Cauza C‑34/10

Oliver Brüstle

împotriva

Greenpeace eV

(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Bundesgerichtshof)

„Directiva 98/44/CE – Articolul 6 alineatul (2) litera (c) – Protecția juridică a invențiilor biotehnologice – Obținerea de celule precursoare din celule stem embrionare umane – Caracter brevetabil – Excludere a «utilizării embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale» – Noțiunile «embrion uman» și «utilizare în scopuri industriale sau comerciale»”

Sumarul hotărârii

1.        Apropierea legislațiilor – Protecția juridică a invențiilor biotehnologice – Directiva 98/44 – Noțiunea „embrion uman” – Interpretare autonomă

[Directiva 98/44 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 6 alin. (2)]

2.        Apropierea legislațiilor – Protecția juridică a invențiilor biotehnologice – Directiva 98/44 – Excludere de la brevetare pentru caracterul contrar ordinii publice sau bunelor moravuri – Utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale – Noțiunea „embrion uman”

[Directiva 98/44 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 6 alin. (2) lit. (c)]

3.        Apropierea legislațiilor – Protecția juridică a invențiilor biotehnologice – Directiva 98/44 – Excludere de la brevetare pentru caracterul contrar ordinii publice sau bunelor moravuri – Utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale – Domeniu de aplicare

[Directiva 98/44 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 6 alin. (2) lit. (c)]

4.        Apropierea legislațiilor – Protecția juridică a invențiilor biotehnologice – Directiva 98/44 – Excludere de la brevetare pentru caracterul contrar ordinii publice sau bunelor moravuri – Utilizarea embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale – Domeniu de aplicare

[Directiva 98/44 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 6 alin. (2) lit. (c)]

1.        În vederea aplicării Directivei 98/44 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice, expresia „embrion uman” de la articolul 6 alineatul (2) din directiva menționată trebuie să se considere că reprezintă o noțiune autonomă de drept al Uniunii, care trebuie interpretată uniform pe teritoriul acesteia. Această concluzie este confirmată de obiectivul și de scopul directivei. Astfel, lipsa unei definiții uniforme a noțiunii de embrion uman ar crea un risc ca autorii anumitor invenții biotehnologice să fie încurajați să solicite brevetarea acestora în statele membre în care se dă sensul cel mai restrâns noțiunii de embrion uman și, în consecință, în statele cele mai permisive în raport cu posibilitatea de brevetare, ca urmare a faptului că brevetarea unor astfel de invenții ar fi exclusă în celelalte state membre. O astfel de situație ar aduce atingere funcționării corespunzătoare a pieței interne, care reprezintă obiectivul directivei.

(a se vedea punctele 26 și 28)

2.        Deși Directiva 98/44 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice urmărește să încurajeze investițiile în domeniul biotehnologiei, exploatarea materialului biologic de origine umană trebuie să se înscrie în respectarea drepturilor fundamentale și în special a demnității umane. Contextul și obiectivul directivei arată astfel că legiuitorul Uniunii a intenționat să excludă orice posibilitate de brevetare în măsura în care respectul datorat demnității umane poate fi afectat prin aceasta. În consecință, noțiunea „embrion uman”, în sensul articolului 6 alineatul (2) litera (c) din directivă, trebuie înțeleasă în sens larg.

În acest context, această dispoziție trebuie interpretată în sensul că constituie un embrion uman orice ovul uman încă din stadiul fecundării, orice ovul uman nefecundat în care a fost implantat nucleul unei celule umane mature și orice ovul uman nefecundat care, prin partenogeneză, a fost stimulat să se dividă și să se dezvolte. Revine instanței naționale competența de a determina, în lumina progreselor științei, dacă o celulă stem obținută pornind de la un embrion uman în stadiu de blastocist constituie un „embrion uman” în sensul acestei dispoziții.

(a se vedea punctele 32, 34 și 38 și dispozitiv 1)

3.        Excluderea de la brevetare a utilizării embrionilor umani în scopuri industriale sau comerciale prevăzută la articolul 6 alineatul (2) litera (c) din Directiva 98/44 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice vizează și utilizarea în scopuri de cercetare științifică, întrucât numai utilizarea în scopuri terapeutice sau de diagnostic care se aplică embrionului uman și este utilă acestuia poate face obiectul unui brevet. Astfel, acordarea unui brevet unei invenții implică, în principiu, exploatarea ei industrială și comercială și, deși trebuie să se facă distincție între scopul cercetării științifice și scopurile industriale sau comerciale, utilizarea embrionilor umani în scopuri de cercetare care ar constitui obiectul cererii de brevet nu poate fi separată de brevetul propriu‑zis și de drepturile aferente acestuia.

(a se vedea punctele 41, 43 și 46 și dispozitiv 2)

4.        În cadrul unei cauze privind caracterul brevetabil al unei invenții privind producerea de celule precursoare neurale, care presupune utilizarea de celule stem obținute dintr‑un embrion uman în stadiul de blastocist, care conduce la distrugerea acelui embrion, o invenție trebuie considerată exclusă de la brevetare chiar dacă revendicările brevetului nu privesc utilizarea de embrioni umani în măsura în care punerea în aplicare a invenției presupune distrugerea unor embrioni umani. Astfel, în acest caz trebuie să se considere că are loc o utilizare a unor embrioni umani în sensul articolului 6 alineatul (2) litera (c) din Directiva 98/44 privind protecția juridică a invențiilor biotehnologice. Faptul că această distrugere intervine, dacă este cazul, într‑un stadiu mult anterior punerii în aplicare a invenției, precum în cazul producerii de celule stem embrionare pornind de la o linie celulară de celule stem a cărei producere implică distrugerea de embrioni umani, este lipsit de relevanță în această privință.

În aceste condiții, articolul 6 alineatul (2) litera (c) din directiva menționată trebuie interpretat în sensul că exclude caracterul brevetabil al unei invenții în cazul în care contribuția la progresul tehnic care face obiectul cererii de brevet presupune distrugerea prealabilă a unor embrioni umani sau utilizarea acestora drept material de pornire, indiferent de stadiul în care intervin acestea și chiar dacă descrierea contribuției la progresul tehnic revendicate nu menționează utilizarea de embrioni umani.

(a se vedea punctele 48, 49 și 52 și dispozitiv 3)