HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE A UNIUNII EUROPENE

(Camera a treia)

28 martie 2012

Cauza F‑19/10

Letizia Marsili

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică – Concurs general – Neînscriere pe lista de rezervă – Evaluarea probei orale – Componența comisiei de evaluare”

Obiectul:      Recurs formulat în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA în temeiul articolului 106a din acesta, prin care doamna Marsili solicită, în esență, cu titlu principal, anularea deciziei comisiei de evaluare din cadrul concursului general EPSO/AST/51/08 de a nu include numele său pe lista de rezervă

Decizia:      Respinge acțiunea. Reclamanta suportă toate cheltuielile de judecată.

Sumar

1.      Funcționari – Concurs – Concurs pe bază de dosare și de examene – Condițiile și conținutul probelor – Putere de apreciere a comisiei de evaluare – Control jurisdicțional – Limite

(Statutul funcționarilor, anexa III)

2.      Funcționari – Concurs – Evaluarea aptitudinilor candidaților – Putere de apreciere a comisiei de evaluare – Control jurisdicțional – Limite

(Statutul funcționarilor, anexa III, art. 5)

3.      Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Respingerea candidaturii – Obligația de motivare – Întindere – Respectarea secretului lucrărilor

(Statutul funcționarilor, art. 25; anexa III, art. 6)

4.      Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Componență – Reprezentare echilibrată între femei și bărbați

[Statutul funcționarilor, anexa III, art. 3 alin. (5)]

1.      Comisia de evaluare dispune de o largă putere de apreciere cu privire la condițiile și la conținutul detaliat al probelor din cadrul unui concurs. Instanța nu poate verifica condițiile privind desfășurarea unei probe decât în măsura în care este necesar pentru a asigura tratamentul egal al candidaților și obiectivitatea alegerii efectuate între aceștia. Instanța nu poate nici să verifice conținutul detaliat al unei probe, cu excepția situației în care acesta depășește cadrul indicat în anunțul de concurs sau nu este compatibil cu finalitățile probei sau ale concursului.

În ceea ce privește criteriile care nu privesc cunoștințele specifice pe care candidații trebuie să le aibă, ci calități precum „motivație”, „capacitate de adaptare” sau „creativitate”, de care candidatul trebuie să facă dovadă, aceste calități ale candidatului pot fi apreciate în raport cu comportamentul său și cu afirmațiile acestuia făcute în cadrul probei orale, fără să fie adresată nicio întrebare care să aibă raport direct sau explicit cu calitățile în cauză.

În consecință, numai faptul că nu a fost adresată o întrebare care să aibă o legătură directă și evidentă cu demonstrarea unor astfel de calități, presupunând că este dovedit, nu poate demonstra că comisia de evaluare nu a fost în măsură să efectueze o evaluare a calităților respective.

(a se vedea punctele 20, 23 și 24)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă instanță: 7 februarie 2002, Felix/Comisia, T‑193/00, punctul 35

Tribunalul Funcției Publice: 5 mai 2010, Schopphoven/Comisia, F‑48/09, punctul 31

2.      Aprecierile făcute de comisia de evaluare din cadrul unui concurs pentru evaluarea cunoștințelor și a aptitudinilor candidaților nu fac obiectul controlului Tribunalului.

În plus, în cadrul unui concurs, valoarea prestațiilor candidatului este apreciată în mod comparativ. Astfel, chiar dacă s‑ar demonstra că un candidat are în realitate calitățile impuse de criteriile stabilite în anunțul de concurs, acest lucru nu dovedește o eroare vădită care să vicieze aprecierea comisiei de evaluare.

În evaluarea probelor, comisia de evaluare din cadrul unui concurs dispune de o largă putere de apreciere, iar deliberările sale nu pot fi supuse controlului instanței decât în cazul unei încălcări evidente a normelor care reglementează lucrările comisiei de evaluare.

(a se vedea punctele 39, 42 și 52)

Trimitere la:

Curte: 9 octombrie 1974, Campogrande și alții/Comisia, 112/73, 144/73 și 145/73, punctul 53; 16 iunie 1987, Kolivas/Comisia, 40/86, punctul 11; 4 iulie 1996, Parlamentul European/Innamorati, C‑254/95 P, punctul 32

Tribunalul Funcției Publice: 11 septembrie 2008, Coto Moreno/Comisia, F‑127/07, punctul 33 și jurisprudența citată

3.      Obligația de motivare a unei decizii care lezează precum cea adoptată de o comisie de evaluare cu privire la un candidat are ca scop, pe de o parte, să acorde persoanei interesate indicațiile necesare pentru a stabili dacă decizia este sau nu este întemeiată și, pe de altă parte, să facă posibil controlul jurisdicțional al acesteia.

