Language of document :

Recurs introdus la 18 decembrie 2020 de Casino, Guichard-Perrachon, Achats Marchandises Casino împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a noua extinsă) din 5 octombrie 2020 în cauza T-249/17, Casino, Guichard-Perrachon et AMC/Comisia

(Cauza C-690/20 P)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamante: Casino, Guichard-Perrachon, Achats Marchandises Casino (reprezentanți: O. de Juvigny, A. Sunderland, I. Simic, G. Aubron, avocați)

Celelalte părți din procedură: Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene

Concluziile recurentelor

anularea punctului 2) din dispozitivul Hotărârii Tribunalului din 5 octombrie 2020 în cauza T-249/17;

admiterea concluziilor prezentate de reclamantele în primă instanță și, prin urmare, anularea în totalitate a Deciziei C (2017) 1054 a Comisiei Europene din 9 februarie 2017, în temeiul articolelor 263 și 277 TFUE;

obligarea Comisiei Europene la plata cheltuielilor de judecată aferente prezentului recurs, precum și a celor efectuate în primă instanță în fața Tribunalului.

Motivele şi principalele argumente

Recurentele susțin că hotărârea atacată încalcă:

1. articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cerința de protecție împotriva intervențiilor arbitrare ale puterii publice în sfera activității private a unei persoane, articolul 19 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului și articolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 773/2004 al Comisiei Europene, în măsura în care Tribunalul a statuat (i) că aceste dispoziții nu impuneau Comisiei să înregistreze declarațiile verbale ale furnizorilor și (ii) că „sintezele” acestor întâlniri întocmite unilateral de serviciile Comisiei constituiau o probă valabilă a faptului că aceasta dispunea de indicii care să justifice decizia C(2017) 1054 a Comisiei Europene;

2. articolul 7 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și cerința de protecție împotriva intervențiilor arbitrare ale puterii publice în sfera activității private a unei persoane, în măsura în care Tribunalul a statuat că dreptul fundamental la inviolabilitatea domiciliului nu impunea ca Decizia C(2017) 1054 a Comisiei Europene:

(i)    limitează în timp exercitarea competențelor de inspecție ale Comisiei; și

(ii)    limitează persoanele și spațiile care pot fi inspectate;

3. articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, în măsura în care Tribunalul a statuat că regimul juridic aplicabil inspecțiilor Comisiei respectă dreptul fundamental la o cale de atac efectivă.

____________