin urmare, „reproducerea în parte” poate fi înțeleasă ca fixarea numai a unei părți dintr‑o operă pe un suport de informație determinat.

57.      În plus, din dispozițiile articolului 2 din directivă rezultă că noțiunea „reproducere” trebuie interpretată în sens larg, întrucât aceasta acoperă reproducerea „directă sau indirectă”, „temporară sau permanentă”, „prin orice mijloace și în orice formă” și în „totalitate sau în parte”. Cerința unei interpretări în sens larg rezultă de asemenea din considerentul (21) al acestei directive, care prevede că directiva trebuie să definească „domeniul de aplicare al actelor aflate sub incidența dreptului de reproducere cu privire la diverși beneficiari” și că „[e]ste necesară o definiție generală a acestor acte pentru a asigura certitudinea juridică în cadrul pieței interne”. Definiția în sens larg a noțiunii de reproducere este necesară pentru a asigura nivelul ridicat de protecție a dreptului de autor pe care Directiva 2001/29 urmărește să îl stabilească(19). De asemenea, din interpretarea în sens larg a noțiunii „reproducere” se poate deduce un argument în favoarea unei interpretări în sens larg a noțiunii „reproducere în parte”: dacă noțiunea „reproducere” este interpretată în sens larg, trebuie a maiori ad minus să se interpreteze în sens larg toate tipurile de reproducere, inclusiv reproducerea în parte, întrucât numai astfel se poate asigura un nivel ridicat de protecție a dreptului de autor.

58.      Cu toate acestea, interpretarea noțiunii „reproducere în parte” nu trebuie să ne conducă la o interpretare absurdă și excesiv de tehnică în temeiul căreia orice formă de reproducere a unei opere ar fi inclusă în aceasta, oricât de mic și de nesemnificativ ar fi fragmentul din operă. În opinia noastră, cu ocazia interpretării acestei noțiuni, trebuie să se găsească o cale de mijloc între o interpretare de inspirație tehnică și faptul că reproducerea în parte trebuie să aibă de asemenea un conținut, un caracter distinctiv și – ca parte a unei opere determinate – o anumită valoare intelectuală, motiv pentru care ar trebui protejată în temeiul dreptului de autor. Considerăm că, pentru a stabili dacă într‑un caz determinat este vorba despre o reproducere în parte, trebuie să ne întemeiem pe două elemente. În primul rând, trebuie să se stabilească dacă reproducerea în parte este în mod real identică cu o parte din originalul operei (element de identificare). În cazul reproducerii în parte a unui articol din ziar, aceasta înseamnă, în mod concret, că trebuie să se constate dacă în reproducere se regăsesc aceeași termeni ca în articolul de ziar și dacă acești termeni se află în aceeași ordine. În al doilea rând, trebuie să se stabilească dacă, pe baza reproducerii în parte, se poate recunoaște conținutul operei sau se poate stabili cu certitudine că este o reproducere în parte exactă a unei opere determinate (element de recunoaștere). În cazul unei reproduceri în parte a unui articol din ziar, aceasta înseamnă că se poate stabili cu certitudine că extrasul în cauză reprodus provine tocmai dintr‑un articol din ziar determinat(20). Prin urmare, nu se poate defini reproducerea în parte în mod strict cantitativ(21) sau pe baza unui criteriu de minimis, care ar stabili în mod precis ce procent dintr‑o operă trebuie să fie reprodus pentru a fi vorba despre o reproducere în parte sau, în prezenta cauză, câte cuvinte dintr‑o operă determinată sunt suficiente pentru a fi vorba despre o reproducere în parte(22). Existența unei reproduceri în parte va trebui să fie constatată pe o bază individuală.

59.      În opinia noastră, în temeiul criteriilor stabilite la punctul 58, se poate constata în prezenta cauză că salvarea și imprimarea ulterioară a unui extras din textul unui articol provenind dintr‑un cotidian care conține termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează pot fi definite drept o reproducere în parte a acestui articol în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29. Astfel, atât criteriul identificării, cât și criteriul recunoașterii sunt îndeplinite.

60.      În primul rând, în prezenta cauză, cele 11 cuvinte care sunt imprimate în extras sunt aceleași cu cele 11 cuvinte din articolul de ziar; de asemenea, ordinea lor este aceeași ca și în articol. În al doilea rând, în opinia noastră, succesiunea de 11 cuvinte este suficient de lungă – comparând extrasul cu textul articolului din ziar – pentru a putea constata că această succesiune de cuvinte din extras provine tocmai dintr‑un articol din ziar determinat. Trebuie să subliniem că, în prezenta cauză, extrasele compuse din termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează au ca scop tocmai să faciliteze cititorului localizarea termenului căutat în articol(23).

61.      În plus, trebuie să se constate, în prezenta cauză, că Infopaq imprimă, pentru fiecare articol, termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează, iar aceasta de fiecare dată când termenul respectiv apare în textul articolului. Prin urmare, astfel cum subliniază în mod întemeiat(24) DDF, cea mai mare parte dintr‑un articol din ziar poate, așadar, să fie imprimată, ceea ce înseamnă, fără îndoială, o reproducere în parte a acestui articol în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29.

62.      Având în vedere argumentele invocate, trebuie, în opinia noastră, să se răspundă la prima întrebare preliminară în sensul că salvarea și imprimarea ulterioară a unui extras dintr‑un articol dintr‑un cotidian care conține termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează trebuie să fie considerate o reproducere în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29.

D –    Interpretarea articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 (întrebările preliminare a doua-a douăsprezecea)

63.      Instanța de trimitere adresează mai multe întrebări referitoare la interpretarea articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, motiv pentru care le vom examina împreună. Acestea sunt întrebările preliminare a doua-a douăsprezecea, prin intermediul cărora instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă procedeul de elaborare a extraselor provenind din articole din ziare, astfel cum este utilizat de Infopaq, poate fi pus în aplicare fără autorizarea titularilor drepturilor de autor, deoarece intră sub incidența excepției prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, care exclude, în anumite condiții, actele provizorii de reproducere din dreptul de reproducere.

64.      În continuare, în cadrul argumentației, vom prezenta mai întâi conținutul și scopul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, înainte de a analiza condițiile individuale ale acestui articol și aspectele legate de acestea.

1.      Conținutul și scopul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29

65.      La articolul 5 alineatul (1), Directiva 2001/29 prevede o excepție de la dreptul de reproducere pentru anumite acte provizorii de reproducere. Din articolul 5 alineatul (1) rezultă că sunt excluse de la dreptul de reproducere actele de reproducere care îndeplinesc următoarele condiții:

–        trebuie să fie un act provizoriu de reproducere;

–        acest act provizoriu de reproducere trebuie să îndeplinească și următoarele patru condiții: în primul rând, reprezintă acte tranzitorii sau accesorii, în al doilea rând, aceste acte constituie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic, în al treilea rând, scopul lor unic este să permită fie transmiterea, în cadrul unei rețele între terți, de către un intermediar, fie utilizarea licită a operei sau a obiectului drepturilor conexe și, în al patrulea rând, aceste acte nu au semnificație economică de sine stătătoare.

66.      Excepția prevăzută la articolul 5 alineatul (1) a fost inclusă în Directiva 2001/29 pentru a exclude din definiția în sens larg a dreptului de reproducere anumite acte provizorii de reproducere care constituie o parte integrantă a procesului tehnic; scopul lor unic este să permită o altă formă de utilizare a unei opere determinate(25). Considerentul (33) al Directivei 2001/29 citează ca exemplu de acte provizorii de reproducere care trebuie să fie excluse din dreptul de reproducere navigarea și realizarea de copii „cache”, inclusiv actele care permit funcționarea eficientă a sistemelor de transmisie(26). Aceste acte de reproducere sunt autorizate în temeiul acestui considerent „cu condiția ca intermediarul să nu modifice informația și să nu împiedice utilizarea licită a tehnologiei, recunoscută și folosită pe larg de industrie, pentru a obține date despre utilizarea informației”. Dacă aceste acte nu ar fi excluse din definiția în sens larg a dreptului de reproducere, aceasta ar însemna, în ceea ce privește noile tehnologii, că ar trebui obținută autorizarea din partea titularului dreptului de autor pentru orice reproducere, indiferent dacă aceasta este numai de scurtă durată și necesară din punct de vedere tehnic(27). În practică, aceasta ar însemna, de exemplu, că ar trebui să se obțină autorizarea din partea titularului dreptului de autor pentru fiecare act de prememorare (caching)(28), care permite utilizarea normală a tehnologiei informației și a internetului datorită creării automate de copii digitale temporare de date(29). Având în vedere cele de mai sus, dorim să adăugăm, cu titlu de clarificare, că excepția prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 nu privește numai actele provizorii de reproducere care au loc pe internet, ci, dimpotrivă, toate actele de reproducere care îndeplinesc condițiile generale menționate la acest articol(30).

67.      Mai notăm că, în cadrul analizei în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, trebuie să se distingă în mod clar între, pe de o parte, actele provizorii de reproducere pentru care trebuie să se analizeze dacă îndeplinesc condițiile din acest articol și, pe de altă parte, formele de utilizare a unei opere determinate pe care aceste acte le fac posibile. Astfel, de exemplu, actele de prememorare permit utilizatorilor de internet să citească și să se informeze cu privire la conținutul rețelei. Salvarea temporară în memoria RAM a unui calculator(31) permite utilizatorului să creeze o copie a unei înregistrări audio sau video. În analiza întemeiată pe articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, trebuie să se distingă întotdeauna între actele provizorii de reproducere și forma definitivă de utilizare a unei opere determinate pe care aceste acte provizorii de reproducere o fac posibilă. Această distincție va fi deosebit de importantă cu ocazia analizării celei de a treia condiții din articolul 5 alineatul (1), în temeiul căreia actele provizorii de reproducere trebuie să permită utilizarea licită a operei(32).

2.      Condiția pentru aplicarea articolului 5 alineatul (1): actele provizorii de reproducere

68.      Din dispozițiile articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 reiese în mod clar că excepția prevăzută în temeiul acestui articol autorizează numai actele provizorii de reproducere. Condiția aplicării acestei excepții este ca un act de reproducere determinat să fie temporar; vom examina dacă acest act provizoriu de reproducere îndeplinește și celelalte condiții prevăzute la acest articol. Prin urmare, înainte de a analiza dacă procedeul de elaborare a extraselor din articole din ziare utilizat de Infopaq îndeplinește condițiile individuale prevăzute la acest articol, va trebui să examinăm ce acte de reproducere din procedeul menționat pot fi chiar definite acte provizorii de reproducere.

69.      În procedeul de elaborare a extraselor provenind din articole din ziare, astfel cum este utilizat de Infopaq, pot fi identificate mai multe acte de reproducere. Mai întâi, articolele din ziare sunt scanate, creându‑se astfel un fișier imagine care este convertit în continuare în fișier text; din situația de fapt rezultă că fișierul imagine este șters după ce a fost convertit în fișier text, acesta din urmă fiind șters după elaborarea extrasului din articolul de ziar. În continuare, termenii căutați care provin din articolele din ziare astfel procesate, precum și cele cinci cuvinte care îi precedă și cele cinci cuvinte care le urmează, sunt salvați și imprimați.

70.      Prin urmare, scanarea și conversia fișierului imagine în fișier text sunt numai acte pregătitoare pentru salvarea și imprimarea unui extras compus din 11 cuvinte dintr‑un articol din ziar. Fișierul imagine și fișierul text sunt șterse în timpul procedeului sau direct după acesta, la terminarea procedeului de elaborare a extraselor. Prin urmare, în opinia noastră, scanarea și conversia fișierului imagine în fișier text pot fi definite ca acte provizorii de reproducere.

