Language of document :

Cerere de decizie preliminară introdusă de Corte di appello di Napoli (Italia) la 22 ianuarie 2020 – TJ/Balga Srl

(Cauza C-32/20)

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Corte di appello di Napoli

Părțile din procedura principală

Apelantă: TJ

Intimată: Balga Srl

Întrebările preliminare

Articolul 30 din cartă trebuie interpretat în sensul că recunoaște, în cazul concedierilor colective nelegale, dreptul la o protecție calificată prin parametri de efectivitate, de eficiență, de adecvare și de disuasiune, întrucât aceste cerințe caracterizează sancțiunile prevăzute de „dreptul Uniunii” pentru a garanta respectarea unor valori fundamentale, cu care legislația națională – sau practica – care asigură măsurile sancționatorii concrete împotriva concedierilor nejustificate trebuie să se conformeze? În consecință, parametrii menționați constituie o limită externă relevantă și utilizabilă în judecarea cauzei în ceea ce privește acțiunile recunoscute instanței naționale pentru a asigura conformitatea cu dreptul Uniunii a legislației sau a practicii naționale de transpunere a Directivei 98/59/CE1 ?

Pentru a stabili nivelul de protecție impus de dreptul Uniunii în cazul concedierilor colective nelegale, articolul 30 din cartă trebuie interpretat ținând „seama” – și considerându-l, așadar, relevant – de conținutul material al articolului 24 din Carta socială europeană revizuită, la care se face trimitere în Explicații, astfel cum reiese acesta din deciziile Comitetului European pentru Drepturi Sociale, și, prin urmare, dreptul Uniunii se opune unei reglementări naționale și unei practici care, prin excluderea unei măsuri de reintegrare la locul de muncă, limitează protecția la un remediu pur compensatoriu, caracterizat printr-un plafon calculat pe baza criteriului prioritar al vechimii în muncă, iar nu pe baza criteriului reparării prejudiciului suferit de lucrător din cauza pierderii sursei sale de venituri?

Prin urmare, atunci când apreciază gradul de compatibilitate a legislației interne care transpune sau care prevede măsura de protecție în cazul concedierilor colective nelegale (pentru motivul încălcării criteriilor de selecție), instanța națională trebuie să țină seama de conținutul Cartei sociale europene, astfel cum reiese acesta din deciziile organelor acesteia, și, în orice caz, să considere că este necesară o protecție reparatorie deplină sau care, cel puțin, să aibă o astfel de vocație sub aspectul reparării consecințelor economice care decurg din pierderea contractului de muncă?

Articolele 20, 21, 34 și 47 din cartă se opun adoptării de către un stat membru a unei reglementări sau a unei practici de transpunere a Directivei 98/59/CE, care prevede numai pentru lucrătorii angajați după data de 7 martie 2015, implicați în aceeași procedură, un regim de sancțiuni care exclude, spre deosebire de cele asigurate celorlalți lucrători cărora li se aplică aceeași procedură, dar care au fost angajați la o dată anterioară, reintegrarea la locul de muncă și, în orice caz, repararea consecințelor care decurg din pierderea veniturilor și din pierderea protecției de securitate socială, recunoscând exclusiv o compensație constând într-un cuantum stabilit cu prioritate pe baza parametrului vechimii în muncă, diferențiind astfel sancțiunea în funcție de data angajării, într-un mod susceptibil să genereze o diversitate de niveluri de protecție bazate pe criteriul menționat, iar nu pe consecințele efectiv suferite ca urmare a pierderii nejustificate a sursei de venituri?

____________

1 Directiva 98/59/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind apropierea legislațiilor statelor membre cu privire la concedierile colective (JO 1998, L 225, p. 16).