Cauza C‑435/12

ACI Adam BV și alții

împotriva

Stichting de Thuiskopie

și

Stichting Onderhandelingen Thuiskopie vergoeding

(cerere de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden)

„Trimitere preliminară – Proprietate intelectuală – Drepturi de autor și drepturi conexe – Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională – Directiva 2001/29/CE – Articolul 5 alineatul (2) litera (b) și alineatul (5) – Dreptul de reproducere – Excepții și limitări – Reproducere pentru uz personal – Caracterul legal al originii copiei – Directiva 2004/48/CE – Domeniu de aplicare”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a patra) din 10 aprilie 2014

1.        Apropierea legislațiilor – Drept de autor și drepturi conexe – Directiva 2001/29 – Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională – Dreptul de reproducere – Excepția privind copia privată – Interpretare strictă – Posibilitatea de a le impune titularilor dreptului de autor să tolereze încălcări ale drepturilor lor – Inadmisibilitate

[Directiva 2001/29 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 5 alin. (2)]

2.        Apropierea legislațiilor – Drept de autor și drepturi conexe – Directiva 2001/29 – Armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și ale drepturilor conexe în societatea informațională – Dreptul de reproducere – Excepția privind copia privată – Legislație națională care nu face distincție între caracterului legal sau nelegal al sursei utilizate pentru realizarea reproducerilor – Inadmisibilitate – Lipsa unor măsuri tehnice pentru a combate efectuarea de copii private nelegale – Irelevanță

[Directiva 2001/29 a Parlamentului European și a Consiliului, considerentul (31) și art. 5 alin. (2) lit. (b) și alin. (5) și art. 6]

3.        Apropierea legislațiilor – Respectarea drepturilor de proprietate intelectuală – Directiva 2004/48 – Domeniu de aplicare – Acțiune prin care se urmărește constatarea compensației echitabile datorate unor titulari de drepturi de autor de către anumiți operatori economici – Excludere

(Directiva 2004/48 a Parlamentului European și a Consiliului)

1.        Având în vedere principiul interpretării stricte a dispozițiilor unei directive care derogă de la un principiu general stabilit în însuși cuprinsul directivei, diferitele excepții și limitări prevăzute la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2001/29 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională trebuie să facă obiectul unei interpretări stricte. O astfel de interpretare impune ca această dispoziție referitoare la condițiile de aplicare a excepțiilor și a limitărilor privind dreptul de reproducere să fie înțeleasă în sensul că excepția interzice, desigur, titularilor dreptului de autor să se prevaleze de dreptul lor exclusiv de a autoriza sau de a interzice reproduceri în privința persoanelor care realizează copii private ale operelor lor, dar se opune ca această dispoziție să fie înțeleasă, dincolo de restricția prevăzută în mod explicit, în sensul că impune titularilor dreptului de autor să tolereze încălcări ale drepturilor lor care pot însoți realizarea de copii private.

(a se vedea punctele 22, 23, 25 și 31)

2.        În ceea ce privește excepția privind copia privată prevăzută la articolul 5 alineatul (2) din Directiva 2001/29 privind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului de autor și drepturilor conexe în societatea informațională, dreptul Uniunii, în special dispoziția menționată coroborată cu alineatul (5) al acestui articol, trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care nu face distincție între situația în care sursa utilizată pentru realizarea unei reproduceri pentru uz personal este legală și cea în care această sursă este nelegală. Împrejurarea că nu există nicio măsură tehnică, în sensul articolului 6 din directiva menționată, aplicabilă pentru a combate realizarea de copii private nelegale nu este de natură să repună în discuție această constatare.

Astfel, deși statele membre au posibilitatea de a institui sau de a nu institui diferitele excepții prevăzute la articolul 5 menționat, în conformitate cu tradițiile lor juridice, odată ce au făcut alegerea de a introduce o anumită excepție, aceasta trebuie aplicată în mod coerent, astfel încât să nu poată aduce atingere obiectivelor urmărite de Directiva 2001/29 care privesc asigurarea bunei funcționări a pieței interne. Or, dacă statele membre ar dispune de posibilitatea de a adopta sau de a nu adopta o legislație care să permită ca reproduceri pentru uz personal să fie de asemenea realizate din surse nelegale, din aceasta ar rezulta, în mod evident, o atingere adusă bunei funcționări a pieței interne.

În plus, la aplicarea sa, o asemenea legislație este susceptibilă să încalce anumite condiții stabilite la articolul 5 alineatul (5) din Directiva 2001/29. Astfel, pe de o parte, admiterea posibilității ca asemenea reproduceri să fie realizate dintr‑o sursă nelegală ar încuraja circulația operelor contrafăcute sau piratate, reducând în mod necesar volumul vânzărilor sau al altor tranzacții legale privind operele protejate, așa încât s‑ar aduce atingere exploatării normale a acestora. Pe de altă parte, aplicarea unei astfel de legislații naționale este susceptibilă să determine producerea unui prejudiciu nejustificat titularilor dreptului de autor.

În sfârșit, în ceea ce privește compensația echitabilă plătită titularilor de drepturi, un sistem de redevență care nu face distincție, în ceea ce privește calculul compensației echitabile datorate beneficiarilor săi, între situația în care sursa utilizată pentru realizarea unei reproduceri pentru uz personal este legală și cea în care această sursă este nelegală nu respectă echilibrul just între drepturile și interesele autorilor care beneficiază de compensația echitabilă, pe de o parte, și cele ale utilizatorilor de obiecte protejate, pe de altă parte. Astfel, într‑un asemenea sistem, prejudiciul cauzat și, prin urmare, cuantumul compensației echitabile datorate beneficiarilor se calculează pe baza criteriului prejudiciului cauzat autorilor atât prin reproduceri pentru uz personal, realizate din surse legale, cât și prin reproduceri realizate din surse nelegale. Suma astfel calculată este ulterior, în definitiv, repercutată asupra prețului pe care utilizatorii de obiecte protejate îl plătesc la momentul punerii la dispoziția lor a unor echipamente, aparate și suporturi care permit realizarea de copii private.

(a se vedea punctele 34, 35, 38-40, 45, 46, 53-55 și 58 și dispozitiv 1)

3.        Directiva 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie interpretată în sensul că nu este aplicabilă într‑o procedură în care debitorii compensației echitabile solicită instanței de trimitere să facă constatări împotriva organismului responsabil cu perceperea și repartizarea acestei remunerații către titularii de drepturi de autor, care se opune acestei solicitări. Astfel, Directiva 2004/48 nu este aplicabilă într‑o procedură care nu are ca origine o acțiune formulată de titularii de drepturi prin care se urmărește prevenirea, încetarea sau remedierea oricărei atingeri aduse unui drept de proprietate intelectuală existent, ci o acțiune formulată de operatori economici cu privire la compensația echitabilă a cărei plată le revine.

(a se vedea punctele 63-65 și dispozitiv 2)