71.      În ceea ce privește aspectul dacă salvarea unui extras compus din 11 cuvinte dintr‑un articol din ziar poate fi definit ca un act provizoriu de reproducere, considerăm că în ordonanța de trimitere nu există suficiente informații. În ordonanța sa, instanța de trimitere afirmă numai că, împreună cu termenul căutat, sunt salvate cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează(33), dar nu arată cât timp rămân salvați acești termeni în memoria calculatorului. Prin urmare, acest element de fapt va trebui clarificat de instanța de trimitere.

72.      Indiferent de modul în care este definită salvarea extraselor compuse din 11 cuvinte, imprimarea acestui articol nu poate fi definită, în opinia noastră, ca un act provizoriu de reproducere. Astfel, imprimarea pe suport hârtie trebuie să fie considerată drept o reproducere durabilă(34). Bineînțeles, reproducerea durabilă nu înseamnă o durată nelimitată în timp, deoarece aceasta poate fi distrusă, însă utilizatorul reproducerii în cauză decide singur când o va distruge. În ceea ce privește imprimarea extrasului, subliniem că aceasta nu face parte din actele care doar ar permite o altă formă de exploatare a operei, precum cele care fac obiectul excepției prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. Imprimarea unui extras dintr‑un articol din ziar este reproducerea finală în procedeul de elaborare a extraselor, astfel cum este pus în aplicare de Infopaq, motiv pentru care, în prezenta cauză, va avea importanță să se stabilească dacă reproducerea finală înseamnă o utilizare licită a operei(35) pe care actele provizorii de reproducere, executate în cadrul acestui procedeu, le fac posibile.

73.      În continuare, vom examina dacă scanarea articolelor, conversia fișierelor imagine și a fișierelor text și salvarea de extrase compuse din 11 cuvinte care permit imprimarea de extrase compuse din 11 cuvinte îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1).

3.      Examinarea celor patru condiții prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29

a)      Prima condiție: acte tranzitorii (întrebările a doua-a cincea)

74.      Prima condiție pe care un act provizoriu de reproducere trebuie să o îndeplinească în temeiul articolului 5 alineatul (1) este că acesta trebuie să fie tranzitoriu sau accesoriu. În măsura în care întrebările instanței de trimitere privesc în mod concret numai aspectul dacă actele de reproducere din prezenta cauză sunt acte tranzitorii, ne vom limita la interpretarea acestei condiții și nu vom analiza dacă actele menționate sunt accesorii. Întrebările preliminare a doua-a cincea privesc interpretarea condiției actului tranzitoriu.

75.      Instanța de trimitere a formulat a doua întrebare preliminară în sensul că solicită să se stabilească dacă împrejurările în care sunt realizate actele provizorii de reproducere sunt importante pentru ca acestea din urmă să fie considerate ca fiind tranzitorii în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. Aceasta nu precizează totuși, în decizia de trimitere, la ce împrejurări face referire întrebarea menționată. Nu este clar dacă instanța de trimitere se referă la formele de reproducere (prin scanner, program informatic de recunoaștere optică a caracterelor și salvare), la durata de existență a reproducerii sau la alte împrejurări. Întrucât nu știm exact la ce împrejurări se referă instanța de trimitere și întrucât, prin urmare, nu putem oferi un simplu răspuns de confirmare sau de infirmare la această întrebare, considerăm că trebuie să fie reformulată pentru a oferi un răspuns util.

76.      Prin urmare, a doua întrebare trebuie reformulată în sensul că instanța de trimitere solicită să se stabilească ce împrejurări sunt importante pentru ca acte provizorii de reproducere determinate să fie considerate tranzitorii în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

77.      Prin intermediul celei de a treia întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă un act provizoriu de reproducere poate fi considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, în cazul în care reproducerea se realizează prin procesarea unui fișier text pe baza unui fișier imagine sau prin căutarea unei succesiuni de cuvinte pe baza unui fișier text. A treia întrebare trebuie să fie de asemenea reformulată în parte, deoarece instanța de trimitere solicită, prin aceasta, să se stabilească dacă un act de reproducere este tranzitoriu în cazul în care reproducerea se realizează prin căutarea unor „succesiuni de cuvinte […] pornind de la un fișier text”. Întrucât simpla căutare a unei succesiuni de cuvinte nu constituie o reproducere, a treia întrebare trebuie înțeleasă în sensul că instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă un act provizoriu de reproducere poate fi considerat drept tranzitoriu în cazul în care reproducerea se realizează, de exemplu, prin procesarea unui fișier text pe baza unui fișier imagine.

78.      Prin intermediul celei de a patra întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă un act provizoriu de reproducere(36) poate fi considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 atunci când o parte a reproducerii, care constă în unul sau mai multe extrase de text cuprinzând 11 cuvinte, este salvată.

79.      Prin intermediul celei de a cincea întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă un act provizoriu de reproducere poate fi considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 atunci când o parte a reproducerii, care constă în unul sau mai multe extrase de text cuprinzând 11 cuvinte, este imprimată.

80.      Pentru a răspunde la aceste întrebări preliminare, trebuie, mai întâi, să se studieze semnificația faptului că un act provizoriu de reproducere este tranzitoriu.

81.      În opinia noastră, un act de reproducere este tranzitoriu atunci când reproducerea există numai pentru o perioadă foarte scurtă(37). Bineînțeles, următoarea întrebare este ce diferență există între un act de reproducere tranzitorie și un act provizoriu de reproducere. În opinia noastră, diferența constă în faptul că un act de reproducere tranzitorie durează un moment foarte scurt, în timp ce actul provizoriu de reproducere poate dura o perioadă mai lungă(38). Prin urmare, actele de reproducere tranzitorie sunt acte provizorii de reproducere care sunt de o durată deosebit de scurtă în timp, care sunt efemere și care, în același timp, dispar după ce au apărut(39). Cu siguranță, durata actelor de reproducere temporară este limitată în timp, dar poate să fie mai lungă decât durata de existență a actelor de reproducere tranzitorie(40). Evident este foarte dificil, chiar total imposibil, să se determine cu exactitate de la început cât timp trebuie să existe o reproducere pentru a putea fi definită drept tranzitorie. Acest fapt va trebui stabilit în fiecare caz individual și având în vedere ansamblul împrejurărilor din cauză.

82.      În opinia noastră, trebuie să se răspundă, așadar, la a doua întrebare preliminară în sensul că împrejurarea esențială, importantă pentru ca un act de reproducere determinat să fie considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, este aceea că reproducerea durează numai un timp foarte scurt, chiar dacă trebuie, în cadrul aprecierii, să se țină seama de ansamblul împrejurărilor din cazul individual.

83.      Astfel, în prezenta cauză, fișierul imagine care este creat în timpul scanării articolului din ziar, precum și fișierul text care este creat în timpul conversiei fișierului imagine sunt șterse ulterior, atunci când se elaborează extrasul din articolul din ziar. În observațiile sale scrise, Infopaq afirmă că durata necesară este de cel mult 30 de secunde. În opinia noastră, în prezenta cauză se poate reține pe baza faptului că durata necesară este deosebit de scurtă și că cele două fișiere sunt șterse, că ne aflăm în prezența unor acte de reproducere tranzitorie.

84.      În opinia noastră, trebuie să se răspundă, așadar, la a treia întrebare preliminară în sensul că, în cazul în care un act provizoriu de reproducere este realizat prin procesarea unui fișier text pe baza unui fișier imagine și în cazul în care aceste două fișiere sunt șterse, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, acest act de reproducere trebuie considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

85.      În ceea ce privește salvarea unui extras dintr‑un articol din ziar, am arătat deja, la punctul 71 din prezentele concluzii, că instanța de trimitere nu furnizează, în decizia sa, nicio lămurire cu privire la durata salvării extrasului compus din 11 cuvinte.

86.      În opinia noastră, trebuie să se răspundă, așadar, la a patra întrebare preliminară în sensul că, pe baza criteriilor stabilite în răspunsul la a doua întrebare preliminară, instanța națională trebuie să decidă dacă actul de reproducere poate fi considerat un act tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, atunci când o parte din reproducere, care cuprinde unul sau mai multe extrase compuse din 11 cuvinte, este salvată.

87.      În ceea ce privește imprimarea unui extras dintr‑un articol din ziar, am arătat deja, la punctul 72 din prezentele concluzii, că nu este vorba despre un act provizoriu de reproducere și că, prin urmare, acest act nu poate a fortiori să fie considerat un act de reproducere tranzitorie.

88.      În opinia noastră, trebuie să se răspundă, așadar, la a cincea întrebare preliminară în sensul că un act de reproducere nu poate fi considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, atunci când, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, o parte din reproducere, care cuprinde unul sau mai multe extrase compuse din 11 cuvinte, este imprimată.

b)      A doua condiție: parte integrantă și esențială a procesului tehnic (a șasea, a șaptea și a opta întrebare)

89.      A doua condiție pe care trebuie să o îndeplinească un act provizoriu de reproducere în temeiul articolului 5 alineatul (1) este că acesta trebuie să fie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic. A șasea și a șaptea întrebare preliminară privesc interpretarea acestei condiții în legătură cu scanarea și conversia fișierului imagine într‑un fișier text, în timp ce a opta întrebare preliminară privește imprimarea unui extras dintr‑un articol din ziar. Instanța de trimitere nu solicită, în mod explicit, să se stabilească dacă salvarea unui extras dintr‑un articol din ziar constituie de asemenea o parte integrantă și esențială a procesului tehnic.

90.      Prin intermediul celei de a șasea întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă etapa procesului tehnic în cursul căreia se realizează actele provizorii de reproducere este importantă pentru ca aceste acte să poată fi considerate o parte integrantă și esențială a procesului tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

91.      În cadrul celei de a șaptea întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă actele provizorii de reproducere pot constitui o parte integrantă și esențială a procesului tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, în cazul în care acestea includ scanarea manuală de articole din ziare întregi, în cursul căreia acestea din urmă sunt transformate dintr‑un mijloc media tipărit într‑un mijloc media digital.

92.      Prin intermediul celei de a opta întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă actele provizorii de reproducere pot constitui o parte integrantă și esențială a procesului tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, în cazul în care acestea includ reproducerea imprimată care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte.

93.      Pentru răspunsul la a șasea și la a șaptea întrebare, trebuie să se analizeze mai întâi când un anumit act de reproducere constituie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic(41). Este necesar mai ales să se stabilească în ce măsură trebuie să fie restrictivă interpretarea condiției potrivit căreia actul provizoriu de reproducere trebuie să constituie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic. Din doctrină reiese că dilema fundamentală în interpretarea condiției în cauză constă în problema dacă actul de reproducere constituie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic numai atunci când acest act este un element necesar al procesului tehnic și în lipsa căruia, prin urmare, procesul tehnic respectiv nu ar fi posibil sau dacă alte acte care nu constituie un element necesar al procesului tehnic menționat intră de asemenea în această categorie(42).

94.      În opinia noastră – și potrivit opiniei majoritare în doctrină(43) – nu este necesar ca actul de reproducere să fie un element indispensabil al unui proces tehnic determinat pentru a constitui partea integrantă și esențială a acestuia. Acest fapt se desprinde deja din expunerea de motive a Propunerii de directivă 2001/29 în care Comisia afirmă că articolul 5 alineatul (1) are ca scop excluderea actelor de reproducere temporară pe care „i le impune tehnologia”(44). De asemenea, se poate deduce din aceasta că nu are importanță în ce etapă a procesului tehnic intervine actul provizoriu de reproducere.

95.      În opinia noastră, este necesar să se răspundă, așadar, la a șasea întrebare preliminară în sensul că etapa procesului tehnic în cursul căreia intervin actele provizorii de reproducere nu este importantă pentru a se stabili dacă acestea trebuie să fie considerate o parte integrantă și esențială a procesului tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

96.      Pentru a se răspunde la a șaptea întrebare din prezenta cauză, trebuie să se stabilească ce constituie un proces tehnic în cadrul procedeului de elaborare a extraselor provenind din articole din ziare. Procesul tehnic cuprinde numai scanarea și conversia unui fișier imagine în fișier text sau, dimpotrivă, privește ansamblul procedeului de elaborare a extraselor din articole din ziare?

