Recurs introdus la 8 aprilie 2020 de WV împotriva Ordonanței Tribunalului (Camera a patra) din 29 ianuarie 2020 în cauza T-471/18, WV/SEAE

(Cauza C-162/20)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Recurent: WV (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Cealaltă parte din procedură: Serviciul European de Acțiune Externă.

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

anularea Ordonanței din 29 ianuarie 2020 a Tribunalului Uniunii Europene în cauza T-471/18, în măsura în care aceasta a respins acțiunea în anulare inițială a recurentului ca fiind, în parte, vădit inadmisibilă și, în parte, vădit nefondată și l-a obligat pe recurent la plata cheltuielilor de judecată;

obligarea pârâtului inițial la plata tuturor cheltuielilor de judecată, inclusiv a celor efectuate în fața Tribunalului Uniunii Europene, în conformitate cu articolul 184 din Regulamentul de procedură al Curții de Justiție a Uniunii Europene;

trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene pentru ca acesta să se pronunțe asupra acțiunii.

Motivele și principalele argumente

Recurentul apreciază că, prin ordonanța atacată, Tribunalul nu a respectat principiul liberei administrări a probelor și noțiunea de ansamblu de indicii concordante și, prin urmare, a încălcat normele referitoare la sarcina probei, în special în ceea ce privește probele și indiciile prezentate de recurent cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 1e și 12a din Statutul funcționarilor Uniunii Europene.

Motivul unic dezvoltat de recurent este întemeiat de asemenea pe o denegare de dreptate, pe discriminare, pe denaturarea faptelor prin ordonanța atacată și pe erori vădite de apreciere săvârșite de Tribunal care au condus la o motivare inexactă în drept.

____________