În ceea ce privește deciziile adoptate de o comisie de evaluare din cadrul unui concurs, această obligație de motivare trebuie conciliată cu caracterul secret al lucrărilor comisiei, potrivit articolului 6 din anexa III la statut.

Acest secret a fost instituit în vederea garantării independenței comisiilor de evaluare din cadrul concursurilor și a obiectivității lucrărilor acestora, punându‑le la adăpost de orice ingerințe și presiuni exterioare, indiferent dacă acestea provin de la administrația însăși, de la candidații interesați sau de la terți. Prin urmare, respectarea acestui secret se opune atât divulgării atitudinilor adoptate de membrii individuali ai comisiilor de evaluare, cât și dezvăluirii tuturor elementelor care au legătură cu aprecieri cu caracter personal referitoare la candidați.

În stadiul examinării aptitudinilor candidaților, lucrările comisiei de evaluare sunt, în primul rând, de natură comparativă și, în consecință, au caracterul secret inerent acestor lucrări.

Ținând cont de necesitatea concilierii obligației de motivare a unei decizii care lezează cu respectarea secretului care caracterizează lucrările comisiei de evaluare, comunicarea notelor obținute la diferitele probe reprezintă o motivare suficientă a deciziilor comisiei de evaluare.

O astfel de motivare nu lezează drepturile candidaților care nu au reușit la concurs și permite Tribunalului să efectueze un control jurisdicțional corespunzător pentru acest tip de litigiu.

(a se vedea punctele 47-52)

Trimitere la:

Curte: Hotărârea Campogrande și alții/Comisia, citată anterior, punctul 53; 26 noiembrie 1981, Michel/Parlamentul European, 195/80, punctul 22; Parlamentul European/Innamorati, citată anterior, punctele 23, 24, 28, 31 și 32; Kolivas/Comisia, citată anterior, punctul 11

4.      Anexa III la statut și în special articolul 3 din aceasta, privind compunerea comisiilor de evaluare din cadrul concursurilor, nu prevede posibilitatea de a desemna membri supleanți, chiar dacă jurisprudența admite că administrația poate recurge la aceștia. Prin urmare, în principiu, dispozițiile acestei anexe se referă la comisii de evaluare formate din membri titulari, fără a afecta faptul că aceste dispoziții pot să se aplice, prin analogie, membrilor supleanți.

În ceea ce privește expresia „comisie de evaluare compusă din mai mult de patru membri”, utilizată la articolul 3 al cincilea paragraf din anexa III la statut, ea trebuie interpretată ca fiind o „comisie de evaluare compusă din mai mult de patru membri titulari”.

Astfel, membrii supleanți ai unei comisii de evaluare nu au dreptul să se pronunțe asupra calităților unui candidat care a ajuns la proba orală decât în măsura în care suplinesc un membru titular absent, numărul de voturi deliberative în cadrul comisiei de evaluare fiind limitat la numărul membrilor săi titulari. Recurgerea la membri supleanți nu are ca efect modificarea în fapt a numărului de membri ai unei comisii de evaluare.

Pe de altă parte, aplicarea prin analogie a expresiei „comisie de evaluare compusă din mai mult de patru membri” membrilor supleanți nu este posibilă, întrucât trebuie să se stabilească, pentru fiecare concurs, un prag unic pornind de la care se aplică norma prevăzută la articolul 3 al cincilea paragraf din anexa III la statut.

În sfârșit, pentru a se verifica respectarea normei prevăzute la articolul 3 al cincilea paragraf din anexa III la statut, trebuie, în principiu, să se ia în considerare numai membrii titulari ai comisiei de evaluare, deoarece ei sunt cei care în mod normal au vocația de a participa la derularea efectivă a probelor. Respectarea normei menționate trebuie verificată la momentul publicării listei membrilor comisiei de evaluare, iar nu atunci când se desfășoară probele.

(a se vedea punctele 83-86, 88 și 91)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: 12 martie 2008, Giannini/Comisia, T‑100/04, punctul 207; 13 octombrie 2008, Neophytou/Comisia, T‑43/07 P, punctul 53

Tribunalul Funcției Publice: 23 noiembrie 2010, Bartha/Comisia, F‑50/08, punctele 39 și 41