97.      În opinia noastră, în prezenta cauză, procesul tehnic cuprinde ansamblul procedeului de elaborare a extraselor din articole din ziare. Prin urmare, scanarea și conversia fișierului imagine în fișier text, precum și salvarea și imprimarea termenului căutat împreună cu cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează sunt cuprinse în acest proces. Toate elementele menționate fac parte, așadar, din același proces tehnic. Din acest punct de vedere, scanarea articolelor și conversia fișierului imagine în fișier text sunt, în orice caz, o parte integrantă și esențială a procesului tehnic.

98.      Prin urmare, în opinia noastră, trebuie să se răspundă la a șaptea întrebare preliminară în sensul că în cazul în care actele provizorii de reproducere includ scanarea manuală de articole din ziare întregi în cursul căreia acestea din urmă sunt transformate dintr‑un mijloc media tipărit într‑un mijloc media digital, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, aceste acte de reproducere constituie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

99.      Pentru a răspunde la a opta întrebare, trebuie să clarificăm dacă imprimarea unei reproduceri care conține unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte poate constitui o parte integrantă și esențială a unui proces tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. Astfel cum am arătat deja la punctul 97 din prezentele concluzii, imprimarea unui extras dintr‑un articol din ziar trebuie, în principiu, să fie considerată de asemenea o parte integrantă și esențială a procesului tehnic. În această privință, trebuie totuși observat că imprimarea nu este un act provizoriu de reproducere, motiv pentru care nu îndeplinește condiția pentru aplicarea articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

100. În opinia noastră, trebuie să se răspundă, așadar, la a opta întrebare preliminară în sensul că, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, imprimarea unui extras nu reprezintă un act provizoriu de reproducere, motiv pentru care nu va putea fi justificată în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 și, în consecință, nu are importanță dacă acest act de reproducere poate fi o parte integrantă și esențială a procesului tehnic.

c)      A treia condiție: acte care au ca scop să permită o utilizare licită (a noua și a zecea întrebare)

101. A treia condiție de la articolul 5 alineatul (1) impune ca actul provizoriu de reproducere să aibă drept scop unic să permită fie transmiterea, în cadrul unei rețele între terți, de către un intermediar, fie utilizarea licită a operei. În măsura în care este clar că, în prezenta cauză, nu există nicio transmitere în cadrul unei rețele și întrucât întrebarea preliminară privește numai acea parte a celei de a treia condiții care se referă la utilizarea licită a operei, ne vom concentra în analiza noastră asupra examinării condiției privind utilizarea licită. A noua și a zecea întrebare preliminară privesc condiția de utilizare licită.

i)      Observații generale referitoare la condiția privind utilizarea licită (a noua întrebare)

102. Prin intermediul celei de a noua întrebări preliminare, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă utilizarea licită a unei opere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 include toate formele de utilizare a unei opere pentru care nu este necesară autorizarea titularului dreptului de autor.

103. Pentru a se răspunde la a noua întrebare preliminară, trebuie să se clarifice care este înțelesul condiției privind utilizarea licită a unei opere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

104. Din considerentul (33) al Directivei 2001/29 rezultă că utilizarea unei opere este considerată licită(45) „dacă este autorizată de titularul de drept sau dacă nu este restricționată prin lege”. În temeiul acestui considerent, se poate concluziona că utilizarea unei opere este licită în trei cazuri. În primul rând, utilizarea este licită în cazul în care reprezintă o formă de utilizare a unei opere pentru care nu este necesară autorizarea titularului dreptului de autor – de exemplu, lectura articolelor din ziare. Cu toate acestea, în cazul unei utilizări a unei opere sub forma unei reproduceri precum cea din prezenta cauză sau sub o altă formă de utilizare a unei opere pentru care, în principiu, este necesară(46) autorizarea titularului dreptului de autor, utilizarea este licită, în al doilea rând, în cazul în care titularul dreptului de autor a autorizat în mod explicit utilizarea sau, în al treilea rând, în cazul în care această utilizare este autorizată în temeiul uneia dintre excepțiile și limitările prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3)(47) din Directiva 2001/29, dacă statul membru în cauză a transpus această excepție sau limitare în dreptul național și dacă aceasta este conformă cu articolul 5 alineatul (5) din directivă.

105. În opinia noastră, trebuie să se răspundă, așadar, la a noua întrebare preliminară în sensul că utilizarea licită a unei opere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 include orice formă de utilizare a unei opere pentru care nu este necesară autorizarea titularului dreptului de autor sau care este autorizată în mod explicit de titularul dreptului de autor; în cazul utilizării unei opere sub forma unei reproduceri, autorizarea titularului dreptului de autor nu este necesară dacă reproducerea este autorizată pe baza uneia dintre excepțiile prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/29, dacă statul membru în cauză a transpus această excepție sau limitare în dreptul național și dacă reproducerea este conformă cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29.

ii)    Utilizarea licită în prezenta cauză (a zecea întrebare)

106. Prin intermediul celei de a zecea întrebări preliminare, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă utilizarea licită a unei opere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 include scanarea de articole din ziare întregi efectuată de o societate, procesarea ulterioară a reproducerii, precum și salvarea și eventuala imprimare a reproducerii care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, destinate activității de redactare de sinteze de către întreprinderea respectivă, deși titularul dreptului de autor nu a autorizat această activitate. În opinia noastră, a zecea întrebare trebuie să fie reformulată(48) și, prin urmare, vom prezenta în continuare motivele acestei reformulări.

–       Reformularea celei de a zecea întrebări

107. A zecea întrebare preliminară este formulată astfel încât condiția de utilizare licită privește toate actele de reproducere care au loc în cursul procedeului de elaborare de extrase din articole din ziare utilizat de Infopaq. Formulată astfel, întrebarea adresată rezultă dintr‑o înțelegere eronată a articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. Astfel, condiția de utilizare licită a unei opere nu poate fi interpretată în sensul că ar impune ca actele provizorii de reproducere să trebuiască să constituie prin ele însele o utilizare licită a operei; dimpotrivă, această condiție trebuie să fie interpretată în sensul că actele provizorii de reproducere trebuie să permită o altă utilizare a operei care trebuie să fie ea însăși licită. Să luăm exemplul următor: dacă o instituție educativă realizează, în cadrul unui curs și în scop ilustrativ, o copie – așadar o reproducere – a unei opere determinate, precum o înregistrare video a unei emisiuni având conținut educativ, și dacă, în timpul acestui act de reproducere, o copie a acestei înregistrări video este înregistrată temporar în memoria RAM a calculatorului, această copie temporară care este creată în memoria RAM va permite o reproducere în scop de ilustrare în cadrul unui curs, care este licită în temeiul articolului 5 alineatul (3) litera (a) din Directiva 2001/29(49). Cu toate acestea, copia temporară care este creată în memoria RAM va fi licită numai dacă îndeplinește de asemenea toate celelalte condiții prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, și anume dacă este tranzitorie sau accesorie, dacă este o parte integrantă și esențială a procesului tehnic și dacă nu are semnificație economică de sine stătătoare. În cazul în care condițiile de utilizare licită prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 ar fi interpretate în sensul că actul provizoriu de reproducere este o utilizare licită, aceasta ar însemna că, pentru legalitatea respectivului act provizoriu de reproducere, celelalte condiții prevăzute la acest articol nu ar mai trebui să fie îndeplinite, iar articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 ar fi lipsit de obiect.

108. Prin urmare, în cadrul analizei în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, este necesar să se distingă în mod clar între actele provizorii de reproducere care trebuie să îndeplinească toate condițiile prevăzute la acest articol și actul de reproducere definitivă sau o altă formă de utilizare a operei pe care aceste acte provizorii de reproducere le fac posibile și care trebuie să constituie o utilizare licită a operei. În prezenta cauză, utilizarea operei, și anume a articolului din ziar, se materializează în imprimarea unui extras dintr‑un articol din ziar compus din 11 cuvinte.

109. În decizia de trimitere nu se arată în mod explicit dacă aceste extrase din articole din ziare sunt utilizate ca bază internă pentru redactarea sintezelor din articolele din ziare sau numai ca ajutor în alegerea articolelor din ziare pentru care vor fi elaborate sinteze. Astfel, în decizia de trimitere nu există nicio informație cu privire la metoda de elaborare a sintezelor și la faptul dacă acestea conțin eventual un citat cuvânt cu cuvânt din extrasul compus din 11 cuvinte. Având în vedere că faptele nu sunt descrise în mod clar, nu este exclus ca societatea Infopaq să trimită extrase compuse din 11 cuvinte clienților săi în mod direct, permițându‑le astfel să deducă din context ce articole din ziare ar fi interesante pentru ei. În orice caz, extrasele compuse din 11 cuvinte sunt utilizate în acest mod sau în altul în cadrul activității comerciale a societății Infopaq, care constă în redactarea de sinteze din articole din ziare.

110. Independent de aceasta, în opinia noastră, nu se poate argumenta, în prezenta cauză, că redactarea de sinteze, care ar fi trimise de Infopaq clienților săi, constituie o utilizare a operei și că ar fi îndeplinită condiția utilizării licite a operei în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, în măsura în care redactarea de sinteze este admisă în temeiul dreptului danez. Prezenta cauză nu poate fi înțeleasă în sensul că procedeul de elaborare de rezumate extrase provenind din articole din ziare, astfel cum este utilizat de Infopaq, face posibilă redactarea de sinteze. Desigur, este adevărat că procedeul de elaborare a acestor extrase simplifică probabil în mod substanțial redactarea sintezelor, dar nu se poate susține că o face posibilă. De asemenea, Infopaq ar putea să elaboreze sintezele din articolele din ziare în întregime, fără extrasele compuse din 11 cuvinte pregătite în prealabil. În plus, redactarea sintezelor nu este în mod necesar consecința procedeului de elaborare de extrase compuse din 11 cuvinte, motiv pentru care redactarea de sinteze nu poate fi interpretată drept ultima etapă a procedeului de elaborare a extraselor, pe care acesta o face posibilă.

111. În consecință, a zecea întrebare preliminară trebuie interpretată în sensul că instanța de trimitere urmărește să afle, în esență, dacă scanarea de articole din ziare întregi, procesarea ulterioară a reproducerii și salvarea operei care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte permit utilizarea licită a operei în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, în măsura în care extrasele de text compuse din 11 cuvinte sunt imprimate și sunt utilizate pentru activitatea desfășurată de această întreprindere, care constă în redactarea de sinteze din articole din ziare, cu toate că titularul drepturilor în cauză nu a autorizat‑o.

–       Analiza și răspunsul la a zecea întrebare

112. Pentru a analiza această întrebare preliminară, se poate arăta cu titlu general, în primul rând, că utilizarea de articole din ziare sub forma unei reproduceri în parte, așadar de extrase compuse din 11 cuvinte, va fi licită în două cazuri: dacă titularul dreptului de autor autorizează în mod explicit această reproducere în parte sau dacă este posibil ca această reproducere în parte să fie justificată pe baza uneia dintre excepțiile și limitările la dreptul de reproducere pe care le stabilește Directiva 2001/29 la articolul 5 alineatele (2) și (3), dacă Danemarca le‑a prevăzut în dreptul național și dacă aceasta este conformă cu articolul 5 alineatul (5) din aceeași directivă.

113. În prezenta cauză, rezultă în mod clar din situația de fapt că titularii drepturilor de autor nu au autorizat elaborarea extraselor din articole din ziare, iar elaborarea acestor extrase nu va putea fi licită în acest temei. Prin urmare, vom analiza în continuare dacă, în prezenta cauză, utilizarea articolelor din ziare sub forma reproducerii extraselor provenind din aceleași articole din ziare poate fi licită în temeiul uneia dintre excepțiile și limitările prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/29. Vom analiza dacă acest act de reproducere este conform cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 în cadrul răspunsului la a treisprezecea întrebare preliminară care privește interpretarea articolului 5 alineatul (5) din această directivă.

