Language of document : ECLI:EU:F:2015:157

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI FUNCȚIEI PUBLICE
A UNIUNII EUROPENE
(Judecător unic)

17 decembrie 2015

Cauza F‑134/14

T

împotriva

Comisiei Europene

„Funcție publică – Asigurări sociale – Boală profesională – Articolul 73 din statut – Cerere de recunoaștere a originii profesionale a bolii – Legătură de cauzalitate – Cerere de reparare a unei prejudiciu moral suferit ca urmare a termenului luat în considerare de instituție pentru recunoașterea originii profesionale a bolii – Obligația de a se pronunța într‑un termen rezonabil – Prejudiciu moral”

Obiectul:      Acțiune formulată în temeiul articolului 270 TFUE, aplicabil Tratatului CEEA potrivit articolului 106a din acesta, prin care T solicită, pe de o parte, anularea deciziei Comisiei Europene din 8 august 2014 de confirmare a deciziei din 3 februarie 2014 prin care s‑a admis doar în parte cererea sa de despăgubire având ca obiect repararea prejudiciului moral care decurge din nerespectarea unui termen rezonabil în cadrul procedurii de recunoaștere a bolii profesionale deschise în temeiul articolului 73 din Statutul funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare „statutul”) și, pe de altă parte, repararea prejudiciului moral pe care consideră că l‑a suferit

Decizia:      Obligă Comisia Europeană să plătească lui T suma de 5 000 de euro. Respinge în rest acțiunea. Comisia Europeană suportă propriile cheltuieli de judecată și este obligată să suporte cheltuielile de judecată efectuate de T.

Sumarul hotărârii

1.      Funcționari – Asigurări sociale – Asigurare pentru accident și boală profesională – Comisie medicală – Respectarea unui termen rezonabil – Încălcare – Imputare administrației – Excepție

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (1); Statutul funcționarilor, art. 73; Reglementarea privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională]

2.      Funcționari – Răspundere extracontractuală a instituțiilor – Condiții – Prejudiciu – Legătură de cauzalitate – Prejudiciu moral care decurge din nerespectarea unui termen rezonabil de către instituție în cadrul procedurii de recunoaștere a originii profesionale a bolii – Existența prejudiciului respectiv sau a unei legături de cauzalitate care pot fi deduse din circumstanțe și din natura greșelii săvârșite de instituție

(art. 340 TFUE)

1.      Obligația de respectare a unui termen rezonabil în desfășurarea procedurilor administrative constituie un principiu general de drept al Uniunii, a cărui respectare este asigurată de instanța Uniunii și este reluată, în calitate de componentă a dreptului la o bună administrare, la articolul 41 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

În această privință, instituția este responsabilă de celeritatea lucrărilor medicilor pe care îi desemnează, precum și de celeritatea comisiei mandatate să emită concluziile prevăzute de Reglementarea comună privind asigurarea împotriva riscurilor de accident și de boală profesională a funcționarilor Comunităților Europene.

Cu toate acestea, în măsura în care se dovedește că o întârziere înregistrată de lucrările unei comisii medicale poate să fi fost cauzată de comportamentul dilatoriu sau chiar obstrucționist al funcționarului sau al medicului pe care acesta l‑a desemnat, instituția nu trebuie să fie considerată responsabilă pentru această întârziere.

(a se vedea punctele 68-70)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Hotărârea din 11 aprilie 2006, Angeletti/Comisia, T‑394/03, EU:T:2006:111, punctele 152, 154 și 162

Tribunalul Funcției Publice: Hotărârea din 1 iulie 2010, Füller‑Tomlinson/Parlamentul, F‑97/08, EU:F:2010:73, punctul 167

2.      În ceea ce privește un prejudiciu moral suferit ca urmare a încălcării de către instituție a principiul termenului rezonabil în cadrul procedurii de recunoaștere a originii profesionale a bolii, funcționarul în cauză nu trebuie să dovedească existența acestuia sau a unei legături de cauzalitate, acestea putând fi deduse din circumstanțele și din natura greșelii care a fost constatată. Astfel, este cert că sentimentul de injustiție și tulburările pe care le ocazionează unei persoane faptul că trebuie să urmeze o procedură precontencioasă și, ulterior, o procedură contencioasă pentru a‑și vedea recunoscute drepturile constituie un prejudiciu care se poate deduce din simplul fapt că administrația a săvârșit o nelegalitate.

(a se vedea punctele 80 și 81)

Trimitere la:

Tribunalul de Primă Instanță: Hotărârea din 11 aprilie 2006, Angeletti/Comisia, EU:T:2006:111, punctul 167