Language of document : ECLI:EU:T:2014:859

Cauza T‑542/11

Alouminion AE

împotriva

Comisiei Europene

„Ajutoare de stat – Aluminium – Tarif preferențial la energie electrică acordat prin contract – Decizie prin care ajutorul este declarat nelegal și incompatibil cu piața internă – Rezilierea contractului – Suspendare judiciară, pe calea procedurii privind măsurile provizorii, a efectelor rezilierii contractului – Ajutor nou”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 8 octombrie 2014

Ajutoare acordate de state – Ajutoare existente și ajutoare noi – Noțiune – Contract încheiat înainte de adeziunea statului în cauză la Comunitățile Europene prin care se acordă un tarif preferențial de electricitate – Rezilierea contractului – Ordonanță de suspendare a efectelor rezilierii contractului pronunțată de o instanță națională delegată cu luarea măsurilor provizorii – Calificare drept ajutor nou – Inexistență

[art. 108 alin. (1) și (3) TFUE; Regulamentul nr. 659/1999 al Consiliului, art. 1 lit. (b) și (c)]

Potrivit articolului 108 alineatul (3) TFUE, orice proiect de ajutor nou trebuie notificat Comisiei înainte de a fi pus în aplicare și orice ajutor nou acordat fără autorizarea Comisiei este nelegal.

Potrivit articolului 1 literele (c) și (b) din Regulamentul nr. 659/1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108 TFUE, constituie un ajutor nou orice ajutor, respectiv orice schemă de ajutor și orice ajutor individual care nu este ajutor existent, inclusiv modificările ajutoarelor existente, și reprezintă un ajutor existent ajutorul autorizat, respectiv schemele de ajutor și ajutoarele individuale care au fost autorizate de Comisie sau de Consiliul Uniunii Europene.

Astfel, trebuie considerate ajutoare noi măsurile adoptate după intrarea în vigoare a tratatului care urmăresc să instituie sau să modifice ajutoare, precizându‑se că aceste modificări pot viza ajutoare existente.

În această privință, prelungirea unui ajutor existent dă naștere unui ajutor nou distinct de ajutorul prelungit și modificarea duratei unui ajutor existent trebuie considerată un ajutor nou.

Totuși, pentru aplicarea alineatelor (1) și (3) ale articolului 108 TFUE, crearea unui ajutor nou sau modificarea unui ajutor existent trebuie apreciată prin referire la dispozițiile care îl prevăd, la modalitățile și la limitele acestora. Prin urmare, numai în ipoteza în care modificarea afectează schema inițială în însăși substanța sa, această schemă se transformă într‑o schemă de ajutoare nouă.

Or, în speță, în cadrul unei acțiuni în anulare formulate împotriva unei decizii a Comisiei prin care o instanță națională, pronunțându‑se asupra măsurilor provizorii, cu titlu provizoriu și ex nunc, suspendă efectele rezilierii unui contract, încheiat între societatea publică de electricitate și o societate anterior aderării statului membru la Comunitățile Europene, de acordare a unui tarif preferențial de electricitate respectivei societăți, intervenția judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii, privind menținerea în mod provizoriu a acestui tarif pe parcursul unei anumite perioade, nu a avut nici ca obiect, nici ca efect modificarea substanței ajutorului existent. Astfel, aceasta nu a modificat nici dispozițiile contractuale sau legislative referitoare la tariful preferențial, nici modalitățile sau limitele tarifului respectiv, ci a reprezentat doar o apreciere a regularității rezilierii contractului.

Prin urmare, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii, în loc să acorde un ajutor nou, s‑a limitat mai curând să soluționeze provizoriu litigiul cu care a fost sesizat, care viza problema dacă contractul care a stat la baza tarifului preferențial încetase să își producă efectele. Acesta a dedus în mod necesar că suspendarea rezilierii contractului ca urmare a primei ordonanțe privind măsurile provizorii nu devine un nou avantaj distinct de ajutorul existent.

(a se vedea punctele 48-50 și 53-56)