114. Trebuie subliniate două aspecte în legătură cu excepțiile și limitările la dreptul de reproducere prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3). În primul rând, excepțiile și limitările prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3) sunt facultative, iar statele membre le transpun în dreptul național numai dacă doresc acest lucru. Aceasta rezultă din teza introductivă a articolului 5 alineatele (2) și (3) din directivă, care prevede că statele membre „pot” să prevadă excepții și limitări(50). În prezenta cauză, instanța de trimitere nu a furnizat nicio informație cu privire la excepțiile și limitările pe care Danemarca le prevede în legislația sa națională, motiv pentru care ne vom limita să analizăm, în prezentele concluzii, cum trebuie interpretate diferitele excepții și limitări; cu toate acestea, analiza finală în temeiul acestor excepții și limitări va trebui să fie efectuată de instanța națională. Prin urmare, în prezenta cauză, instanța de trimitere va trebui să examineze care dintre excepțiile și limitările prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/29 au fost prevăzute de Danemarca în legislația sa națională și să verifice dacă o reproducere în parte a unor articole din ziare sub formă de extrase compuse din 11 cuvinte poate constitui o utilizare licită a articolelor din ziare.

115. În al doilea rând, excepțiile și limitările prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/29 sunt – astfel cum rezultă din considerentul (32) al acesteia(51) – formulate în mod exhaustiv, ceea ce înseamnă că statele membre nu pot să introducă în dreptul național alte excepții și limitări decât cele stabilite de directivă. Prin urmare, Danemarca nu poate să prevadă în dreptul național că reproducerea în parte a articolelor din ziare sub formă de extrase din articolele menționate este admisibilă în măsura în care servește la elaborarea de sinteze, dacă această acțiune nu este admisibilă în temeiul uneia dintre excepțiile și limitările de la dreptul de reproducere stabilite la articolul 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/29.

116. Singura excepție care, la prima vedere, s‑ar putea dovedi relevantă în prezenta cauză este cea prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (c)(52), care autorizează reproducerea în presă și utilizarea unei opere în legătură cu informația referitoare la evenimente curente(53). Acest articol prevede două excepții de la dreptul de reproducere. Prima excepție pe care o autorizează constă în „reproducerea de către presă, comunicarea publică sau punerea la dispoziție a unor articole publicate privind subiecte de actualitate economice, politice sau religioase […] în cazurile în care astfel de utilizări nu sunt în mod expres rezervate și în măsura în care este indicată sursa, inclusiv numele autorului”. A doua excepție pe care o autorizează constă în „folosirea operelor sau a altor obiecte protejate pentru difuzarea evenimentelor curente, în măsura în care este justificată de scopuri de informare și sub rezerva de a indica sursa, inclusiv numele autorului, cu excepția cazurilor în care acest lucru se dovedește imposibil”.

117. Nu este mai puțin adevărat că, în opinia noastră, niciuna dintre excepțiile prevăzute la articolul 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2001/29 – chiar dacă Danemarca ar prevedea‑o în legislația sa națională – nu poate să justifice o reproducere în parte a articolelor din ziare sub formă de extrase compuse din 11 cuvinte.

118. Prima excepție care este prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (c) nu poate să justifice reproducerea respectivă, întrucât nu este vorba despre o reproducere în presă în care sunt incluse, în mod tradițional, ziarele și revistele(54). Astfel, prezenta cauză nu privește difuzarea către public sau punerea la dispoziția publicului a articolelor publicate(55). Astfel, comunicarea publică include transmisia sau retransmisia unei opere către public, prin cablu sau fără cablu, inclusiv radiodifuziunea(56). Dimpotrivă, punerea la dispoziția publicului înseamnă punerea la dispoziție a unei opere pentru membrii publicului care nu sunt prezenți în locul de proveniență a actului de publicare(57). Chiar dacă Infopaq ar trimite clienților săi extrase din articole din ziare prin intermediul poștei electronice, aceasta nu ar fi o comunicare publică(58) sau o punere la dispoziția publicului(59).

119. Așadar, reproducerea în parte a articolelor din ziare sub formă de extrase din acestea nu poate fi justificată în temeiul celei de a doua excepții prevăzute la articolul 5 alineatul (3) litera (c) din directivă care autorizează difuzarea evenimentelor curente. Astfel, această excepție autorizează utilizarea de opere în legătură cu activitatea independentă de informare referitoare la evenimente curente(60); prin urmare, o operă determinată poate fi utilizată în cadrul informării privind un anumit eveniment curent. În plus, chiar dacă s‑ar admite că articolele din ziare pot fi reproduse în temeiul excepției care autorizează difuzarea evenimentelor curente, s‑ar aduce atingere obiectului primei excepții prevăzute la articolul 5 alineatul (3) litera (c) din directivă, care privește în mod expres reproducerea, comunicarea publică și punerea la dispoziție a articolelor privind subiecte de actualitate economice, politice sau religioase sau alte obiecte cu același caracter, în ceea ce privește aceste articole, constituie lex specialis în raport cu a doua excepție prevăzută la articolul menționat.

120. Prin urmare, reproducerea în parte a articolelor din ziare nu poate însemna o utilizare licită a acestor articole din ziare în temeiul vreuneia dintre excepțiile sau limitările prevăzute la articolul 5 alineatul (2) sau la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2001/29.

121. În opinia noastră, trebuie să se răspundă, așadar, la a zecea întrebare preliminară în sensul că scanarea de articole din ziare întregi, procesarea ulterioară a reproducerii și salvarea reproducerii care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, nu permit utilizarea licită a operei în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, întrucât extrasele de text compuse din 11 cuvinte sunt imprimate și utilizate în cadrul activității acestei întreprinderi, care constă în redactarea de sinteze din articolele din ziare, deși titularul dreptului nu a autorizat această activitate.

d)      A patra condiție: activități care nu au semnificație economică de sine stătătoare (a unsprezecea și a douăsprezecea întrebare)

122. A patra condiție pe care un act provizoriu de reproducere trebuie să o îndeplinească în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 pentru a putea fi exclus din dreptul de reproducere este să nu aibă nicio semnificație economică de sine stătătoare(61).

123. A unsprezecea și a douăsprezecea întrebare preliminară privesc interpretarea acestei condiții. Prin intermediul celei de a unsprezecea întrebări, instanța de trimitere solicită să se stabilească ce criteriu trebuie să se aplice pentru a aprecia dacă actele provizorii de reproducere au o semnificație economică de sine stătătoare în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. Prin intermediul celei de a douăsprezecea întrebări, aceasta solicită să se stabilească dacă creșterea productivității utilizatorilor ca urmare a actelor de reproducere temporară poate fi luată în considerare pentru a aprecia dacă aceste acte provizorii de reproducere au o semnificație economică de sine stătătoare în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

124. Condiția semnificației economice de sine stătătoare nu este definită în Directiva 2001/29. Nu se poate deduce cu mai mare precizie nici semnificația acestei condiții pornind de la expunerea de motive a propunerii de directivă, din care reiese că actele de reproducere care au o semnificație economică de sine stătătoare(62) trebuie excluse din directivă. Cu ocazia interpretării acestei condiții, trebuie să se clarifice ce înseamnă că un act de reproducere determinat are o semnificație economică, ce înseamnă că această semnificație economică este de sine stătătoare și persoana pentru care(63) acest act de reproducere trebuie să aibă o semnificație economică de sine stătătoare.

125. Semnificația economică înseamnă că actul provizoriu de reproducere trebuie să aducă persoanei care îl realizează un avantaj economic; în mod indirect – sau în cazul în care titularul dreptului de autor ar obține o compensație corespunzătoare – acest act de reproducere aduce de asemenea un avantaj economic titularului dreptului de autor(64). De exemplu, avantajul economic poate fi un profit sau o reducere a costurilor, o creștere a productivității și avantaje similare(65).

126. În opinia noastră, factorul‑cheie pentru a se determina dacă această semnificație economică este de sine stătătoare constă în a se stabili dacă actele provizorii de reproducere generează avantaje economice. De exemplu, o astfel de semnificație economică de sine stătătoare ar exista în cazul în care Infopaq ar trimite clienților săi, pe lângă sintezele articolelor din ziare, respectivele articole din ziare scanate, pentru care aceasta ar primi o remunerație sau în cazul în care clienții Infopaq ar putea sa aibă acces, de exemplu printr‑o legătură internet, la articolele din ziare scanate. De asemenea, ar exista semnificație economică de sine stătătoare în cazul în care Infopaq ar desfășura activitatea propriu‑zisă de scanare a articolelor din ziare pe care le‑ar trimite clienților săi prin poșta electronică și pentru care ar obține o remunerație de la clienții săi(66). Simpla posibilitate ca Infopaq să poată avea un avantaj economic concret din aceste două acte de reproducere nu este suficientă pentru a îndeplini condiția semnificației economice de sine stătătoare; societatea ar trebui să desfășoare în mod efectiv această activitate.

127. În opinia noastră, este necesar să se răspundă, așadar, la a unsprezecea întrebare preliminară în sensul că, apreciind dacă actele provizorii de reproducere au o semnificație economică de sine stătătoare în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, trebuie să se stabilească dacă un avantaj economic rezultă direct din actele provizorii de reproducere.

128. În prezenta cauză, scanarea articolelor din ziare și conversia fișierului imagine în fișier text, precum și salvarea extraselor(67) din articolele din ziare înseamnă pentru societatea Infopaq o reducere a costurilor și, în același timp, o creștere a productivității și o economie de timp. Nu se contestă faptul că actele de reproducere în cauză au o semnificație economică pentru societatea Infopaq, dar, în opinia noastră, acestea nu au o semnificație economică de sine stătătoare. În prezenta cauză, pentru a exista o semnificație economică de sine stătătoare, nu este suficient ca acest act de reproducere să contribuie în mod general și exclusiv la creșterea eficienței societății Infopaq în elaborarea extraselor. Astfel, scanarea, conversia fișierului imagine în fișier text, precum și salvarea extraselor din articolele din ziare reprezintă numai o parte a procedeului mai larg de elaborare a extraselor și nu au semnificație economică de sine stătătoare(68). În prezenta cauză, semnificația economică de sine stătătoare a scanării, a conversiei fișierului imagine în fișier text și salvarea extraselor din articole din ziare trebuie să fie apreciate în mod distinct de semnificația economică pe care imprimarea definitivă a extraselor din articolele din ziare o are pentru societatea Infopaq. În opinia noastră, trebuie să se rețină, așadar, că scanarea articolelor și conversia fișierului imagine în fișier text, precum și salvarea extraselor nu au semnificație economică de sine stătătoare.

129. În consecință, în opinia noastră, trebuie să se răspundă la a douăsprezecea întrebare preliminară în sensul că creșterea productivității pentru utilizator ca urmare a actelor de reproducere temporară, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, nu poate fi luată în considerare pentru a aprecia dacă aceste acte au o semnificație economică de sine stătătoare în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

4.      Concluzie în ceea ce privește interpretarea articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29

130. Întemeindu‑ne pe analiza condițiilor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 și pe răspunsurile la întrebările preliminare a doua-a douăsprezecea, putem reține că nu este posibil să se justifice, în temeiul excepțiilor de la dreptul de reproducere prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din această directivă, actele de reproducere care sunt realizate în cursul procedeului de elaborare a extraselor provenind din articole din ziare, astfel cum este utilizat de societatea Infopaq. În practică, aceasta înseamnă că societatea Infopaq va trebui să obțină autorizarea titularilor drepturilor de autor pentru a elabora extrasele.

E –    Interpretarea articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 (a treisprezecea întrebare preliminară)

131. Prin intermediul celei de a treisprezecea întrebări preliminare, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă scanarea de articole din ziare întregi de către o întreprindere, procesarea ulterioară a reproducerii, precum și salvarea și imprimarea operei de reproducere care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, realizate fără acordul titularului dreptului, pot fi considerate cazuri speciale care nu sunt contrare exploatării normale a articolelor din ziare și nu aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului dreptului în sensul articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29.

132. Ținând seama de faptul că am stabilit deja, cu ocazia analizei condițiilor prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, că actele de reproducere din prezenta cauză nu îndeplinesc condițiile prevăzute la acest articol din directivă, în principiu, nu este necesar să se verifice dacă actele de reproducere respective îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5). Astfel, articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 evidențiază condiții suplimentare pe care ar trebui să le îndeplinească actele de reproducere, în cazul în care ar îndeplini condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1). În situația în care Curtea ar reține că actele de reproducere realizate de Infopaq îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, vom analiza în continuare, pe scurt, dacă aceste acte de reproducere îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din directivă.

133. În prezenta cauză, considerăm că trebuie, cu ocazia analizei în temeiul articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29, să se distingă încă o dată între actele de reproducere definitivă – așadar imprimarea extraselor din articolele din ziare – și actele de reproducere pe care aceste acte de reproducere definitivă le fac posibile – așadar scanarea articolelor din ziare, conversia fișierului imagine în fișier text, precum și salvarea extrasului din articolul din ziar. Astfel, în cazul în care Curtea ar constata, în cadrul examinării în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, că actul de reproducere definitivă pe care actele provizorii de reproducere îl fac posibil poate constitui o utilizare licită a operei în temeiul uneia dintre excepțiile și limitările la dreptul de reproducere prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3) din directivă, ar trebui deja, pentru îndeplinirea condiției utilizării licite, să se examineze dacă acest act de reproducere definitivă îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din directivă. Numai în această situație va fi îndeplinită efectiv condiția utilizării licite prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din directivă. Numai atunci când această condiție va fi îndeplinită – împreună cu toate celelalte condiții prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 – se va putea examina dacă actele de reproducere care permit această utilizare finală îndeplinesc de asemenea condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din directivă. În continuare, vom examina, așadar, mai întâi dacă actul final de reproducere (imprimarea extraselor din articole din ziare) îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29, înainte de a verifica și dacă aceste condiții sunt îndeplinite de actele de reproducere pe care actul respectiv le face posibile (scanarea articolelor din ziare, conversia fișierului imagine în fișier text și salvarea(69) extrasului din articolul din ziar).

1.      Imprimarea extraselor din articolele din ziare îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29?

134. Din articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 rezultă că excepțiile și limitările prevăzute la același articol se aplică, în primul rând, numai în acele cazuri speciale bine definite care, în al doilea rând, nu sunt contrare exploatării normale a operei și care, în al treilea rând, nu aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului drepturilor(70). Aceste condiții sunt cumulative. Condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 care sunt desemnate de regulă în doctrină ca „triplul test”(71), au fost adoptate în directivă după modelul convențiilor internaționale și în special al articolului 9 alineatul (2) din Convenția de la Berna(72), al articolului 10 din Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind drepturile de autor(73) și al articolului 13 din Acordul TRIPS(74). Astfel cum rezultă din considerentul (44) al Directivei 2001/29, excepțiile și limitările prevăzute de directivă trebuie să fie aplicate în conformitate cu obligațiile internaționale(75). Prin urmare, articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 trebuie interpretat ținându‑se seama de aceste convenții internaționale.

135. Prima condiție prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 impune ca excepțiile și limitările să se aplice numai în cazuri speciale definite. Această condiție înseamnă că excepțiile și limitările trebuie să fie definite în mod clar și trebuie să fie întemeiate pe obiective specifice determinate(76). În ceea ce privește excepția prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (c), obiectivul special pe care se întemeiază această excepție constă în informarea publicului cu privire la evenimentele curente; cu toate acestea, este adevărat de asemenea că această excepție nu exclude obiectivul cel puțin indirect comercial al informării asupra evenimentelor curente(77).

136. În cazul în care Curtea ar constata că reproducerea de extrase din articole din ziare constituie o utilizare licită în temeiul articolului 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2001/29, aceasta ar pleca deja, în mod implicit, de la ipoteza că obiectul reproducerii extraselor din articole din ziare constituie o informare publică. Desigur, s‑ar putea susține că reproducerea în parte a unor articole din ziare sub formă de extrase nu corespunde întru totul acestui obiectiv și că principalul său obiectiv este comercial, informarea fiind un obiectiv secundar. Cu toate acestea, atunci când, de exemplu, o revistă publică un articol dintr‑o altă revistă, atunci când se citește la radio o parte dintr‑un articol din ziar sau atunci când se înregistrează o anumită parte dintr‑o expoziție cu ocazia unui reportaj televizat despre această expoziție, aceste mijloace media utilizează operele nu numai în scopul de a informa publicul, ci, dimpotrivă, și într‑un scop comercial. În opinia noastră, se poate, așadar, constata de asemenea, în ceea ce privește reproducerea de extrase din articole din ziare, că atunci când sunt utilizate pentru redactarea sintezelor din articolele menționate, acestea sunt utilizate pentru informarea publicului. În opinia noastră, se poate așadar reține că este vorba despre un caz special în sensul primei condiții prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29. Prin urmare, prima condiție prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 este îndeplinită pentru imprimarea extraselor din articolele din ziare.

137. A doua condiție prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 impune ca acele cazuri speciale în care se aplică excepțiile și limitările să nu fie contrare exploatării normale a operei. Exploatarea normală a articolelor din ziare înseamnă că ziarele în care sunt publicate aceste articole sunt vândute și se obține un profit din acest fapt; avantajele economice care se pot obține pe baza articolelor din ziare trebuie să revină titularilor drepturilor de autor(78). Dacă impactul pe care îl are asupra pieței vânzării ziarelor este semnificativ și dacă vânzarea ziarelor scade, acest aspect este contrar exploatării normale(79).

138. Reproducerea de extrase din articole din ziare permite societății Infopaq să identifice rapid ce articole sunt importante și pentru care trebuie să se redacteze o sinteză. Prin urmare, societatea Infopaq poate să redacteze sinteze pentru toate articolele din ziare, motiv pentru care clienții săi nu mai trebuie să cumpere ziare(80). În opinia noastră, reproducerea de extrase din articole din ziare afectează, așadar, exploatarea normală a acestora din urmă și, în consecință, a doua condiție prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 nu este îndeplinită.

139. A treia condiție prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 impune ca acele cazuri speciale în care se aplică excepțiile și limitările să nu aducă în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului drepturilor. În cadrul celei de a treia condiții, simplul impact asupra intereselor legitime ale titularului drepturilor – care, în cele din urmă, sunt afectate de fiecare excepție sau limitare – nu este suficient; dimpotrivă, acest impact nu poate fi nejustificat(81). Cu această ocazie, trebuie să se țină seama de caracterul cantitativ și calitativ al acestui impact(82).

140. În prezenta cauză, se elaborează un extras dintr‑un articol din ziar pentru toate articolele care conțin termenii căutați respectivi. Dacă termenul căutat apare frecvent în articolele menționate, aceasta înseamnă, din punct de vedere cantitativ, că este posibil ca aceste extrase din articole din ziare să fie elaborate pentru numeroase articole. Dacă mai mulți termeni căutați diferiți apar în același articol, aceasta înseamnă de asemenea că pentru un articol sunt eventual elaborate mai multe extrase. Am constatat deja, cu ocazia analizei celei de a doua condiții prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29, că reproducerea acestor extrase are un impact indirect cu ocazia realizării sintezelor asupra vânzării articolelor din ziare, motiv pentru care titularii drepturilor de autor au de asemenea un interes legitim să fie asociați la profiturile realizate de societatea Infopaq. Ținând seama de faptul că extrasele sunt elaborate pentru un număr mare de articole din ziare, aceasta constituie, în opinia noastră, o atingere adusă în mod nejustificat intereselor legitime ale titularilor drepturilor. În opinia noastră, trebuie, așadar, să se constate că, în ceea ce privește imprimarea extraselor din articolele din ziare, nici cea de a treia condiție prevăzută la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 nu este îndeplinită.

141. Consecința faptului că imprimarea extraselor din articolele din ziare nu îndeplinește a doua și a treia condiție prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29 este că aceasta nu poate constitui o utilizare licită a articolelor din ziare în sensul articolului 5 alineatul (1) din această directivă.

2.      Actele provizorii de reproducere îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5)?

142. Întrucât am constatat la punctul 141 din prezentele concluzii că extrasele din articolele din ziare nu pot constitui o utilizare licită a articolelor din ziare, se poate reține că scanarea, conversia fișierului imagine în fișier text și salvarea(83) extraselor din articolele din ziare nu permit utilizarea licită a operei și, prin urmare, acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29. În măsura în care aceste acte de reproducere nu pot fi justificate în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, acestea nu pot fi justificate, în același timp, în mod independent, în temeiul condițiilor prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din această directivă. Prin urmare, trebuie să se rețină în privința actelor de reproducere temporară că acestea nu îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 5 alineatul (5) din această directivă.

3.      Concluzie în ceea ce privește interpretarea articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29

143. În opinia noastră, având în vedere analiza efectuată în temeiul articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29, trebuie să se răspundă la a treisprezecea întrebare preliminară în sensul că scanarea de articole din ziare întregi realizată de întreprindere, procesarea ulterioară a reproducerii, precum și salvarea și imprimarea unei părți din reproducere, care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, nu pot fi considerate ca fiind anumite cazuri speciale care nu sunt contrare exploatării normale a articolelor din ziare și nu aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului drepturilor în sensul articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29.

F –    Concluzie

144. Analiza efectuată în prezentele concluzii a demonstrat că ansamblul actelor îndeplinite de Infopaq în cadrul procedeului de elaborare a extraselor din articole din ziare sunt acte de reproducere în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29. Aceste acte de reproducere nu pot fi admise în temeiul unei excepții de la dreptul de reproducere, astfel cum este prevăzută la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, și nu sunt conforme cu articolul 5 alineatul (5) din această directivă. Prin urmare, Infopaq trebuie să obțină autorizarea titularilor drepturilor de autor pentru a realiza aceste acte.

VII – Concluzie

145. Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, propunem Curții să răspundă la întrebările preliminare adresate de Højesteret în împrejurările din prezenta cauză în aceeași ordine și după cum urmează:

„1)      Salvarea și imprimarea ulterioară a unui extras dintr‑un articol dintr‑un cotidian care conține termenul căutat, precum și cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează trebuie să fie considerate o reproducere în sensul articolului 2 din Directiva 2001/29.

2)      Împrejurarea esențială, importantă pentru ca un act de reproducere determinat să fie considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, este aceea că reproducerea durează numai un timp foarte scurt, chiar dacă trebuie, în cadrul aprecierii, să se țină seama de ansamblul împrejurărilor din cazul individual.

3)      În cazul în care un act provizoriu de reproducere este realizat prin procesarea unui fișier text pe baza unui fișier imagine și în cazul în care aceste două fișiere sunt șterse, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, acest act de reproducere trebuie considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

4)      Pe baza criteriilor stabilite în răspunsul la a doua întrebare preliminară, instanța națională trebuie să decidă dacă actul de reproducere poate fi considerat un act tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, atunci când o parte din reproducere, care cuprinde unul sau mai multe extrase compuse din 11 cuvinte, este salvată.

5)      Un act de reproducere nu poate fi considerat tranzitoriu în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, atunci când, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, o parte din reproducere, care cuprinde unul sau mai multe extrase compuse din 11 cuvinte, este imprimată.

6)      Etapa procesului tehnic în cursul căreia intervin actele provizorii de reproducere nu este importantă pentru a se stabili dacă acestea trebuie să fie considerate o parte integrantă și esențială a procesului tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

7)      Dacă actele provizorii de reproducere includ scanarea manuală de articole din ziare întregi, în cursul căreia acestea din urmă sunt transformate dintr‑un mijloc media tipărit într‑un mijloc media digital, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, aceste acte de reproducere constituie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

8)      În împrejurări precum cele din prezenta cauză, imprimarea unui extras nu reprezintă un act provizoriu de reproducere, motiv pentru care nu va putea fi justificată în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 și, în consecință, nu are importanță dacă acest act de reproducere poate fi o parte integrantă și esențială a procesului tehnic.

9)      Utilizarea licită a unei opere în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 include orice formă de utilizare a unei opere pentru care nu este necesară autorizarea titularului dreptului de autor sau care este autorizată în mod explicit de titularul dreptului de autor; în cazul utilizării unei opere sub forma unei reproduceri, autorizarea titularului dreptului de autor nu este necesară dacă reproducerea este autorizată pe baza uneia dintre excepțiile prevăzute la articolul 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/29, dacă statul membru în cauză a transpus această excepție sau limitare în dreptul național și dacă reproducerea este conformă cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29.

10)      Scanarea de articole din ziare întregi, procesarea ulterioară a reproducerii și salvarea reproducerii care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, nu permit utilizarea licită a operei în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, întrucât extrasele de text compuse din 11 cuvinte sunt imprimate și utilizate în cadrul activității acestei întreprinderi, care constă în redactarea de sinteze din articolele din ziare, deși titularul dreptului nu a autorizat această activitate.

11)      Apreciind dacă actele provizorii de reproducere au o semnificație economică de sine stătătoare în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29, trebuie să se stabilească dacă un avantaj economic rezultă direct din actele provizorii de reproducere.

12)      Creșterea productivității pentru utilizator ca urmare a actelor de reproducere temporară, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, nu poate fi luată în considerare pentru a aprecia dacă aceste acte au o semnificație economică de sine stătătoare în sensul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.

13)      Scanarea de articole din ziare întregi realizată de întreprindere, procesarea ulterioară a reproducerii, precum și salvarea și imprimarea unei părți din reproducere, care cuprinde unul sau mai multe extrase de text compuse din 11 cuvinte, în împrejurări precum cele din prezenta cauză, nu pot fi considerate ca fiind anumite cazuri speciale care nu sunt contrare exploatării normale a articolelor din ziare și nu aduc în mod nejustificat atingere intereselor legitime ale titularului drepturilor în sensul articolului 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29.”


1 – Limba originală: slovena.


2 – JO L 167, p. 10, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 230, rectificare în JO L 314, p. 16.


3 –      Prezenta notă de subsol privește numai versiunea slovenă a prezentelor concluzii.


4 – Versiunea consolidată a Legii privind dreptul de autor nr. 763 din 30 iunie 2006 (Bekendtgørelse af lov om ophavsret, nr. 763 af 30. juni 2006). Traducerea în engleză a versiunii consolidate a legii daneze privind drepturile de autor este disponibilă pe site‑ul internet al Ministerului Culturii danez: http://www.kum.dk/sw832.asp


5 – Decizia de trimitere nu arată modul în care sunt realizate aceste sinteze și care este conținutul lor exact. De asemenea, nu se precizează în mod clar care este legătura dintre aceste sinteze și decupajele din articole de ziar compuse din termenul căutat, precum și din cele cinci cuvinte care îl precedă și cele cinci cuvinte care îi urmează (a se vedea punctul 15 din prezentele concluzii). Nu se arată nicăieri în mod explicit în decizia de trimitere că extrasele compuse din 11 cuvinte sunt utilizate exclusiv la nivel intern sau de asemenea că există posibilitatea ca aceste extrase să fie trimise clienților societății Infopaq.


6 – Este vorba despre formatul fișierului TIFF (Tagged Image File Format).


7 – Este vorba despre un server denumit OCR (Optical Character Recognition).


8 – ASCII este acronimul pentru American Standard Code for Information Interchange.


9 – Această notă de subsol privește numai versiunea slovenă a prezentelor concluzii.


10 –      Această notă de subsol privește numai versiunea slovenă a prezentelor concluzii.


11 –      În întrebările preliminare, instanța de trimitere utilizează, pentru Directiva 2001/29, expresia „Directiva Infosoc”. „Infosoc” este abrevierea expresiei din limba engleză „information society” (societatea informațională). Ca urmare a utilizării ulterioare a abrevierii acestei directive în prezentele concluzii, vom utiliza expresia „Directiva 2001/29”.


12 – Pentru poziția guvernului austriac, a se vedea punctul 26 din prezentele concluzii.


13 – Directiva 2001/29 pune accentul în special pe protecția drepturilor de autor și a drepturilor conexe în societatea informațională, dar nu se limitează la acest domeniu. Scopul său este, pe de o parte, datorită armonizării anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, de a contribui la funcționarea pieței interne și, pe de altă parte, de a aplica unele dintre obligațiile internaționale în acest domeniu. În ceea ce privește acest din urmă punct, este vorba, înainte de toate, astfel cum rezultă din considerentul (15) al Directivei 2001/29, despre aplicarea obligațiilor care decurg din două convenții internaționale adoptate în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI), și anume Tratatul OMPI privind dreptul de autor și Tratatul OMPI privind interpretările sau execuțiile și fonogramele. A se vedea în doctrină, de exemplu, Lehmann, M., „The EC Directive on the Harmonisation of Certain Aspects of Copyright and Related Rights in the Information Society – A Short Comment”, în International review of industrial property and copyright law, nr. 5/2003, p. 521.


14 – A se vedea în acest sens Cartea verde „Dreptul de autor și drepturile conexe în societatea informațională”, COM(95) 382 final, p. 49, Vivant, M., „Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, în Lodder, A. R., Kaspersen, H. W. K. (ed.), Edirectives: Guide to European Union Law on E‑Commerce, Kluwer Law International, Haga, 2002, p. 98, Lehmann, M., op. cit. (nota de subsol 13), p. 523, nota de subsol 18.


15 – A se vedea în acest sens Cartea verde „Dreptul de autor și drepturile conexe în societatea informațională” COM(95) 382 final.


16 – A permite dezvoltarea și funcționarea normală a noilor tehnologii înseamnă, de exemplu, că reproducerea care este necesară din punct de vedere tehnic pentru funcționarea normală a internetului sau pentru utilizarea programelor informatice este autorizată. De exemplu, aceasta reiese în mod clar din considerentul (33) al Directivei 2001/29, potrivit căruia trebuie excluse din dreptul de reproducere actele care permit navigarea și realizarea de copii „cache”. Cerința ca dreptul de reproducere să nu facă imposibilă funcționarea normală a noilor tehnologii rezultă de asemenea din alte directive, precum Directiva 91/250/CEE a Consiliului din 14 mai 1991 privind protecția juridică a programelor pentru calculator (JO L 122 din 17 mai 1991, p. 42, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 114) care, în al șaptesprezecelea considerent, prevede că „drepturile exclusive ale autorului de a împiedica reproducerea neautorizată a operei acestuia trebuie supuse unei excepții limitate în cazul unui program pentru calculator, pentru a permite reproducerea necesară din punct de vedere tehnic utilizării programului de către dobânditorul său legal”.


17 – A se vedea, de exemplu, Hotărârea din 7 decembrie 2006 (SGAE, C‑306/05, Rec., p. I‑11519, punctul 31), Hotărârea din 9 noiembrie 2000, Yiadom (C‑357/98, Rec., p. I‑9265, punctul 26), și Hotărârea din 6 februarie 2003, SENA (C‑245/00, Rec., p. I‑1251, punctul 23).


18 – A se vedea în doctrină, de exemplu, Vivant, M., op. cit. (nota de subsol 14), p. 98, care definește reproducerea drept „«fixarea» operei pe un suport”. Kritharas, T., „The Challenge of Copyright in Information Society. Copyright on the Internet: Current Legal Aspects”, în Revue hellénique de droit international, nr. 1/2003, p. 22 (cu trimiteri la jurisprudența din dreptul Regatului Unit) descrie în termeni plastici dreptul de reproducere drept: „Ceea ce merită să fie copiat merită, prima facie, să fie protejat [prin dreptul de autor]”.


19 – Obiectivul unui nivel ridicat de protecție rezultă în special din considerentul (9) al Directivei 2001/29, care prevede că „[o]rice armonizare a dreptului de autor și a drepturilor conexe trebuie să aibă la bază un nivel ridicat de protecție, deoarece aceste drepturi sunt esențiale pentru creația intelectuală”. De asemenea, acest obiectiv reiese, în mod indirect, din considerentele (4) și (10). Considerentul (4) prevede că „[p]rintr‑o certitudine juridică sporită și oferind un grad ridicat de protecție a proprietății intelectuale, un cadru juridic armonizat privind dreptul de autor și drepturile conexe va încuraja investiții substanțiale în creativitate și inovație”, considerentul (10) al directivei prevede că autorii trebuie „să primească o remunerație adecvată pentru utilizarea operelor lor” și că „[p]entru a asigura o astfel de remunerație […], este necesară o protecție juridică adecvată a drepturilor de proprietate intelectuală”. Cerința unui nivel ridicat de protecție care le‑ar permite să primească o remunerație adecvată pentru utilizarea operelor lor a fost confirmată de jurisprudență; a se vedea în această privință Hotărârea din 7 decembrie 2006, SGAE (C‑306/05, Rec., p. I‑11519, punctul 36).


20 – De asemenea, se poate cita ca exemplu reproducerea în parte a unei imagini. Dacă imaginea reprezintă o figură pe un fond alb, nu se va putea constata pe baza fotografiei (și anume a reproducerii), din care o parte va fi un fond alb, despre ce imagine este vorba. Cu toate acestea, dacă în fotografie există o parte dintr‑o figură și dacă este clar că este o reproducere exactă a acestei imagini, aceasta va fi o reproducere în parte. Adăugăm încă un exemplu mai extrem: dacă în extrasele provenind din articole de ziar elaborate de Infopaq ar apărea numai un termen, de exemplu „și” sau doar numele unei întreprinderi determinate, nu s‑ar putea stabili din ce articol din ziar provine extrasul respectiv și, în această situație, nu ar fi o reproducere în parte.


21 – Cu titlu de comparație în ceea ce privește problemele referitoare la determinarea cantitativă a lungimii citatelor, notăm că, în cadrul comentariilor privind articolul 10 alineatul (1) din Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice (din 9 septembrie 1886, completată la Paris la 4 mai 1896, modificată la Berlin la 13 noiembrie 1908, completată la Berna la 20 martie 1914, modificată la Roma la 2 iunie 1928, la Bruxelles la 26 iunie 1948, la Stockholm la 14 iulie 1967, la Paris la 24 iulie 1971 și modificată la 28 septembrie 1979), care autorizează citatele, s‑a exclus aspectul privind limita superioară admisă a citatelor și s‑a afirmat că limitarea cantitativă a lungimii poate fi dificil de aplicat. A se vedea, de exemplu, Ricketson, S., Ginsburg, J. C., International Copyright and Neighbouring Rights. The Berne Convention and Beyond, vol. I, Oxford University Press, New York, 2005, p. 788, punctul 13.42, Ricketson, S., The Berne Convention for the protection of literary and artistic works: 1886-1986, Centre for Commercial Law Studies, Queen Mary College, Kluwer, Londra, 1987, p. 493, punctul 9.23.


22 – Pentru poemele și citatele cunoscute, câteva cuvinte vor fi suficiente pentru a constitui o reproducere. Astfel, de exemplu, citatul „Și tu, Brutus?” conține doar trei cuvinte, dar se poate afirma cu certitudine că este vorba despre reproducerea în parte a cuvintelor din drama „Julius Caesar” de William Shakespeare. Dacă, dimpotrivă, se iau de exemplu trei cuvinte dintr‑un extras dintr‑un articol din ziar menționat de instanța de trimitere (a se vedea punctul 15 din prezentele concluzii) – „vânzarea unui grup de telecomunicații” – este foarte dificil să se afirme cu certitudine că este vorba despre reproducerea în parte exactă a unui anumit articol din ziar.


23 – A se vedea punctul 14 din prezentele concluzii.


24 – A se vedea punctul 25 din prezentele concluzii.


25 – Expunerea de motive a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, COM(97) 628 final, p. 29, punctul 3.


26 – Adăugăm că exemplele de acte de reproducere care trebuie să fie excluse în temeiul articolului 5 alineatul (1) sunt menționate de asemenea în Raportul Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European privind punerea în aplicare a Directivei 2001/29/CE privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, SEC(2007) 1556, p. 3: reproduceri pe ruterele internet, reproduceri realizate cu ocazia navigării pe internet, în memoria RAM (Random Access Memory) sau în memoria cache.


27 – A se vedea în acest sens, de exemplu, Lehmann, M., op. cit. (nota de subsol 13), p. 523-524.


28 – Hugenholtz, P. B., „Caching and Copyright: The Right of Temporary Copying”, în European Intellectual Property Review, nr. 10/2000, p. 482 – definește „caching”‑ul drept „crearea automată de copii digitale temporare de date […] cu obiectivul de a avea la dispoziție imediat aceste date în vederea utilizării ulterioare”.


29 – Kritharas, T., op. cit. (nota de subsol 18), p. 34, subliniază că Directiva 2001/29, în temeiul articolului 5 alineatul (1), exclude din dreptul de reproducere realizarea de copii „cache” (caching). A se vedea, de exemplu, Hugenholtz, P. B., op. cit. (nota de subsol 28), p. 482 și următoarele, care, din punctul de vedere al protecției drepturilor de autor, analizează diferite tipuri de prememorare (caching).


30 – Acest aspect este confirmat de asemenea de expunerea de motive a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, COM(97) 628 final, p. 29, punctul 3, din care reiese că excepția prevăzută la articolul 5 alineatul (1) privește atât internetul, cât și actele de reproducere care nu au loc pe internet. Astfel, de exemplu Plaza Penadés, J., „Propiedad intelectual y sociedad de la información (la Directiva comunitaria 2001/29/CE)”, în de Paula Blasco Gascó, F. (ed.), Contratación y nuevas tecnologías, Consejo General del Poder Judicial, Madrid, 2005, p. 147.


31 – Memoria RAM (Random Access Memory) funcționează astfel încât datele sunt salvate temporar pentru a permite funcționarea calculatorului. Atunci când utilizatorul închide calculatorul, datele salvate în RAM sunt șterse. A se vedea în acest sens Kritharas, T., op. cit. (nota de subsol 18), p. 22, Westkamp, G., „Transient Copying and Public Communications: The Creeping Evolution of Use and Access Rights in European Copyright Law”, în George Washington International Law Review, nr. 5/2004, p. 1057, nota de subsol 2.


32 – A se vedea punctul 101 și următoarele din prezentele concluzii.


33 – Această informație este indicată de instanța de trimitere la punctul 2 din decizia de trimitere care descrie procedeul de elaborare a extraselor din articole de ziar.


34 – A se vedea studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, Institute for Information Law, Universitatea din Amsterdam, Țările de Jos 2007, disponibil la adresa http://ec.europa.eu/internal_market/copyright/docs/studies/infosoc–study_en.pdf, p. 23, care înțelege prin reproducere durabilă o „copie fizică permanentă” și prin reproducere temporară o „copie temporară care nu este vizibilă”.


35 – A se vedea punctul 101 și următoarele din prezentele concluzii.


36 – Instanța de trimitere utilizează noțiunea „act provizoriu de reproducere”. În măsura în care am arătat deja, la punctul 71 din prezentele concluzii, că nu este clar dacă salvarea unui extras compus din 11 cuvinte este un act provizoriu de reproducere, vom utiliza, în cadrul analizei întrebărilor preliminare, numai expresia „act de reproducere”.


37 – În acest sens de asemenea studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 32, care subliniază că noțiunea „tranzitoriu” utilizată la articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 privește o „perioadă foarte scurtă”.


38 – Aceasta reiese de asemenea din sensul obișnuit în diferite limbi al noțiunilor „tranzitoriu” și „temporar”. În engleză, noțiunea „temporary” („temporar”) înseamnă „de o durată limitată în timp”, în timp ce noțiunea „transient” („tranzitoriu”) înseamnă „de scurtă durată”; a se vedea Oxford Dictionary of English, ediția a doua, Oxford University Press, Oxford, 2005. De asemenea, în germană, noțiunea „vorübergehend” („temporar”) este definită ca fiind de o „durată determinată în timp; temporară”, în timp ce noțiunea „flüchtig” („tranzitoriu”) este (la punctul 3 al termenului „flüchtig”) definită ca „foarte trecător, care nu durează mult”, a se vedea Duden – Deutsches Universalwörterbuch, ediția a șasea, Mannheim, 2006. În franceză, noțiunea „provisoire” („temporar”) înseamnă „care nu există, nu se face decât pentru un timp limitat, așteptând ceva definitiv”, în timp ce noțiunea „transitoire” („tranzitoriu”) înseamnă „care nu durează”; a se vedea Nouveau Larousse Encyclopédique, vol. 2, Larousse, Paris, 2003. În italiană, noțiunea „temporaneo” („temporar”) înseamnă „care durează o perioadă limitată în timp, care nu este definitiv”, în timp ce noțiunea „transitorio” („tranzitoriu”) înseamnă „care durează puțin”; a se vedea Dizionario Italiano Sabatini Coletti, Giunti, Florența, 1997. Cu toate acestea, este adevărat că acestea sunt nuanțe care, în definitiv, trebuie să fie deduse din context pentru a se ajunge la semnificația reală a noțiunii individuale.


39 – A se vedea studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 32.


40Ibidem.


41 – În doctrină se subliniază că nu este deloc clar ce înseamnă aceasta. A se vedea, de exemplu, Hart, M., „The Copyright in the Information Society Directive: An Overview”, în European Intellectual Property Review, nr. 2/2002, p. 59. Mayer, H.‑P., „Richtlinie 2001/29/EG zur Harmonisierung bestimmter Aspekte des Urheberrechts und der verwandten Schutzrechte in der Informationsgesellschaft”, în Europäische Zeitschrift für Wirtschaftsrecht, nr. 11/2002, p. 327, care califică această condiție drept „problematică”.


42 – Această dilemă în interpretarea condiției potrivit căreia actul provizoriu de reproducere trebuie să fie o parte integrantă și esențială a procesului tehnic este evocată, de exemplu, în studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 33. A se vedea de asemenea Spindler, G., „Europäisches Urheberrecht in der Informationsgesellschaft”, în Gewerblicher Rechtsschutz und Urheberrecht, nr. 2/2002, p. 111.


43 – Precum Spindler, G., op. cit. (nota de subsol 42), p. 111, studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 33.


44 – Expunerea de motive a propunerii menționează „certain acts of reproduction which are dictated by technology” (anumite acte de reproducere care sunt impuse de tehnologie). Expunerea de motive a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, COM(97) 628 final, p. 29.


45 – Această notă de subsol privește numai versiunea slovenă a prezentelor concluzii.


46 – Comunicarea unei opere către public, punerea la dispoziția publicului sau distribuirea operei.


47 – În ceea ce privește faptul potrivit căruia condiția utilizării licite privește utilizarea licită în temeiul articolului 5 alineatele (2) și (3) din Directiva 2001/29, a se vedea. de exemplu. Waelde, C., MacQueen, H., „The Scope of Copyright”, în Electronic Journal of Comparative Law, nr. 3/2006, p. 63; a se vedea de asemenea studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 34, care subliniază că această condiție a utilizării licite prevăzută la articolul 5 alineatul (1) privește normele juridice în afara articolului 5 alineatul (1).


48 – A se vedea punctul 111 din prezentele concluzii.


49 – De exemplu, în studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 34, se arată: reproducerea unei opere în memoria RAM care este creată în același timp cu copierea pentru uz personal în conformitate cu [transpunerea în dreptul național a] articolul[ui] 5 alineatul (2) litera (b) din Directiva 2001/29 poate fi exclusă pe baza dreptului de reproducere în temeiul articolului 5 alineatul (1) litera (b) din această directivă, deoarece utilizarea care o face posibilă – copiere pentru uz personal – este licită.


50 – Articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2001/29 prevede excepții și limitări la dreptul de reproducere prevăzut la articolul 2 din directivă, în timp ce articolul 5 alineatul (3) prevede excepții și limitări la dreptul de reproducere prevăzut la articolul 2 și la dreptul de comunicare publică a operelor și la dreptul de punere la dispoziția publicului a obiectelor drepturilor conexe prevăzute la articolul 3 din directivă.


51 – Potrivit considerentului (32) al Directivei 2001/29, „directiv[a] prevede o enumerare exhaustivă a excepțiilor și limitărilor privind dreptul de reproducere”.


52 – În legătură cu acest articol, adăugăm că a fost inclus în Directiva 2001/29 după modelul articolului 10 bis din Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice, op. cit. (nota de subsol 21). Mai exact, prima excepție prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (c) a fost adoptată de Directiva 2001/29 după modelul articolului 10 bis alineatul (1) din Convenția de la Berna, în timp ce a doua excepție prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (c) a fost adoptată în Directiva 2001/29 după modelul articolului 10 bis alineatul (2) din Convenția de la Berna.


53 – Celelalte excepții nu pot fi relevante în prezenta cauză. În legătură cu excepția prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (d), care autorizează „utilizarea de citate în scopuri cum sunt cel al criticii sau al recenziei, cu condiția ca acestea să se refere la o operă sau un alt obiect protejat care a fost deja pus în mod legal la dispoziția publicului, să fie indicată sursa, inclusiv numele autorului, cu excepția cazurilor în care acest lucru se dovedește imposibil, și ca folosirea lor să fie în conformitate cu practica corectă și în măsura justificată de anumite scopuri speciale”, menționăm în special că în prezenta cauză extrasele din articolele de ziar ar putea fi, cu siguranță, specifice pentru citate, dar nu este vorba despre citate în scopuri cum sunt cel al criticii sau al recenziei. Într‑adevăr, aceste citate nu sunt utilizate în criticile sau recenziile articolelor de ziar în cauză, ci, dimpotrivă, sunt utilizate în cadrul activității de elaborare a sintezelor articolelor de ziar.


54 – Astfel, de exemplu, Berger, C., „Elektronische Pressespiegel und Informationsrichtlinie. Zur Vereinbarkeit einer Anpassung des § 49 UrhG an die Pressespiegel-Entscheidung des BGH mit der Informationsrichtlinie”, în Computer und Recht, nr. 5/2004, p. 363, Glas, V., Die urheberrechtliche Zulässigkeit elektronischer Pressespiegel. Zugleich ein Beitrag zur Harmonisierung der Schranken des Urheberrechts in den Mitgliedstaaten der EU, Mohr Siebeck, Tübingen, 2008, p. 131. De asemenea, din doctrina care abordează interpretarea articolului 10 bis alineatul (1) din Convenția de la Berna, după modelul căruia a fost adoptată prima excepție prevăzută la articolul 5 alineatul (3) din Directiva 2001/29, rezultă că ziarele și revistele sunt reglementate în mod tradițional în această condiție; a se vedea, de exemplu, Ricketson, S., op. cit. (nota de subsol 21), p. 501, punctul 9.30, și p. 503, punctul 9.32. De asemenea, potrivit doctrinei, articolul 10 bis alineatul (1) din Convenția de la Berna nu se opune, în principiu, extinderii la edițiile online ale ziarelor și ale revistelor; a se vedea în acest sens, de exemplu, Ricketson, S., Ginsburg, J. C., op. cit. (nota de subsol 21), p. 801, punctul 4.


55 – Dreptul de comunicare publică a operelor și dreptul de a pune opere la dispoziția publicului sunt reglementate la articolul 3 alineatul (1) din Directiva 2001/29, care menționează că „[s]tatele membre prevăd dreptul exclusiv al autorului de a autoriza sau de a interzice orice comunicare publică a operelor lor, prin cablu sau fără cablu, inclusiv punerea la dispoziția publicului a operelor lor, astfel încât oricine să poată avea acces la acestea din orice loc și în orice moment”.


56 – Directiva 2001/29 descrie comunicarea publică în considerentul (23), de unde reiese că aceasta reglementează „orice comunicare către public care nu este prezent în locul de proveniență a comunicării” și include „orice transmisie sau retransmisie, de orice natură, a unei opere către public, prin cablu sau fără cablu, inclusiv radiodifuziunea”. Aceasta cuprinde, de exemplu, execuția publică, radiodifuziunea, difuzarea prin cablu sau prin satelit a operelor sau a obiectelor drepturilor conexe.


57 – Punerea la dispoziția publicului este descrisă în considerentul (24) al directivei, din care reiese că aceasta reglementează „toate operațiunile de punere la dispoziția publicului care nu este prezent în locul de proveniență a actului de punere la dispoziție”. Din doctrina referitoare la tratatele OMPI (Tratatul OMPI privind dreptul de autor și Tratatul OMPI privind interpretările sau execuțiile și fonogramele), care sunt transpuse în dreptul comunitar prin Directiva 2001/29, rezultă că punerea la dispoziția publicului înseamnă punerea la dispoziția publicului prin intermediul sistemelor informatice datorită cărora se poate obține o operă determinată; a se vedea Ficsor, M., The Law of Copyright and the Internet. The 1996 WIPO Treaties, their Interpretation and Implementation, Oxford University Press, New York, 2002, p. 183, punctul 4.56. A se vedea de asemenea Reinbothe, J., von Lewinski, S., The WIPO Treaties 1996. The WIPO Copyright Treaty and The WIPO Performances and Phonograms Treaty. Commentary and Legal Analysis, Butterworths, Londra, 2002, p. 109, punctul 20.


58 – În mod indiscutabil, transmiterea prin poșta electronică nu constituie o difuzare sau o retransmisie a unei opere către public, prin cablu sau fără cablu, inclusiv prin radiodifuziune.


59 – În opinia noastră, transmiterea către clienții individuali a extraselor din articole din ziar prin poșta electronică nu poate fi considerată drept o punere la dispoziția publicului. Astfel cum rezultă din articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2001/29, condiția pentru existența unei puneri la dispoziția publicului este ca membrii publicului să aibă acces la acestea în locul și la momentul pe care le aleg. Această condiție nu este totuși îndeplinită în cazul transmiterii prin poșta electronică, deoarece este o corespondență precisă cu clienți determinați, în cadrul căreia acești clienți nu au acces ei înșiși la reproducerile în parte ale articolelor din ziar și nici nu aleg ei înșiși momentul în care au acces la acestea. În doctrină se subliniază de asemenea că transmiterea operei prin poșta electronică nu intră sub incidența punerii la dispoziția publicului. A se vedea, de exemplu, von Lewinski, S., „Die Multimedia-Richtlinie – Der EG‑Richtlinienvorschlag zum Urheberrecht in der Informationsgesellschaft”, în MultiMedia und Recht, nr. 3/1998, p. 116; Spindler, G., op. cit. (nota de subsol 42), p. 108.


60 – Glas, V., op. cit. (nota de subsol 54), p. 144. De asemenea, o astfel de interpretare este confirmată de articolul 10 bis alineatul (2) din Convenția de la Berna, după modelul căruia a fost adoptată această excepție în Directiva 2001/29, care prevede: „Legislațiilor țărilor din Uniune le este de asemenea rezervată reglementarea condițiilor în care, cu ocazia rapoartelor privind evenimentele curente prin intermediul fotografiei sau al cinematografiei sau prin intermediul radiodifuziunii ori prin transmisia prin cablu către public, operele literare sau artistice văzute sau auzite în cursul evenimentului pot, în măsura justificată de obiectivul de informare care trebuie atins, să fie reproduse și făcute accesibile publicului” (sublinierea noastră). În doctrină, a se vedea Ricketson, S., Ginsburg, J. C., op. cit. (nota de subsol 21), p. 802 (punctul 13.54) și p. 805 (punctul 13.55).


61 – În doctrină se subliniază că această condiție nu se regăsește nici în convențiile internaționale, nici în legislația națională privind dreptul de autor. A se vedea în acest sens Westkamp, G., op. cit. (nota de subsol 31), p. 1101. A se vedea de asemenea studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 35.


62 – Expunerea de motive a Propunerii de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, COM (97) 628 final, p. 37.


63 – Esențială în acest caz este problema dacă actul de reproducere are o semnificație economică de sine stătătoare pentru cel care efectuează respectivul act de reproducere sau pentru titularul dreptului de autor.


64 – A se vedea studiul „Study on the implementation and effect in Member States’ laws of Directive 2001/29/EC on the harmonisation of certain aspects of copyright and related rights in the information society”, op. cit. (nota de subsol 34), p. 35, care argumentează de asemenea în acest sens și subliniază că – dacă articolul 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29 are o semnificație efectivă – semnificația economică de sine stătătoare nu poate fi interpretată doar din punctul de vedere al intereselor titularilor drepturilor.


65 – Corbet, J., „De ontwerp-richtlijn van 10 december 1997 over het auteursrecht en de naburige rechten in de Informatiemaatscjhappij”, în Informatierecht/AMI, nr. 5/1998, p. 96, care consideră că realizarea de copii „cache” (caching) are o semnificație economică, deoarece mărește viteza de transmitere a datelor, motiv pentru care serviciile care presupun transmitere de date sunt mai atrăgătoare pentru clienți. Cu toate acestea, Corbet se referă numai la semnificația economică și nu se referă la semnificația economică de sine stătătoare. A se vedea de asemenea Hugenholtz, P. B., Koelman, K., Digital Intellectual Property Practice Economic Report, Institute for Information Law (IViR), p. 24, nota de subsol 36, raport disponibil la adresa www.ivir.nl/publications/hugenholtz/PBH–DIPPER.doc.


66 – În doctrină se subliniază de asemenea că reproducerea care ar constitui o activitate economică autonomă ar avea o semnificație economică de sine stătătoare. A se vedea în acest sens Hugenholtz, P. B., op. cit. (nota de subsol 28), p. 488, Westkamp, G., op. cit. (nota de subsol 31), p. 1098, Hugenholtz, P. B., Koelman, K., op. cit. (nota de subsol 65), p. 24.


67 – Această analiză se aplică salvării articolelor din ziare dacă instanța de trimitere constată că ne aflăm în fața unui act provizoriu de reproducere; în caz contrar, salvarea extraselor nu poate fi justificată în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.


68 – A se vedea argumentarea lui Westkamp, G., op. cit. (nota de subsol 31), p. 1101, care subliniază că întotdeauna trebuie să se aprecieze semnificația economică a actelor de reproducere temporară în funcție de actul final de reproducere cel mai durabil.


69 – Această analiză se aplică pentru salvarea extraselor din articole din ziare dacă instanța de trimitere constată că este vorba despre un act provizoriu de reproducere; în caz contrar, salvarea extraselor nu poate fi justificată în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.


70 – În legătură cu articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29, dorim să clarificăm faptul că această dispoziție prevede condiții suplimentare pentru aplicarea excepțiilor și limitărilor la dreptul de reproducere, la dreptul de comunicare publică, la dreptul de a pune la dispoziția publicului și la dreptul de distribuire a operei sau a obiectului drepturilor conexe. Astfel cum rezultă din modul său de redactare, articolul 5 din Directiva 2001/29 privește „[e]xcepțiile și limitările prevăzute la alineatele (1), (2), (3) și (4)”; aceste alineate reglementează excepțiile și limitările la dreptul de reproducere [alineatele (2) și (3)], la dreptul de comunicare publică și la dreptul de a pune la dispoziția publicului [alineatul (3)] și la dreptul de distribuire [alineatul (4)].


71 – A se vedea, de exemplu, Hart, M., op. cit. (nota de subsol 41), p. 61, Kritharas, T., op. cit. (nota de subsol 18), p. 30, Lehmann, M., op. cit. (nota de subsol 13), p. 526.


72 – Convenția de la Berna pentru protecția operelor literare și artistice, op. cit. (nota de subsol 21). Desigur, Comunitatea nu este parte la Convenția de la Berna, dar a formulat anumite dispoziții din Directiva 2001/29 urmând modelul acestei convenții. A se vedea lista părților la Convenția de la Berna la adresa http://www.wipo.int/treaties/en/ShowResults.jsp?country_id=ALL&start_year=ANY&end_year=ANY&search_what=C&treaty_id=15.


73 – Comunitatea Europeană este parte la Tratatul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale privind dreptul de autor. A se vedea lista părților la adresa http://www.wipo.int/treaties/en/ShowResults.jsp?country_id=ALL&start_year=ANY&end_year=ANY&search_what=C&treaty_id=16.


74Agreement on Trade-Related Aspects of Intellectual Property Rights. Comunitatea este parte contractantă a Acordului TRIPS. Competența de a încheia acest acord este partajată între Comunitate și statele membre; a se vedea Avizul Curții din 15 noiembrie 1994 (Avizul 1/94, Rec., p. I‑5267, punctul 3).


75 – În plus, considerentul (44) prevede că excepțiile și limitările „nu pot fi aplicate într‑un mod care să aducă atingere intereselor legitime ale titularului dreptului sau care să intre în conflict cu exploatarea normală a operei sale sau a altor obiecte protejate”. Prin urmare, acest considerent face trimitere în mod explicit la două dintre condițiile pe care le stabilește articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29.


76 – Un astfel de obiectiv specific constă, de exemplu, în reproducerea unei opere în scopuri educaționale, în beneficiul persoanelor invalide sau în scopuri de siguranță publică. În ceea ce privește excepțiile individuale din aceste domenii, a se vedea articolul 5 alineatul (3) literele (a), (b) și (e) din Directiva 2001/29. A se vedea în doctrină Ricketson, S., Ginsburg, J. C., op. cit. (nota de subsol 21), p. 764, punctul 13.12, Reinbothe, J., von Lewinski, S., op. cit. (nota de subsol 57), p. 124, punctul 15.


77 – În această privință, notăm că excepția prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2001/29 nu afirmă în mod explicit că informarea publică asupra evenimentelor curente nu poate avea un obiectiv comercial; prin aceasta, excepția prevăzută la articolul 5 alineatul (3) litera (c) din Directiva 2001/29 se distinge, de exemplu, de excepțiile prevăzute la alineatul (2) litera (b) sau (c) al acestui articol care interzice în mod expres ca reproducerile pentru utilizarea personală sau reproducerile care sunt realizate de biblioteci publice și de instituții să fie făcute într‑un scop comercial.


78 – A se vedea în acest sens Ficsor, M., op. cit. (nota de subsol 57), p. 516, punctul C10.03.


79 – Reinbothe, J., von Lewinski, S., op. cit. (nota de subsol 57), p. 125, punctul 18, subliniază că, în cadrul acestei condiții, trebuie să se definească piața relevantă pentru exploatarea operei pe care o anumită excepție nu o poate afecta. În acest context, autorul menționează exemplul (punctul 19) că vânzarea de manuale școlare fotocopiate ar afecta piața manualelor școlare și, prin urmare, nu ar putea fi justificată în temeiul excepției care autorizează reproducerea în scopuri educaționale.


80 – Această analiză trebuie realizată indiferent dacă – astfel cum afirmă instanța de trimitere și cele două părți din acțiunea principală – elaborarea de sinteze este admisibilă în temeiul legislației daneze. Cu titlu de exemplu, notăm că lectura de cărți fotocopiate nu este interzisă, dar aceasta tot nu justifică fotocopierea fără restricție a unei cărți.


81 – Ficsor, M., op. cit. (nota de subsol 57), p. 516, punctul C10.03.


82 – Reinbothe, J., von Lewinski, S., op. cit. (nota de subsol 57), p. 126 și 127, punctul 22.


83 – Această analiză este valabilă pentru salvarea extraselor din articolele de ziar dacă instanța de trimitere constată că sunt acte de reproducere temporară; în caz contrar, salvarea extraselor nu poate fi justificată în temeiul articolului 5 alineatul (1) din Directiva 2001/29.